Așa cum se întâmplă de obicei la noi, în 2016 guvernul a alocat 1 milion de lei pentru refacerea podului, însă, din motive de tot felul, banii nu au fost folosiți decât începând cu anul 2021, de actuala conducere a primăriei în frunte cu primarul Mirel Pascu.

„În 2016, au intrat în conturile Primăriei Bocșa un milion de lei, și, din păcate, nu s-a făcut niciun studiu de fezabilitate, niciun proiect tehnic, niciun act, absolut nimic, până în 2021 când am început demersurile pentru proiectarea podului, care a fost o lucrare destul de complexă, după care am și dat în execuție lucrarea. Diferența de bani de la un milion la două milioane și jumătate de lei a fost suportată din bugetul local al orașului”, preciza edilul-șef.

Astăzi, după aproape 15 ani de speranțe, lucrările de refacere a podului au ajuns la final.

„S-a turnat și asfaltul, iar constructorul a respectat în totalitate termenele contractuale. Am avut parte de o firmă serioasă, iar oamenii din zonă sunt mulțumiți că, după 15 ani, problema a fost, în sfârșit, rezolvată. Îl vom deschide circulației, după ce montăm semnele rutiere și realizăm ultimele detalii tehnice. Nu vrem să deschidem până nu e totul complet pus la punct, iar asta se va întâmpla la începutul lunii mai”, a mai spus Mirel Pascu.

În funcție de vremea de afară, se desfășoară activități de toaletare a copacilor și curățarea rigolelor de pe străzile orașului. Totodată, lucrătorii Serviciului de Gospodărie participă la întreținerea spațiilor verzi din oraș, unde se plantează flori și arbori.

Acțiunea de curățenie a demarat săptămâna trecută și va continua pe tot parcursul lunii. „Am dat startul curățeniei de primăvară la Bocșa, pentru că ne place să avem un oraș curat. Echipe de la Secția de Gospodărie plantează pomi în tot orașul, se îngrijesc de spațiile verzi, care sunt curățate și ele. Am început cu strada principală, dar continuăm în tot orașul. Se toaletează pomii, cei putrezi se taie, asta în urma solicitărilor primite de la cetățeni, dar și la sesizarea noastră, pentru a nu întâmpina probleme când e vremea rea și sunt vijelii”, a precizat primarul orașului Bocșa, Mirel Pascu.

Dotările se fac în funcție de necesitățile fiecărei unități de învățământ. Zilele acestea, a sosit și primul transport din cadrul acestui proiect.

„Au început să sosească dotările pe care le-am achiziționat prin proiectul de 4,5 milioane de lei, derulat prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Primul transport sosit a fost mobilierul școlar pentru toate unitățile de învățământ din oraș, adică tot necesarul întocmit de către directorii acestora, și în baza căruia noi am accesat ulterior finanțarea europeană. O parte din mobilier s-a montat, urmează să fie schimbat totul, atât la gimnaziu, cât și la liceu. Mai avem de montat laboratoarele de informatică, laboratoarele de biologie, laboratoarele de practică, în funcție de necesitățile și specificul fiecărei unități”, a explicat primarul orașului Bocșa, Mirel Pascu.

De precizat că, în funcție de specificul și nevoile fiecărei unități de învățământ, laboratoarele și atelierele vor fi dotate cu materiale didactice și echipamente digitale. Urmează și acestea să sosească, totul depinde de finalizarea achiziției și de cât de repede se mișcă furnizorii.

Potrivit spuselor primarului Dumitru Ursu, acesta fa funcționa într-o clădire, aflată în construcție, cu parter și etaj

De ceva vreme, a început și construcția noului ambulatoriu integrat, o clădire modernă cu parter și etaj, ce va fi dotat cu echipamente medicale de ultimă generație, inclusiv un computer tomograf, pentru a asigura servicii medicale de înaltă calitate.

Ambulatoriu va include zece compartimente medicale: Dermatovenerologie, Neurologie, Pediatrie, Cardiologie, Gastroenterologie, Medicină Internă, Chirurgie, Ortopedie, Ginecologie și Balneofiziokinetoterapie. Acesta din urmă, bazându-se și pe apa termală care există la Oravița și pe care specialiștii au certificat-o ca având efect terapeutic.

Este vorba se un mijloc de transport electric, din cele 28 de microbuze de acest tip achiziționate de CJ Caraș-Severin în cadrul proiectului „Microbuze electrice pentru elevii județului Caraș-Severin”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o capacitate de 8+1 locuri.

„Primul microbuz electric destinat pentru transportul local al elevilor a ajuns în localitatea noastra. Și pentru că am fost cu un pas înaintea acestei investiții, am reușit să montăm deja și două stații electrice pe raza comunei, astfel că nu vom avea probleme cu încărcarea acestuia. Mulțumim și Consiliului Județean Caraș-Severin care a răspuns solicitării noastre și ne-a introdus pe lista eligibilă a acestui proiectul european”, mărturisea primarul Remus Rof.

La nivel de județ, proiectul mai include achiziția altor 15 microbuze electrice, cu o capacitate de 16+1 locuri, livrarea acestora fiind programată în următoarele luni.

Metaforic vorbind, acest brand se sprijină pe doi piloni: „Flacără” și „Oxigen” pe fundamentul cărora Reșița își construiește noua identitate, după cum spunea primarul Reșiței, Ioan Popa.

Pilonul de brand (Flacără) se referă la oraș cu comunitate activă ce valorizează moștenirea trecutului, cu trimitere la: regenerarea urbană a vestigiilor industriale, oportunități pentru a face performanță în noile tehnologii, educație specializată, colaborare între comunitate și administrația locală, transformarea clădirilor industriale în centre culturale, spații cochete pentru socializare, spații sportive și turistice și crearea de evenimente care să amplifice atmosfera vibrantă și efervescența orașului.

Pilonul de brand VERDE (Oxigen) vizează un oraș verde, cu tehnologie în slujba omului: transport electric și soluții smart pentru deplasare, infrastructură pentru sporturi(piste de biciclete, trasee montane, prtii, tiroliane), spații publice și zone pietonale, parcuri, spații verzi și acces la natură de oriunde din oraș.

În debutul evenimentului, a fost inaugurat noul sediu al Transport Urban Reșița, o construcție reperezentativă între realizările actualei administrații locale.

Felix Tătaru, cel care a gândit și a elaborat acest brand, a ținut să facă câteva precizări în acest sens: „De ce flacără și oxigen? Reșița este un oraș cu trecut și un oraș cu viitor. Vorbim despre o comunitate, în jurul unei valori, în jurul unei moșteniri industriale extraordinare, care și-a adus comunitatea la un loc, dar, în același timp, vedem că Reșița este înconjurată de verde. Reșița Oxigen, cum îi spunem noi, este de fapt transferul de la motivația principală pentru care s-a făcut acest oraș, adică pentru industrie, iar acum ne ducem între un oraș pentru oameni. Dacă acum 250 de ani era un oraș pentru industrie, acum Reșița e un oraș pentru oameni.”

Sorin Maxim, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, omul de care se leagă finanțarea a celor mai importante proiecte ale municipiului în ultimii opt ani, a subliniat implicarea primarului Popa și a echipei sale în accesarea banilor: „Nu doar fondurile europene sunt importante, ci și viziunea omului, a unei echipe care activează într-o instituție, căci fără viziune și curaj, nu cred că puteam discuta de investiții. Puteam discuta de a cheltui bani europeni. Eu tot timpul insist pe această diferență și nuanță. Banii europeni trebuie investiți și nu cheltuiți. Iar la Reșița se vede că banii au fost investiți cu suflet și cu responsabilitate, pentru că nu vorbim despre un proiect, ci despre un complex de proiecte.”

La eveniment au fost prezenți consilierul prezidențial, Mihai Jurca, care a transmis salutul președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, precum și prefectul Ioan Dragomir, care la rândul lor au evidențiat eforturile depuse de primarul Popa pentru schimbarea la față a municipiului reședință de județ.

Președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu evidențiat buna colaborare existentă între Primăria Reșița și instituția pe care o conduce: spitalul județean, dezvoltarea zonei turistice Semnenic, trenul Timișoara-Reșița.

„Îi mulțumesc domnului primar pentru invitația de a fi prezent la acest eveniment, pe care îl văd ca pe un început pentru municipiul Reșița, care are acum un brand și un logo, dar este un început și pentru Banatul Montan, pentru că putem vorbi despre Reșița și Banatul Montan, Reșița fiind capitala județului nostru. Vom avea o zi a Banatului Montan și cred că împreună putem pune laolaltă istoria Reșiței, istoria Banatului Montan, tot ceea ce ne leagă”, a mărturisit președintele CJ.

Gazdă al acestui eveniment, primarul Ioan Popa a făcut o trecere în revistă a celor două mandate în fruntea Primăriei Reșița: „Eu aș vrea să spun doar atât: dacă în 2016 mergeam la Oradea, Cluj sau chiar la Alba Iulia cu o agendă în mână și cu un stilou, și luam notițe de la cei care au dovedit exemple de pune practici în localitățile menționate mai devreme, mă bucur să constat că după opt ani Reșița intră în această galerie selectă a comunităților care pot fi luate ca exemple de bune practici. Este un lucru important, nu pentru că Reșița intră în această galerie, ci pentru că această galerie crește, Iar pe măsură ce această galerie a comunităților, a orașelor care sunt exemple de bune practici crește, cei care nu au performat, nu mai pot să se ascundă în spatele unor panseluțe și să păcălească alegătorii, pentru că alegătorii văd deja, alegătorii solicită performanță în administrația publică locală.

Utilajul a fost obținut grație unui proiect derulat prin programul european de finanțare al Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).

Investiția se cifrează la 343.000 de lei, plus TVA.

Referitor la această ultimă realizare, primarul Brian Filimon a ținut să spună:

Buldoexcavatorul va deservi lucrărilor administrației locale și bineînțeles oamenilor din comunitate, pentru că despre asta este vorba până la urmă.

Ne bucurăm de această finanțare și sperăm să fie cât mai benefică pentru o dezvoltare amplă, frumoasă și sănătoasă în comunitatea noastră”.

Conducerea primăriei susține că au mai rămas doar câteva lucruri de pus la punct. Strabag mai are de lucru în privința semnelor de circulație, a spațiilor verzi și a marcajelor rutiere.

În paralel, angajații Direcției de Întreținere și Repararea Patrimoniului a Consiliului Local Reșița desfășoară lucrări de reabilitarea tronsonului de drum piatră cubică ce face legătura între G.A. Petculescu și Mociur. Se lucrează la curățarea rigolei, apoi se va interveni și pentru asfaltarea drumului, lucrările urmând să fie finalizate până în luna iulie.

„Cei de la Direcția de Întreținere au început să curețe rigola pentru că vrem să vedem efectiv care este starea ei, dacă este funcțională sau nu. O rigolă nouă înseamnă o investiție de aproximativ 400.000 de lei. Deci mai bine o curățăm și reparăm pe acesta și economisim 400.000 din banii cetățenilor, pe care îi folosim pe altă lucrare, decât să facem o rigolă nouă. Dacă este funcțională e și păcat la Dumnezeu să o schimbăm. Este făcută de vreo 50 de ani, problema este că nu a fost întreținută.

După ce rezolvăm lucrurile cu rigola, vom schimba bordurile stânga-dreapta și va fi un trotuar doar pe partea dreaptă către deal, ca să nu oprim circulația și acest nou drum făcut de Strabag să funcționeze și să preia din trafic. Mai apoi, în partea a doua a proiectului, vom fi nevoiți să oprim circulație două săptămâni. Vom lucra zi și noapte cu două echipe de intervenție. Curățăm drumul, facem substratul și îl asfaltăm.”, mărturisea viceprimarul Daniel Călin.

Lucrările de demolare a vechiului pod din Bocșa Nouă au demarat în vara anului trecut, la scurt timp după ce au fost eliberate avizele și aprobările necesare pentru începerea noii construcții. Primarul Mirel Pascu, se lucrează la primul picior al podului.

Prin reabilitarea podului, cetățenii care locuiesc pe Strada Bocșa Nouă nu vor mai fi nevoiți să ocolească atât de mult pentru a ajunge acasă.

„Se lucrează chiar și în această perioadă la pod. Au fost mari discuții cu podul acesta, ignorat ani la rând. Că se face, că nu se face. Uite că până la urmă se face, asta după ce am obținut toate avizele și aprobările necesare și studiul de fezabilitate. Și îl facem pe fonduri proprii. Am reușit să facem economii și construim podul pe banii orașului Bocșa. Am ieșit din pământ cu podul, deja se lucrează la un picior. Lucrăm apoi și la celălalt picior de pod, după aceea urmează să vină niște traverse simple, cum sunt cele de pe podurile de autostradă. În mod normal, dacă constructorul merge în același ritm bun, în vară noi am putea să deschidem podul, despre care se vorbește de 15 ani”, mărturisea primarul Mirel Pascu.

Noua construcție va avea, la final, o lungime de 21 de metri și va asigura traficul rutier și pietonal.