Întrebat zilele trecute dacă nu-i sare muștarul la câte înjurături ia și la câte minciuni se spun pe seama sa de către pesediști, Bolo, premierul acestei țări, Ilie Sărăcie, cum îl alintă pensionarii care nu se mai satură de bani, a răspuns calm, simplu și memorabil, după cum susțin surse liberale: „Când te înjură unii, e ca o binecuvântare!” Tare asta, dom’le. Până acum n-am mai auzit pe nimeni să spună una ca asta. Vă dați seama, la fiecare înjurătură îi crește adrenalina, poate chiar și testosteronul. Cine știe!
Dacă e adevărat ceea ce a spus la întâlnirea cu camarazii săi, atunci, cu siguranță, Ilie Sărăcie este cel mai binecuvântat român al vremurilor pe care le trăim. Binecuvântat pentru că e înjurat și de pensionari, și de primari, și de bugetari, și de mamele cu mulți copii, dar și de persoanele cu dizabiltăți, de dascăli, șomeri, de tăietorii de frunze la câini, de copiii cu țâța-n gură, de aia cu barba sură. Până și ai lui din partid îl înjură și i-o trag ori de câte ori au ocazia. E drept, pe la spate, dar ce mai contează.
Până nu de mult, credeam că Nicușor e cel mai binecuvântat român. Făcând analiză pe text, mi-am dat seama că lucrurile stau cu totul altfel. Chiar dacă și el e înjurat uneori, (știți cum e românul când nu-i dai ce-i trebuie și cât îi trebuie) președintele e mai mult comediant. Nu neaparat circar, clown cu alte cuvinte. Adevărul e că îl prind bine rolurile de pantomimă din filmele mute, alea din epoca lu’ Chaplin. Că uitați-vă la dânsul cum dă din mâini, cum se screme să scoată un cuvânt din el, cum dă ochii peste cap, cum pășește ca un robot la ceremoniile oficiale. Cei mai mulți râd de el, dar cel mai binecuvântat dintre români rămâne Ilie Sărăcie, motiv pentru care fiecare dintre noi ar trebui să-și ridice pălăria în fața lui.
