„Să știți că este una din una din puținele echipe din toată țara care au înțeles asta și au redus cheltuielile imediat, n-au mai risipit bani”, a spus Bolojan despre liderii liberali din Caraș-Severin.

Reducerea cheltuielilor din administrație este foarte importantă, pentru că îți permite să investești bani economisiți în zone unde e nevoie de ei. Asta în contextual în care multe administrații din țară preferă să păstreze status-quo-ul. Ceea ce nu au făcut Ioan Popa și Romeo Dunca. Bolojan explică:

„În general, există o tendință a primarilor, a președinților de consilii județene să nu deranjeze așezămintele pe care le găsesc acolo, pentru că-ți consumă o energie destul de mare această chestiune. Dar ce trebuie înțeles? Gândiți-vă că sume importante din banii pe care îi încasăm de la cetățeni se consumă pe funcționare. O bună parte. Care este indicatorul de performanță al unei administrații, pe care uneori nu-l cuantificăm? Cât la sută din banii încasați sub formă de impozite se întorc către cetățeni, sub formă de investiții. Știți, unii primari sunt în partide de guvernământ, mai primesc o sumă de bani de la partidul de guvernământ. Unii mai rezolvă o hotărâre de guvern, dar, pe fond, performanța adevărată este asta: cât la sută din ceea ce încasez întorc sub formă de investiții și de dezvoltare”, a declarat președintele Consiliului Județean Bihor.

Bolojan a dat exemplul său, de pe vremea când era primar în Oradea:

„Eu mai glumeam când eram la la primărie, pentru că am făcut și acolo o reducere de personal importantă, și spuneam că un pod din Oradea costă, nu știu, vreo 4 milioane de euro, și la fiecare 2 ani de zile făceam câte un pod numai din economii. Dar câte poduri s-au dus pe apa, nu știu, Bârzavei sau a Crișului Repede ani de zile și câte lucruri nu văd oamenii, pentru că sistemul funcționa energofag și consuma mari resurse?”

Ilie Bolojan a reamintit ce unește administrațiile liberale din Bihor și Caraș-Severin:

„Asta e o chestiune foarte importantă, care, într-adevăr, aici e o caracteristică a administrațiilor noastre, care înțeleg, domnule, nu risipim banii oamenilor.”

P. E.

Mihăescu spune că, datorită serviciului călătorește mult prin țară, având ocazia să vadă multe sate și comune îngrijite și neîngrijite, iar acest lucru l-a determinat să ia hotărârea de a candida  la funcția de primar în comuna Buchin.

„Vreau ca și această comună, prin gestionarea mai eficientă a banului public și atragerea a cât mai multor fonduri europene, să beneficieze de proiecte adaptate la nevoile localnicilor.”, afirmă candidatul PMP.

Printre prioritățile sale se află:

1. Amenajarea de parcuri și spatii verzi

2. Demararea acțiunilor pentru aducerea gazului în comună

3. Înfrumusețarea centrului comunei

4. Realizarea de drumuri vicinale

5. Atragerea de investitori

6. Extinderea rețelei de apa și canalizare unde este cazul

7. Întreținerea drumurilor agricole

„E timpul pentru o schimbare pe care o putem face doar împreuna! Ălături de dumneavoastră, vom reuși să transformăm comuna noastră într-o comună europeană!
La nivel județean, mă bazez pe sprijinul colegilor mei in cadrul Alianței Dreapta Unită!”, este îndemnul adresat de Eugen Mihăescu alegătorilor din comuna Buchin

P. E.

Alt aspect important pentru dezvoltarea accelerată a comunităților este să avem curajul de a ținti proiecte mari! Asta a făcut Ilie Bolojan la Oradea, asta facem și noi. Modernizarea căii ferate Reșița-Timișoara și noul spital județean sunt astăzi certitudini. Noi am mers pe această cale când alții râdeau de noi, râdeau pentru că ei nu aveau capacitatea, și nici dorința, de a realiza proiecte majore.

Ce face diferența între o administrație eficientă și una care consumă resurse inutil? Ne spune tot Ilie Bolojan!

Dorința de a face – asta o avem. Și o majoritate stabilă, așa cum a avut dânsul și așa cum a avut primarul Ioan Popa în ultimul mandat. Cu o majoritate stabilă putem reuși să facem proiecte MARI. La fel putem face și împreună cu o opoziție care este interesată de dezvoltarea comună mai mult decât de accesul la resursele bugetare. Nu este cazul la noi astăzi. Dar după alegerile din 9 iunie sunt convins că locuitorii din Caraș-Severin ne vor da majoritatea de care avem nevoie și, în același timp, vor da un ”șut” de blam celor care și-au bătut joc de calitatea lor de reprezentanți ai cetățenilor

P. E.

Ilie Bolojan a explicat în fața celor peste o sută de persoane prezente la eveniment, oameni din administrațiile publice liberale și candidați la alegerile locale, de ce a ținut neapărat să onoreze invitația organizatorilor:

„Am venit la Reșița cu respect și prietenie. În primul rând, cu un mare respect pentru locuitorii din Caraș-Severin – fratele meu a stat mulți ani în Reșița, în Govândari, am venit în acest oraș și înainte de ‘89 și după ‘89, deci i-am văzut dinamica. Iar atunci când Nelu Popa a candidat la primărie, în 2016, am venit și am luat orașul la pas – și-am revăzut Govândariul. Arăta destul de rău, de ponosit. Am avut sentimentul că orașul e în decădere. În al doilea rând, am venit azi la Reșița și din respect și prietenie față de colegii mei care candidează la Primărie și la Consiliul Județean, sunt puțini oameni în administrație care au voința, determinarea și ambiția lor, să facă maxim posibil pentru comunitățile lor”.

Administrația de dezvoltare, ca un spărgător de valuri

Toate studiile legate de dezvoltare arată că întotdeauna calitatea guvernării, calitatea administrației influențează semnificativ nivelul de dezvoltare a unei țări sau a unei comunități, a spus Ilie Bolojan, particularizând cu situația specifică județului Caraș-Severin și a municipiului Reșița:

„Într-un județ fără mari resurse, în care nu ai motoare economice, este complicat, pentru că nu ai venituri suficiente. Pentru primarii marilor orașe sau pentru președinții de consilii județene puternice, fiecare zi este o oportunitate. Pentru colegii mei de aici, însă, fiecare zi este o provocare, pentru că trebuie să recuperezi întârzieri ce s-au acumulat de ani de zile, și uneori nu ai pârghiile și mijloacele cu care să faci acest lucru. Și-atunci, Reșița și Carașul sunt niște administrații care trebuie să facă multe alte lucruri pe care, de exemplu, administrația din Timiș nu e nevoită să le facă”.

Regulile de dezvoltare diferă, așadar, de la o zonă la alta, a continuat Bolojan, exemplificând:

„Bunăoară, dacă vrei să-ți vină un investitor, în anumite zone se stă la coadă la administrație să se elibereze o autorizație de construire. În altă parte, în Caraș sau la Reșița, trebuie să te duci să bați la uși, să îi rogi frumos să vină la tine, să le oferi niște compensații”.

Și-atunci, a subliniat liberalul aflat în fruntea CJ Bihor, „unul din lucrurile pe care le-au făcut colegii de aici foarte bine, și pe care l-am făcut și eu în acești ani, a fost administrația de dezvoltare. Acesta este un concept pe care, când nu ai o masă economică puternică, când universitățile și privații nu-ți rezolvă problemele, administrația trebuie să funcționeze ca un spărgător de valuri. Trebuie să fie în față și să tragă comunitatea după ea. Județele care nu au o bază economică puternică au nevoie de administrații de dezvoltare, și asta au făcut colegii mei, Romeo Dunca și Nelu Popa. Eu sunt onorat și sunt mândru că am astfel de colegi”.

Acest stil de administrație de dezvoltare necesită niște calități specifice doar liderilor adevărați, așa cum se dovedesc a fi Romeo Dunca și Ioan Popa.

„Sunt foarte puțini cei care execută cu rapiditate ceva ce s-a dovedit viabil. Dezvoltarea asta, a trage fonduri, a mișca lucrurile necesită un efort foarte mare, uneori mai mare decât în sectorul privat, pentru că aici cineva din start permanent te torpilează, te suspectează că, dacă faci ceva, sigur ai vreo combinație pe-acolo. Efortul de a face ceva în administrație și blocajele sunt mai mari, dar Reșița și Caraș-Severinul au confirmat în acești ani că fac o administrație de dezvoltare, care trage după administrație municipiul și județul”, a declarat Bolojan.

Condiții de bază pentru a performa în administrație

Pentru a putea face o administrație de dezvoltare, trebuie întrunite niște condiții. Iar Ilie Bolojan le-a punctat pe rând:

„Prima condiție, de bază, este ca decidenții să-și dorească acest lucru și să-și pună toată energia și capacitatea lor în serviciul comunității. Asta au făcut colegii noștri.  A doua chestiune importantă este să îndeplinim niște condiții administrative: ca să-ți poți împinge proiectele, îți trebuie majorități. Nu există președinți de CJ sau primari de succes la primul mandat, pentru că îți trebuie ani ca să faci proiecte mari, și îți trebuie majorități stabile, de preferat de două treimi, care să îți treacă proiectele. Dacă nu ai aceste majorități, capacitatea de a depune proiecte și de a câștiga finanțări europene scade. De multe ori l-am întrebat pe Nelu Popa cum faci de aveți rate așa de mari la câștig de proiecte. Îți trebuie dorință să le accesezi, îți trebuie capacitate să anticipezi, dar îți trebuie și capacitatea de a închide lucrurile, care înseamnă majorități în consiliu. Toți cei care vor să tragă la răspundere un primar sau un președinte de CJ trebuie să-i dea și acest atribut de bază: majoritatea care să susțină proiectele. O altă condiție de bază este colaborarea dintre Primăria municipiului reședință de județ și Consiliul Județean. Acest parteneriat este vital pentru dezvoltare, și asta s-a întâmplat în Caraș-Severin și la Reșița. Colegii noștri (Ioan Popa și Romeo Dunca, n.a.) au făcut un tandem pentru administrații de dezvoltare.”

Administrațiile Dunca și Popa, printre puținele din țară care au înțeles că trebuie reduse cheltuielile cu aparatul propriu!

Performanța adevărată, pe fond, a unui administrator de județ sau de oraș este măsurată de un indicator pe care majoritatea politicienilor ajunși în fruntea administrațiilor publice nu îl iau în calcul.

„Sunt puține administrații care au redus cheltuielile de funcționare, a constatat Ilie Bolojan. În general este o tendință a primarilor și a președinților de CJ să nu deranjeze așezămintele pe care le găsesc acolo, pentru că îți consumă o energie mare această chestiune. Dar trebuie înțeles că sume importante din banii încasați de la cetățeni se consumă pe funcționare. Un indicator de performanță al unei administrații, pe care mulți nu îl cuantifică, este cât la sută din banii încasați sub formă de impozite se întorc către cetățeni sub formă de investiții. Pe fond, de aici rezultă performanța adevărată. Aici, în Caraș-Severin și la Reșița, este una din puținele echipe din toată țara care a înțeles asta și au redus cheltuielile imediat, n-au mai lăsat să se risipească banii”

Construcția unui pod în Oradea, a exemplificat Bolojan, costa 4 milioane de euro, „iar eu ca primar, la fiecare doi ani de zile, făceam un pod numai din economii. Dar câte poduri s-au dus pe apa… Bârzavei sau a Crișului Repede ani de zile, și câte lucruri nu văd oamenii pentru că sistemul funcționa energofag și consuma mari resurse. Aceasta este o caracteristică a administrațiilor noastre, să nu risipim banii oamenilor”.

Romeo Dunca a făcut ce-ar trebui să facă toți președinții de consilii județene!

Ilie Bolojan a avut trei mandate de primar într-un municipiu reședință de județ și un mandat de președinte de CJ, astfel că este în măsură să facă o comparație între cele două funcții. În opinia liberalului care a excelat în ambele posturi, „Viața de primar de reședință de județ este mult mai grea decât la CJ. La primărie vin problemele peste tine, pe când la CJ, dacă nu cauți probleme, s-ar putea să fii destul de liniștit. Participi la zilele comunelor, la hramul bisericii, mai este o rugă – e bine ca președintele să fie între oameni, dar la final, în afară de starea de bine, a doua zi nu va rămâne nimic. Deci, la CJ cei care au făcut performanță au căutat probleme. Așadar, la CJ ai ca opțiuni liniștea, variantă pe care au ales-o o parte din președinții de consilii județene, de la toate partidele, sau căutatul de probleme. Or, asta a făcut domnul Dunca în acești ani, la fel ca mine, și-a căutat probleme să le rezolve, n-a stat liniștit”.

Sfatul lui Bolojan pentru Romeo Dunca și Ioan Popa

Întrebat ce recomandare le-ar face președintelui de CJ Romeo Dunca și primarului Ioan Popa, Ilie Bolojan are pentru aceștia un singur sfat:

„Să continue ce au făcut până acum, pentru că au făcut bine! Dacă tratezi județul sau municipiul ca pe o firmă, înseamnă că va fi bine și se vor vedea mult mai multe lucruri în anii următori. Colegii mei nu mai au nevoie de sfaturi, pentru că cele 10.000 de ore de practică pentru a deveni expert în administrație le-au făcut. De-acum doar facem schimb de experiențe, schimburi de păreri. Domnii Dunca și Popa nu trebuie decât să continue pe drumul pe care l-au început cu patru sau cu opt ani în urmă. Vreau să-i felicit pe colegii noștri pentru ce au făcut până acum și să-i asigur de prietenia și respectul meu”.

(P.E)

Ovidiu Marișescu, în vârstă de 53 ani, este absolvent de studii universitare (regie de film-tv, precum și administrație publică). A lucrat în presa scrisă, ca foto-reporter, între altele la cotidianul reșițean Sud-Vestul, implicându-se în proiecte ce țin de latura artistică.

Pentru că a doritr să se implice civic, să fie mai aproape de oameni, a absolvit și cursurile Facutății de administrație publică.

„Din postura de consilier local al Partidului Mișcarea Populara, am încercat să susțin interesul cetățeanului în forul local și cred că am reușit acest lucru. Îmi propun ca și pe viitor să susțin inițiativele bune pentru comuna noastră.”, consideră Ovidiu Marișescu.

Localnici spun despre el că este o persoană determinată și ambițioasă, dornică de a munci în slujba comunității.

„Voi susține dezvoltarea economică și culturală a comunei Berliște cu toată puterea și priceperea mea. La nivel județean, mă bazez pe sprijinul colegilor mei în cadrul Alianței Dreapta Unită! Va astept pe data de 9 iunie să mă susțineți la urne!”, este mesajul lui Ovidiu Marișescu adresat locuitorilor din comuna Berliște.

P. E.