În tot acest timp vor avea loc concerte pentru toate vârstele și gusturile, momente artistice, activități recreative și surprize pe care organizatorii le pregătesc încă de pe acuma.

Pe scena festivalului vor urca artiști îndrăgiți din zona muzicii populare, a muzicii de petrecere, precum și din cea a muzicii ușoare, printre care: Jean de la Craiova, Remus Novac, Olguța Berbec, Vasile Conea și AMNA. Lor li se vor alătura numeroși invitați speciali, pregătiți să ofere publicului seri pline de energie, emoție și spectacol.

Evenimentul „Zilele Dunării” va fi mai mult decât un festival. Va fi o invitație deschisă de a descoperi Clisura Dunării, o zonă cu peisaje impresionante, tradiții autentice și un potențial turistic remarcabil.

Organizatorii spun că evenimentul își propune să promoveze zona la nivel național și să contribuie la dezvoltarea imaginii orașului Moldova Nouă ca destinație culturală și turistică de referință.

„Un element important al proiectului îl reprezintă colaborarea cu Danube WaveRunner Tour, parteneriat care susține promovarea turismului pe Dunăre și pune în valoare oportunitățile de agrement și experiențele unice pe care această zonă le oferă celor care aleg să o viziteze.

Prin lansarea primei ediții, organizatorii urmăresc să creeze o tradiție anuală, să stimuleze economia locală și să ofere comunității un eveniment reprezentativ pentru întreaga zonă a Banatului de Sud-Vest.”, sunt de părere reprezentanții Primăriei Moldova Nouă.

În clădirea, ridicată în curtea spitalului, printr-un proiect european, specialiștii montează în aceste zile echipamentele medicale și aparatura destinată noilor compartimente: Dermatovenerologie, Neurologie, Pediatrie, Cardiologie, Gastroenterologie, Medicină Internă, Chirurgie, Ortopedie, Ginecologie și Balneofiziokinetoterapie.

Construcția a fost realizată de firma Help Trans, condusă de Marian Chirciu, implicată în numeroase investiții publice din oraș, precum: Școala Gimnazială „Romul Ladea”, Școala Gimnazială „Regina Maria” și Liceul Teoretic „General Dragalina”.

Referindu-se la serviciile de balneofiziokinetoterapie și recuperare neuromotorie, pentru care au fost achiziționate echipamente medicale întâlnite în puține unități sanitare din România, primarul Ursu spune:

„Puțină lume se gândea că la Oravița ar putea exista o secție de balneologie și recuperare. Deja încep să monteze aparatele. Eu cred că este un lucru foarte mare pentru comunitatea noastră și pentru Caraș-Severin. Suntem printre primii din țară care avem astfel de echipamente, aparate pe care multe spitale, nici măcar cele private, nu și le permit pentru că sunt foarte scumpe. Noi am reușit să le obținem prin proiecte europene, cu cofinanțare zero din partea Primăriei Oravița”

Primarul Ursu mai spune că personalul spitalului este unul specializat, capabil să trateze până la 150 de pacienți pe zi: „Pe noua organigramă a spitalului avem cele două secții, recuperare balneofiziokinetoterapie și recuperare neuromotorie. Am prevăzut posturi pentru medici balneologi, fiziokinetoterapeuți și maseuri, astfel încât să putem oferi servicii complete pacienților.”

Și aceasta nu este tot, între numeroasele aparate aduse la spitalul din Oravița se numără sistemul robotizat R-GAIT și exoscheletul medical pentru recuperare neurologică și mers asistat, tehnologii sunt destinate pacienților care au suferit accidente vasculare cerebrale, traumatisme medulare, intervenții ortopedice complexe sau care se confruntă cu afecțiuni neurologice severe.

Nota bene, administrația locală a achiziționat, tot printr-un proiect european, și un computer tomograf, urmând să fie achiziționat și un RMN într-un viitor nu prea ăndepărtat.

Bugetul local al comunei Turnu Ruieni este în acest an de 10,76 milioane de lei, în timp ce cheltuielile se cifrează la 10, 83 milioane de lei.

Cei mai mulți bani au fost repartizați asistenței sociale, 3,39 milioane de lei, și administrației locale, 2,53 milioane de lei. Consilierii locali nu au uitat nici de „Cultură”, 1,52 milioane de lei.

Alocări sau primit și domenii, precum: învățământul, transporturile, ordinea publică, protecția mediului și agricultura. O parte din resurse a fost direcționată către proiectelr finanțate prin fonduri europene și prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Primarul Romeo Răduța spune că solicitarea pentru obținerea fondurilor europene necesare acestei investiții a fost depusă și se așteaptă răspunsul finanțatorului.

„Noi facem parte din Grupul de Acțiune Locală «Țara Gugulanilor» și am depus în acest sens un proiect pentru construirea unui parc pentru copii. Locul de joacă ne dorim să-l amenajăm în centrul comunei, vizavi de primărie, unde am și cumpărat recent un teren. Suntem în faza de clarificări, urmează să primim și vizita în teren a finanțatorului și cred eu că întrunim condițiile necesare pentru a ne fi declarat eligibil proiectul”, mărturisea primarul comunei Băuțar.

De precizat că locul de joacă pentru copii ar urma să fie amenajat în centrul comunei, pe un teren achiziționat de primărie. Proiectul a fost depus pentru finanțare europeană și se află în faza de soluționare a cererii. Romeo Răduța se arată optimist în privința obținerii avizului favorabil din partea finanțatorului.

Astăzi însă, situația este diferită, remarcă liderul social-democrat. Administrația PNL a venit (ieri, 28 mai, n.r.) în Consiliul Local Reșița cu o majorare uriașă a cheltuielilor neeligibile, de la aproximativ 1,19 milioane lei la peste 5,3 milioane lei, fără explicații clare și fără justificări convingătoare pentru această creștere de aproape un milion de euro.

Ce înseamnă, de fapt, „suma neeligibilă”?

„Este partea din proiect care NU este finanțată din fonduri europene și care trebuie acoperită din bugetul local, adică din banii reșițenilor. Cu alte cuvinte, orice creștere a acestei sume înseamnă o presiune mai mare pe bugetul municipiului Reșița.

Mai grav este că, analizând cele două variante de buget, se vede foarte clar că: se reduc cu aproximativ 2,2 milioane lei sumele destinate elevilor și studenților – burse, formare și activități educaționale, însă, în schimb, cresc cheltuielile pentru construcții cu aproximativ 5 milioane lei.

PSD nu poate gira astfel de modificări fără transparență și fără explicații serioase.”, mărturisește Ionuț Gârtoi.

În opinia sa, PSD susține investițiile în educație, susține campusul dual și crede în viitorul tinerilor din Reșița, dar nu poate accepta ca banii destinați elevilor și studenților să fie diminuați, în timp ce costurile suportate din bugetul local cresc spectaculos fără o fundamentare clară.

„Reșițenii merită transparență, responsabilitate și respect pentru banul public. Acesta este motivul pentru care consilierii PSD au votat împotriva majorării sumei neeligibile în forma propusă de administrația PNL.”

Măsurile fac parte dintr-un proiect care vizează, între altele, reamenajarea spațiilor verzi, precum și amenajarea unor noi locuri de parcare, necesare pentru instituțiile aflate în centrul orașului.

Primarul Mirel Pascu a explicat de ce sunt necesare astfel de investiții: „Pe strada 1 Decembrie 1918, vorbesc de centrul orașului, din fața Casei de Cultură și până la vechea poștă din Bocșa Montană, sunt spații verzi pe care nu s-a mai intervenit cu lucrări de cel puțin 25 de ani.”

Pascu spune că intervenția se impune cu atât mai mult cu cât zona respectivă a fost afectată și de intervențiile realizate în ultimii ani de firmele care au executat lucrări la rețelele de utilități.

Odată cu refacerea spațiilor verzi, primăria are în vedere și amenajarea unor noi locuri de parcare, în condițiile în care cele existente sunt insuficiente pentru instituțiile și firmele ce își desfășoară activitatea în zonă.

„Nu prea avem locuri de parcare în zona centrală, iar aici avem Primăria, Ocolul Silvic, Casa de Cultură, parcul care vine și el reabilitat. Sunt multe instituții în centrul orașului, iar parcările sunt foarte puține. De aceea vrem să amenajăm atât parcări, cât și spațiile verzi pentru a înfrumuseța orașul”, este de părere primarul Mirel Pascu.

Locul de desfășurare, faleza Dunării, care tinde să devină locația tradițională pentru desfășurarea unor astfel de manifestări. La târg participă nu doar producători agricoli, ci și comercianți și artiști, interpreți cunoscuți și apreciați în zonă care vor crea o atmosferă de sărbătoare.

Ca de fiecare dată, localnicii au achiziționat unelte agricole tradiționale specifice oricărei gospodării țărănești obiecte artizanale, produse tradiționale, precum și bunătăți locale pregătite cu grijă de producătorii, precum: brânzeturile de casă, mierea naturală, răchia tradițională de Banat și afumăturile.

Cum de la târg nu poate lipsi muzica, organizatorii au gândit și momente artistice care să aducă bucurie în sufletul localnicilor și participanților din întreaga Clisură. Între aceștia, Irinel Dănilă și Maria Petrea, alături de formația Denyry-Music, Ansamblul Tommy Land și Ansamblul Casei de Cultură „George Motoia Craiu”, din Oravița.