Este vorba de imobilul cunoscu sub numele de Școala Pittner, o clădire emblematică pentru istoria Reșiței Montane. În urmă cu un secol, în această clădire, cu etaj, a funcționat o școala privată a dascălului August Pittner. După naționalizarea din 1948,statul a transformat-o în locuințe pentru familiile nevoiașe ale vremii. În timp, nicio autoritate nu a intervenit pentru a împiedica procesul de degradare al imobilului care, după revoluție ajunsese în stare avansată de degradare. Și, totuși, el a fost salvat, în ultimul moment, printr-un proiect în valoare de 1.000.000 de euro, accesat de Primăria Reșița și finanțat de Ministerul Culturii – Programul RoCultura, prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European.
Aseară a avut loc inaugurarea Centrului prin participarea celor care și-au adus contribuția la realizarea acestui proiect, a unui numeros public, oameni de cultură care de acum înainte beneficiază de o astfel de facilitate pentru acțiunile lor.

„Această clădire are peste 150 de ani. Ea a fost locuită de către dascălul August Pittner, iar la parter a fost o școală normală unde el a predat. August Pittner a fost o figură emblematică a Reșiței, a fost dedicat acestui oraș și locuitorilor lui și din respect față de el, din respect față de istoria aceasta și dintr-o provocare care ni s-a lansat, aceea de a salva în secolul XXI o casă de pământ, cum este aceasta, am realizat acest proiect pe care nimeni nu credea că vom reuși să-l ducem la bun sfârșit”, a ținut să precizeze arh. Ioana Mihăiescu, unul dintre artizanii restaurării acestui imobil valoros.
Având în vederea starea deplorabilă în care se găsea această clădire, pe care unii o doreau prăbușită pentru ocuparea terenului, puțini au fost cei care au crezut cu adevărat în reușita acestui proiect. Până și primarul Ioan Popa se declarase pesimist:
„Este o lucrare în care, vă spun sincer, nu am crezut. Când am venit aici prima dată, am găsit o familie de romi, geamurile erau sparte, ploua prin acoperiș. Clădirea era extrem de deteriorată și eu am zis că această clădire nu mai poate fi salvată, trebuie demolată. Specialiștii au spus că se poate, au făcut proiectul, au început lucrările și, acum, suntem aici: avem această clădire care arată extraordinar.”

După doi ani de la începutul lucrărilor de restaurare, iată că Reșița are un spațiu cultural așa cum și l-a dorit. „Va fi un spațiu viu, plin de oameni de toate vârstele. Am mutat Biblioteca Municipală aici, vom avea foarte multe evenimente, vrem să facem și un festival de film, cu o primă ediție dedicată Reșiței” ,mărturisea Alina Săftulescu, din cadrul Biroului de Comunicare al primăriei reșițene.



