Până atunci, însă, Reșița găzduiește în acest sfârșit de săptămână edițiile pilot ale 𝗦𝘁𝗿𝗲𝗲𝘁 𝗗𝗲𝗹𝗶𝘃𝗲𝗿𝘆 și 𝗨𝗿𝗯𝗮𝗻𝗘𝘆𝗲 𝗙𝗶𝗹𝗺 𝗙𝗲𝘀𝘁𝗶𝘃𝗮𝗹, din zilele de 𝟮𝟲 – 𝟮𝟳 – 𝟮𝟴 𝗶𝘂𝗹𝗶𝗲.

Ambele evenimente, atât Street Delivery, cât și festivalul de film UrbanEye, fac parte din proiectul 𝗙𝗔𝗡𝗧𝗔𝗦𝗧𝗜𝗖𝗨𝗟 𝗙𝗨𝗡𝗜𝗖𝗨𝗟𝗔𝗥: 𝗨𝗟𝗧𝗜𝗠𝗨𝗟 𝗔𝗡 𝗜𝗡 𝗦𝗧𝗥𝗔𝗜𝗘 𝗩𝗘𝗖𝗛𝗜 și se desfășoară, în premieră la Reșița, sub egida REȘIȚA ２５０ＬＡＢ, fiind organizat de MKBT: Make Better împreună cu ＡＲＴＡ ＩＮ ＤＩＡＬＯＧ, în parteneriat cu organizațiile locale și naționale Fundația Comunitară Banatul Montan, Muzeul Cineastului Amator, D Proiect, We Wilder, Bike Attack, Asociația Encore, Dash Film SRL, De-a Arhitectura, Salonul de Artă și Industrie, Urban Up.

„𝗙𝗔𝗡𝗧𝗔𝗦𝗧𝗜𝗖𝗨𝗟 𝗙𝗨𝗡𝗜𝗖𝗨𝗟𝗔𝗥 este prilejul perfect să ne adunăm cu toții în jurul acestui emblematic reper al orașului nostru, înainte de a intra în șantierul de restaurare și conversie spre o nouă viață, o nouă funcțiune.”, susțin organizatorii.

𝗗𝗜𝗡 𝗣𝗥𝗢𝗚𝗥𝗔𝗠: Programul celor trei zile va cuprinde:

– Proiecții de film în aer liber

– Ateliere de arhitectură pentru copii

– Spectacol de educație urbană cu ajutorul muzicii

– Explorare urbană prin film

– Atelier de patrimoniu

– Tururi ghidate

– Ateliere interactive pentru tineri și copii

– Intervenții ghidate de artiști din toată țara

– Expoziții

– Dezbateri publice

Proiectul este finanțat de A.F.C.N., cu co-finanțare din partea Primăriei Reșița.

„Acordăm o nouă tranșă de 250 de lei, pentru produse alimentare și mese calde. Peste 2 milioane și jumătate de persoane, adică pensionarii cu venituri mai mici de 2.000 de lei lunar și persoanele cu dizabilități vor încasa bani în august.

Bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene primește în plus aproape 650 de milioane de lei pentru a susține această măsură.”, mărturisește senatorul Adrian Torma.

Investiția ce se realizează grație unei finanțări europene, nerambursabilă, va fi terminată în cel mult două săptămâni, după cum preciza primarul Mirel Pascu.

„Cu prima parte din acest proiect suntem pe final, adică ceea ce înseamnă 16 kilometri de pistă de bicicletă și trotuare, de-o parte și de alta a drumului național, de la bariera din Bocșa Montană, până la ieșirea din Bocșa Română. Luna aceasta finalizăm. Ne mai rămâne hala pentru autobuze, pe care o avem cuprinsă în același proiect, și care este în lucru, și, tot aici, ridicăm o clădire administrativă. Am primit o prelungire pentru acest proiect de la ADR Vest, ceea ce ne va permite să ducem la final acest proiect integral”, spune primarul Orașului Bocșa.

De lucrat se lucrează și la imobilul fostului cinematograf, unde se execută lucrări de consolidare, reabilitare și modernizare, în vederea refacerii spațiului și transformării sale în sală multifuncțională pentru activități culturale, educaționale, sociale și de divertisment.

Și la Casa Orășenească de Cultură din Bocșa lucrări de reabilitare, modernizare și extindere, care au termen de finalizare vara anului 2025.

„La centrul multifuncțional, partea exterioară este aproape gata. Se lucrează acum în interior, pentru că se fac consolidări, recompartimentări. Cum am semnat pentru pista de bicicletă prelungire de contract cu ADR Vest, la fel vom proceda și pentru celelalte proiecte, pentru că au apărut tot felul de probleme neprevăzute legate de proiectare, care nu puteau fi prevăzute de către proiectanți înainte ca lucrările să demareze propriu-zis. Nu suntem singurii, mai toate administrațiile din vestul țării procedează la fel, solicită prelungire. Însă, cu siguranță, toate aceste proiecte vor fi duse la final”, a concluzionat Mirel Pascu.

În prima zi, vineri, 20 iulie, pe scenă vor urca ansamblurile folclorice Datina Cărășană, al Liceului Tehnologic Mihai Novac, Hora Carașului, al Casei de Cultură și al Liceului Dragalina, Oravița, Junii Caransebeșului Caransebeș, clasa de balet a Școlii Populare de Artă Oravița, dar și numeroși interpreți tineri ai folclorului bănățean.

Sâmbătă vor urca pe scenă Rania Petrices, Karina Ștefan. ambele participante la Vocea României, Maya Giotea, prezentă la emisiunea concurs Românii au talent, YNY Sebi și DJ Big DYNNY .

Duminică, în a treia zi a rugii de la Oravița, este rândul să încânte publicul Ramona Faur, Alex Șurdea & Orkestra.

Ultima zi, cea din 23 iulie, este rezervată manelelor și muzicii de demult, cu DJ Big DYNNY, Niko Delinescu & Band, Dan Ciotoi, împreună cu formația Generic, și Bogdan de la Ploiești.

În acest sens, Primăria Dognecea a scos din nou la licitație contractul de lucrări pentru proiectul „Înființare centru de colectare a deșeurilor prin aport voluntar”

Potrivit reprezentanților administrației locale, acest centru va asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi luate acum, în mod curent, de firmele de salubritate. Din această categorie fac parte deșeurile reciclabile și biodeșeurile care nu pot fi colectate în pubelele individuale, dar și deșeurile speciale, respectiv cele voluminoase, echipamentele electrice și electronice, bateriile uzate, deșeurile periculoase și, nu în ultimul rând, deșeurile provenite din construcții și demolări.

Conform anunțului lansat în SEAP, proiectul constă în realizarea unor platforme betonate, pe care vor fi amplasate containere pentru diverse tipuri de deșeuri. Containerele vor fi închise și nu vor afecta aspectul zonei, iar la umplere se va asigura înlocuirea lor. Valoarea totală estimată a investiției se ridică la 2.406.638 de lei, iar firmele interesate de implementarea investiției își pot depunere ofertele până la data de 26 iulie.

Hotelul, împreună cu activele de pe munte, au fost cumpărate de Gruia Stoica, în prezent bossul de la GPR și GRAMPET, în urma privatizării societății reșițene. Dezinteresul omului de afaceri și al fratelui acestuia, Didilă, a fos evident, hotelul a fost falimentat și a ajuns în paragină. În ciuda demersurilor primarului Ioan Popa de a forța mâna lui Gruia Stoica în vederea găsirii unei soluții fie pentru reparația hotelului, fie pentru achiziționarea lui de către primărie, situația s-a înrăutățit de la o zi la alta.

„A picat o grindă întreagă, o grindă armată de deasupra etajului unu. A căzut deoarece în spatele ei a fost tot timpul apă, probabil în zona de acoperiș de peste etajul 2 și a erodat fierul beton, până a ajuns să ruginească și să cadă. Vorbim de o piesă de peste 15-20 de tone și doar Dumnezeu a făcut să nu fie nimeni la ora aia acolo pentru că era urât de tot”, a explicat primarul Popa într-o conferință de presă.

Popa spune că a fost în două rânduri la București pentru a se întâlni și a discuta personal Gruia Stoica. De fiecare data, dar și la telefon și prin mesaje, l-a rugat să facă ceva cu hotelul mai ales după ce au fost terminate lucrările la centrul civic în care s-au băgat 6 milioane de euro. „De fiecare dată răspunsul a fost – o să vedem, o să venim, o să facem.”, a mai spus primarul Reșiței.

Legată de mâini și de picioare de o legislație strâmbă, administrației reșițene nu i-au rămas decât sancțiunile pentru nerespectarea unor acte normative și hotărâri de Consiliu local. În decurs de șase ani, a aplicat sancțiuni de peste 550 de mii de lei, dar cât timp companiile sale au o cifră de afaceri de 300 de milioane de euro, pe Gruia Stoica îl doare în cot de hotelul din Reșița.

„Luni o să avem comitetul pentru situații de urgență, o să decidem atunci ce este de făcut, probabil de acolo o să se degajeze și anumite soluții, expertiză să cuantificăm care sunt riscurile, daunele și să ne constituim parte civilă împotriva acestui om sau a acestei companii.

O să cerem probabil de la un expert constructor independent o expertiză care să ne spună dacă această clădirea mai poate fi ținută în picioare sau trebuie demolată. În acest caz vom demola clădirea pe costul proprietarului”, a concluzionat Popa.

Referindu-se la această oportunitate, primarul Adrian Stoicu ne-a mărturisit:

„Inițial ni s-a respins documentația, pentru că nu am avut numărul de locuri de cazare necesare atestării. Este vorba de 100 de locuri. Ele existau, în pensiuni, doar că nu erau acreditate. Între timp, am rezolvat această problemă și acum suntem în linie dreaptă. Mai avem câteva documente spre avizare și vom depune dosarul la Ministerul Turismului, cel care ne dă atestatul. Mai durează însă, pentru că trebuie o hotărâre de guvern în acest sens, ceea ce se va întâmpla cel mai probabil după vacanța parlamentară.”

Statutul de „Stațiune turistică de interes local” conferă anumite avantaje pentru accesarea unor fonduri europene pentru piste de biciclete, agropensiuni sau alte activități legate de turism.

De precizat că în Caraș-Severin există ale opt localități și zone montane care au obțiunut deja statutul de „Stațiuni turistice de interes local”: Anina, Berzasca, Coronini, Crivaia, Mehadia, Secu, Semenic și Trei Ape.

Echipa câștigătoare a avut în componență pe: Dănuț Olaru, Ovidiu Broșteanu, Nicolae Teodorescu, Nicolae Coste, Ionuț Caracoancea, Olivian Prodan, Mihai Iako, Olimpiu Korodi, Laurențiu Dovlete, Dean Moțoca, Samuel Ivașcu, Nicu Roman, Filip Putnic, Elisei Putnic, Marius Mironovici și Roberto Molnar. Colegii lor Gabriel Carninschi, Daniel Țiligrădeanu, Cristian Vuia și Flavius Zohner.

Primarul Mirel Pascu ține să le mulțumească tuturor membrilor Serviciului pentru Situații de Urgență și să-i felicite pentru abnegația de care dau dovadă în întrecerile la care participă.

„Anul trecut SVSU Bocșa a câștigat faza zonală și s-a calificat la faza pe țară, iar anul acesta a câștigat, de asemenea, faza zonală la Târgu Jiu urmând ca faza finală să se desfășoare în luna august la Călărași. Noi sperăm să ne prezentăm bine și să luăm un loc pe podium la finala pe țară. Avem niște pompieri foarte bine pregătiți, am dovedit și anul trecut acest lucru și anul acesta și sperăm la un loc pe podium la Călărași”, a mărturisit primarul orașului Bocșa.

Reprezentanții Direcției pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului din Primăria Reșița spun că în această perioadă cu temperaturi ce se apropie de 40 de grade Celsius la nivelul asfaltului, au luat măsuri pentru protejarea salariaților și menținerea stării de sănătate a acestora.

Nu doar că s-a modificat programul de lucru pentru angajații care desfășoară activități în teren, dar după fiecare oră oamenilor li se permite să-și ia pauză pentru hidratare.

„Nu mai lucrăm de la 7.30 la 16.00, ci de la 6.00 la 14.00. De asemenea, asigurăm câte doi litri de apă minerală la fiecare angajat din teren. Luăm zece minute de pauză la fiecare oră, pentru hidratare și odihnă. Se mai bagă la umbră, pentru că atunci când sunt 39 de grade nu ai ce să faci. Trebuie să ne protejăm oamenii, căci la noi în secție cei mai mulți lucrează cu capul în soare, și nu dorim să le punem sănătatea în pericol”, mărturisește Daniel Călin, directorul Direcției pentru Întreținerea Patrimoniului din Primăria Reșița.

De menționat că, în aceste zile caniculare, angajații Direcției efectuează, lucrări de hidroizolație la fântâna cinetică din Centrul Civic, de modernizare a străzii Poptelecan, și de întreținere și reamenajare a spațiilor verzi din oraș.

Înființată prin Legea nr.108/1999, Inspecţia Muncii funcționează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale, având în subordine inspectoratele teritoriale de muncă, instituţii cu personalitate juridică, organizate în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.

Inspecţia Muncii îndeplineşte funcţia de autoritate de stat prin care se asigură exercitarea controlului în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei și își desfășoară activitatea potrivit statutului propriu, în baza prevederilor art. 41 din Constituția României. Reglementarea Inspecției Muncii își are originea și din faptul că România a ratificat o serie de acte ale Organizației Internaționale a Muncii (de ex. Convenţiile cu nr. 81 şi 129).

Subliniem faptul că Inspecția Muncii din România și inspectoratele teritoriale de muncă au mandat identic cu cel al instituțiilor similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, motiv pentru care, în strategia și programul anual de acțiuni se regăsesc incluse prioritățile și obiectivele identificate la nivel național, fiind astfel în concordanță cu politica Uniunii Europene.

Raportat la cronologia activității de inspecție a muncii în România constatăm că este mult mai îndelungată, sănătatea și securitatea în muncă reprezentând, constant, o prioritate.

În anul 1874 s-a instituit prima lege care reglementa aspecte legate de sănătatea în muncă, iar în 1894 intra în vigoare “Regulamentul pentru industriile insalubre” ce cuprindea dispoziții privind munca femeilor și a tinerilor precum și elemente de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

În exercitarea atribuțiilor sale, Inspecția Muncii se raportează la una dintre funcțiile sale generale, aceea de comunicare, prin care se asigură schimbul de informaţii cu autorităţile centrale şi locale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice supuse activităţii de control, informarea acestora şi a cetăţenilor asupra modului cum se respectă şi se aplică prevederile legislaţiei din domeniile de competenţă, îndeplinind, cumulativ și rolul instructiv prin campaniile de conștientizare și de prevenire.

Pe lângă activitatea primordială de control, Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale de muncă sunt preocupate în permanență de informarea și conștientizarea angajatorilor și a angajaților despre importanța cunoașterii și respectării legislației din domeniul relațiilor de muncă și a securității și sănătății în muncă.

Inspectorul-șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Caraș-Severin, Iancu Panduru, spune că: „La nivel județean, Inspectoratul Teritorial de Muncă Caraș Severin are o permanentă colaborare cu autoritățile și instituțiile publice, în mod deosebit cuInstituția Prefectului, Inspectoratul de Poliție, Biroul pentru Imigrări, Inspectoratul de Jandarmi, Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, Casa de Pensii, Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul Școlar, atât pentru informarea reciprocă cât și pentru verificarea respectării normelor legale în vigoare.

Fără organizarea activităţii de inspecţie a muncii, care să înlăture munca nedeclarată sau subdeclarată, să prevină pericolele de accidentare şi îmbolnăvire profesională, nu s-ar putea concepe desfăşurarea normală a raporturilor de muncă într-un mediu sigur şi sănătos.

În continuare, ITM Caraș Severin își propune ca obiectiv principal menținerea nivelului înalt de încredere în rândul angajatorilor și lucrătorilor, să răspundă responsabil, prompt și obiectiv solicitărilor cetățenilor pentru asigurarea unei munci sigure și decente.

La mulţi ani și succes în activitate tuturor inspectorilor de muncă din cadrul Inspecţiei Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă din țară!

Construită în urmă cu 70 de ani, Casa de cultură este una din clădirile emblematice ale Reșiței, iar preluarea ei de către primărie ori Consiliul județean s-a lovit mereu de lipsa banilor. Evaluată inițial la 5 milioane de euro, ea s-a dovedit prea scumpă pentru bugetele celor două instituții. Chiar și în condițiile în care AAAS a scăzut prețul la jumătate, problema rămâne complicată în continuare. Cu atât mai mult, cu cât imobilul a început să se degradeze.

Într-o conferință de presă, primarul Ioan Popa a spus că există posibilitatea ca imobilul să fie preluat de municipalitate pe sistemul de dare în plată și se poartă discuții pe această temă. „Lucrăm acum împreună cu cei de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), să vedem dacă ne-o pot transfera fără sultă, fără plată. Și dacă reușim să o luăm, vom vedem cu ce bani o punem la punct, pentru că vorbim despre o clădire de 10.000 mp. Dacă luăm în calcul să investim 500 de euro pe mp, ca să o reabilităm, înseamnă cinci milioane de euro. Să vedem de unde luăm banii”, a mărturisit Ioan Popa.