Dunca. Romeo Dunca. E un exemplu. Muncește de-i sar capacele. Și nu de ieri, de azi, ci de la grădiniță. Atunci, hrănea rățuștele și puișorii de găină. Cu timpul, a trecut la lucruri mai serioase. Omul ăsta nu știe altceva în afară de muncă. Politică? Pe dracu. Politica a fost o chestie pe care i-au băgat-o unii în cap, încercând să se folosească de naivitatea lui. Și a pus botu’. Când și-a dat seama că politica nu era pentru el, a făcut un pas lateral. Unii spun că a fost în spate. Ce mai contează când dezamăgirea i-a fost cât Casa Poporului.
A părăsit politica, deși unii zic că ea l-a părăsit pe el, și a rămas cu munca. Om bun la toate, care nu știe să spună nu când e solicitat. Se ridică de la masă, de lângă nevastă, de la nuntă și pleacă să-și facă datoria. În copilăria mea exista un serial, „Calul Fury” de care stăpânul său era nedespărțit, chiar și atunci când mergea să bea o bere. Puiucu nu are un cal, nu că nu și-ar permite. El are un elicopter. Nu știu dacă elicopterul ăsta are un nume, cert e că face bani cu el. Bani mulți din așa-zise activități de maxi-taxi. De pomină e episodul cu nunta de rromi de la Bocșa când Romi, președinte al Consiliului Județean la vremea respectivă, a transportat nuntașii de la Reșița la Bocșa, lăudându-se că aveau pilot pe cel mai de seamă om al județului. Puiucu nu s-a jenat și nici nu s-a rușinat. Vorba cuiva: banul să iese, pupa-ți-aș gurița ta.
Zilele trecute l-am văzut la Nibiru, cea mai în vogă stațiune de pe litoral. Când a fost solicitat de nu știu cine să dea câteva rotocoale cu elicopterul, nu a stat un minut pe gânduri. Chit că doamna lui a rămas cu ochii în soare, întinsă pe șezlong, cu paparazzi la doi pași de ea.. Banu-i ban, vorba lu’ Gogu, care mereu se scotocește în buzunare când e să-și cumpere o bere, ceea ce Puiucu n-ar face asta niciodată. Și nu pentru că nu-i place berea, ci pentru că el muncește chiar și atunci când se odihnește. La mare, la soare…
