Iată ce ne-a mărturisit fostul bancher despre utilitatea reintroducerii tramvaiului în Reșița.

„În urmă cu 52 de ani, în 1971, am venit în Reșița, prin repartiție de la facultatea de Studii Economice Timișoara, fiind angajat la fosta Banca de Investiții, sucursala Caraș-Severin. Prin funcțiile pe care le-am avut – inspector la B I, director economic la fosta Întreprindere Județeană de Construcții Montaj Caraș-Severin și director al Băncii de Investiții – am finanțat și participat efectiv la dezvoltarea județului Caraș Severin și a orașului Reșița.

Informez cetățenii Caraș Severinului și ai orașului Reșița că 99 % din construcțiile de locuințe, obiective social culturale și industriale au fost finanțate prin fosta Bancă de Investiții. În timp ce ce finanțam introducerea tramvaiului ca mijloc de transport în Reșița, constructori realizau și alte lucruri, blocuri de locuințe, obiective social-culturale, alimentari cu și gaz, canalizări și obiective industriale.

Pot spune că în cei peste 51 de ani de locuitor al Reșiței nu am văzut orașul așa răvășit ca în prezent. Majoritatea cetățenilor orașului trăiesc într-un stres continu și încă o să mai dureze o bună perioadă de timp.

Când am finanțat, iar constructorii au realizat transportul cu tramvaiul aveam platforma industrială a Reșiței unde munceau cca 30 de mii de cetățeni. Acum când mai lucrează pe platforma industrială sub 3 mii de cetățeni, sigur putea fi găsită o soluție mai ieftină cu realizare într-un timp scurt. Folosindu-se infrastructura în stâlpii de la tramvai pentru cablu electric de alimentare, se putea merge pe varianta troleibuze. Pentru traseele adiacente traseului principal așa cum s-a procedat, este bună soluția cu achiziționarea și folosirea autobuzelor electrice.

Las la aprecierea și comentariile concetățenilor, dacă este bine sau nu ce se întâmplă în prezent în Reșița.”.

U P D A T E

În urma apariției acestui articol, Primăria Municipiului Reșița a trimis un drept la replică în care vine cu precizări referitoare la necesitatea reintroducerii tramvaiului în municipiu.

DE CE REINTRODUCEM TRAMVAILUL LA REȘIȚA?

Miza proiectului „Modernizarea transportului public electric și amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat în Municipiul Reșița”, fazele 1, 2 și 3, și cea mai importantă oportunitate ce rezultă din ”reintroducerea tramvaiului” o reprezintă lucrările conexe și nu achiziția în sine a garniturilor de tramvai și reabilitarea liniei de rulare.

Valoarea totală a acestui proiect, prin cele trei faze, este de aproximativ 107 milioane de euro din care achiziția celor 13 garnituri de tramvai este de 28 milioane euro. Tot în cadrul acestui proiect se achiziționează și 10 autobuze electrice, cu o valoare de 7 milioane euro, pentru traseele secundare. Diferența ce rezultă, respectiv suma de 72 milioane de euro, este destinată exclusiv lucrărilor de reabilitare și modernizare a întregii infrastructuri stradale de pe artera principală, b-dul Republicii, zona Triaj, b-dul Revoluția din Decembrie, str. I.L Caragiale, str. Libertății, str. Traian Lalescu, str. Paul Iorgovici și Piața Republicii, precum și Calea Timișoarei și str. Bârzăviței.

Enumerăm doar câteva beneficii conexe obiectivului principal asumat, acela de a reintroduce transportul cu tramvaiul în Reșița:

• Reabilitarea integrală a tramei stradale pe o lungime de 8 km, din Govândari – zona Kaufland până în Muncitoresc – Piața Republicii;
• Reabilitarea integrală a străzilor Calea Timișoarei și Bârzăviței;
• Reabilitarea și punerea în siguranță a celor 3 pasaje: Pasaj Triaj, Pasaj Doman și Pasaj Libertăți, precum și a celor două poduri de pe Calea Timișorii;
• Modernizarea Pieței Republicii din cartierul Muncitoresc și amenajarea unei parcări park&ride;
• Reabilitarea depoului de tramvaie și construirea a două stații de transport intermodale ce vor deservi atât transportul public cu tramvaie, cât și cel cu autobuze electrice;
• Reabilitarea integrală a sistemul de colectare a apelor pluviale de pe întreg tronsonul;
• Trecerea în subteran a rețelelor furnizorilor de telefonie, internet și televiziune;
• Modernizarea iluminatului public pe tot tronsonul pe care se desfășoară acest proiect;
• Înlocuirea stațiilor de transport public și montarea unui mobilier urban, modern;
• Amenajarea zonelor verzi și plantarea a peste 500 copaci;
• Reabilitarea integrală a trotuarelor, reamenajarea spațiilor verzi;
• Construirea de noi parcări;
• integrarea pistelor de biciclete pe tot traseul;
• Implementarea unui sistem modern de management al traficului ce include instalarea de aparate GPS pe toate garniturile de tramvai, autobuze și microbuze utilizate la transportul public. Acestea vor oferi date în timp real despre timpul de așteptare în stațiile pentru călători;
• Implementarea unui sistem de supraveghere video pentru siguranță rutieră ce va fi amplasat în principalele intersecții și în fiecare mijloc de transport public;

Precizăm că pentru lucrările prezentate mai sus nu se putea obține finanțarea necesară decât prin reintroducerea tramvaiului, acesta fiind singura variantă de a interveni major în reconfigurarea și modernizarea infrastructurii rutiere cu finanțare din fonduri europene.

Dacă Primăria Reșița s-ar fi rezumat la un proiect de modernizare a transportului public prin achiziția de firobuze sau autobuze electrice, modernizarea infrastructurii rutiere ar fi rămas la stadiul de dorință, pentru care nu ar fi existat finanțarea necesară. În același timp, într-o simplă comparație între un tramvai și un autobuz electric sau firobuz, datele tehnice plasează tramvaiul ca cel mai eficient și mai prietenos cu mediul mijloc de transport public. Durata normată de viață pentru o garnitură de tramvai este de 30 de ani iar pentru un autobuz/firobuz este de 10 ani. Din perspectiva costurilor de exploatare, tramvaiul ca mijloc de transport reprezintă cea mai bună soluție față de orice alt mijloc de transport public.

Precizăm că soluția aleasă de municipalitate respectă opțiunea majorității reșițenilor care, prin răspunsurile date la studiul sociologic realizat în anul 2017, și-au exprimat dorința de a se reintroduce tramvaiul în Municipiul Reșița. Totodată, unele dintre principalele probleme semnalate în cadrul studiului de către cetățeni a fost starea proastă a infrastructurii rutiere din oraș incluzând pericolul reprezentat de vechea linie de tramvai ce se afla într-o stare avansată de degradare.  

Deși disconfortul creat de lucrările ce se desfășoară în această perioadă este unul major, considerăm că proiectul este eminamente vital pentru oraș, beneficiile aduse fiind uriașe. După finalizarea acestui obiectiv major arterele principale nu vor mai avea nevoie de investiții pentru o perioadă foarte lungă de timp, lucru ce va îmbunătăți calitatea vieții reșițenilor. În același timp Municipalitatea își va putea canaliza eforturile și resursele financiare pentru a dezvolta proiecte, din fonduri externe sau din bugetul local, pentru a moderniza infrastructura în zonele intracartiere, periferice sau satele aparținătoare.

Festivalul va începe la ora 10,30, iar de la ora 14 va avea loc un program artistic susținut de Orchestra profesionistă „Virtuozii Semenicului”, condusă de Petrică Vița, interpreții Narcis Căldăraș, Maria Morman, Titian Puichiță și Ramona Vița, precum și Ansamblul „Bârzava”, din Reșița, coordonator Maria Aghescu și cpoegraf Petru Bagiu.

A doua zi, sâmbătă, 15 octombrie, ora 14, muzica și voia bună vor continua cu Ansamblul „Bârzava”, interpreții Maria Ionescu, Cătălin Țîru, Petrică Popovici, Andreea Stoicănescu, Monica Știopoane, Mirabela Delia și Ansamblul „Cununița”, din Bănia.

„În premieră, ediția din acest an a festivalului se va desfășura în Piața Hercules, pentru ca la această manifestare să poată participa cât mai mulți doritori. Pentru mine și instituția pe care o conduc, festivalul reprezintă un moment important în promovarea culturii tradiționale din Banatul de Munte. Fără doar și poate, afluxul de turiști din toată țara aflat în aceste zile în stațiunea de pe Valea Cernei la odihnă și tratament, Festivalul Răchiei și Bucatelor Tradiționale reprezintă o bună ocazie pentru a face cunoscut județul Caraș-Severin în toată țara”, ne-a mărturisit Dan Mirea, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

„Situația datează din septembrie 2021. Fotografiile au fost trimise ca justificare pentru nevoie de a se achiziționa un frigider nou la morga acestui spital. Raportul a fost trimis de dl medic Simulescu Razvan către managerul de la acea dată. Pe calculatorul acestuia. Cum au ajuns la acest cont fals de Facebook, trebuie întrebata cu siguranță doamna Stancovici deoarece nu cred ca noul manager care a ocupat biroul acesteia avea vreun motiv sa o facă.

Acest fel de discreditare pregătește, probabil, acțiunea în instanță a doamnei Alina Stancovici. Fără de care ,la conducere , lucrurile în spital au șansa să se normalizeze.”, a apucat să posteze Dunca pe pagina sa de Facebook.

Punct. Replica Alinei Stancovici nu a întârziat să apară. O redăm mai jos:

Motto: „Oamenii care denigrează sunt fie slabi, fie o fac pentru cei de care se tem.” (Niccolo Machiavelli)

„«Nimic nou pe frontul de vest» e cartea semnată Erich Maria Remarque, dar în contemporaneitate, noi, cei din Caraș-Severin, știm ca nu e nimic nou, nici măcar scandalul, pe frontul de vest cu… Romeo Dunca, la manșă.

Deși a trecut o lună zile de la revocarea mea de pe postul de manager al SJUR, Romeo Dunca recurge în continuare la afirmații nefondate în ceea ce mă privește. Lăsând la o parte că timp doi ani am fost «țelul» mandatului său, recurge mereu la aceeași strategie mizerabilă: scandalul, în spatele căruia își ascunde toate nereușitele. Cum să vrei performanță și adresabilitate pentru o instituție pe care mereu o aduci în fața opiniei publice cu partea ei urâtă!?

Sigur, sistemul public de sănătate nu e roz, câtuși de puțin, dar ce faci tu, Romeo Dunca ,«pilotul» tuturor cărășenilor înafara de scandal și de împroșcarea cu noroi asupra tuturor? Cum vrei sa fie performant spitalul când, cu regularitate, te folosești de imagini din spital declanșând scandaluri mediatice, sădind confuzia și neîncrederea față de instituție, etichetând întreg personalul medical ca fiind «chiulangii și șpăgari»? Oare tu, Dunca, nu ești chiulangiu de la Consiliul Județean, nu doar de la program, ci și de la ceea ce trebuie sa faci pentru amărâtul acesta de județ? Aaa, tu arăți cu degetul spre cine ia șpagă, uiți însă că ai dat, ridici piatra periodic, dar nu iei în seamă că, aruncând mereu pietre în alții, aceia își construiesc un pod… Vezi să nu își facă și un munte că vine concurența!… Ai creat o degringoladă, un haos în toate instituțiile pe care le ai sub nefericita ocârmuire! Blestemat a fost ceasul primului și ultimului tău descălecat în Caras-Severin!

Cine ești tu, Romeo Dunca, să îți permiți să distrugi totul, sa denigrezi și să umilești? Ce ai făcut tu pentru acest județ? Cu ce este atât de prețios numele tău ca să îți permiți să calci în picioare pe toate lumea, precum tirul pulberea dintre roți? Până unde crezi că poți sa mergi pentru elementele care alcătuiesc «sfânta ta treime»: banul, interesul și nemernicia? Ce îți dă ție dreptul să împroști mereu cu noroi numele meu? Îți place atât de mult sau îți dă insomnii și temeri?

Ai dreptate, te înțeleg că îți dă neliniște! Managerul Muzeului Banatului Montan, de care ai vrut sa te scapi, a câștigat în instanță, iar acum te temi că vei păți la fel și în cazul demiterii managerului de la spital și recurgi la mârșăvii și denigrări, cu repetiție! Da, mergem în instanță, Romeo Dunca, dar eu am puterea sa mă bat corect și să aștept, fără să recurg la mizeriile care îți caracterizează nefericita prezență pe fotoliul pe care, vremelnic stai! Ia aminte, niciunul dintre noi nu e veșnic nici pe post și nici în lume, timpul a dovedit-o sau te pomenești că, dacă elicopterul te înalță, e sinonim cu veșnicia pe culme!

La sol, Romeo Dunca, in grohotiș și mărăciniș cu tine, altfel amețești de atâta luat altitudine… că atitudinea oricum nu există!… Ești folosit și vei fi aruncat la lada de gunoi a județului de însăși prietenii tăi. Ești în lumea ta, însă înconjurat de micime, vicii și falsitate! Îți vine greu să te concentrezi și să privești realitatea, dar nici nu ai capacitatea de a înțelege! Atât poți, cei mai tura-vura! Atât poate fi turat motorul, mai mult nu! Când vei cădea, Romeo Dunca, te vei rostogoli ca un bolovan de pe munte…știi tu care… Ești un om mic, Romeo Dunca, în ciuda muntelui pe care te-ai cocoțat, la propriu și la figurat! Puterea nu înseamnă funcții sau bani, acestea sunt atuuri vremelnice! Puterea adevărată înseamnă forța verticalității, dar, la polul opus, așa cum spune, Dostoievski, «forța uriașă pentru proști e umilința și denigrarea semenilor».

Te las pe tine, Romeo Dunca, să constați la care pol te situezi! Dacă nu, sună un prieten, dar vezi să nu te dezinformeze…din obișnuință, din interes…”

FOTO: Newsweek