Am mai văzut filmulețe de astea și m-au amuzat răspunsurile legate de capitala țării, de limba vorbită, ba chiar și de continentul pe care ne situăm. Bine, la ce să mă fi așteptat de la niște oameni care trăiesc în Noua Zeelandă și SUA. Nu văd de ce râdeți, că nu e musai să fi și deștept și american în același timp. Revenind la povestea cu „Ce știți despre România”, aproape că m-am bucurat că au și ei proștii de bubuie. Unii ne-au lăudat bucătăria, alții că avem o mare (oscilau între Caspică și Aral), dar s-au găsit și dintre cei care nu știau mai nimic despre România. Nici măcar că ne învecinăm cu ei.
Între atâtea răspunsuri hazlii, unul mi-a convingerea (pentru a câta oară?) că facerea de bine e futere de mamă.
– România? întreabă mirată o tânără înțolită ca la „oraș.”
– Da, România, insistă conaționalul nostru din postura de reporter.
Sincer, mă așteptam ca fața să i se lumineze la auzul numelui țării noastre, cu gândul la ajutorul pe care l-am dat miilor de refugiați. Pe dracu!
– România? a întrebat din nou domnișoara, să se asigure că auzit bine ce o întrebase feciorul nostru.
Și după ce tot a repetat numele țării noastre, într-un târziu ne-a lăsat cu gura căscată:
– Nu mă gândesc des la România și evit să merg acolo…
– De ce? întreabă feciorul pe post de reporter.
Și răspunsul duduiei m-a dat pe spate:
– Poate și din cauza știrilor, că acolo oameni nu sunt prietenoși cu noi și că România are un guvern pro-rus.
Neprietenoși cu voi? Anușka, tu chiar vorbești serios? Că mă uit la tine, la cum ești îmbrăcată, pieptănată, încălțată și machiată și nu pari deloc proastă. Nici țoapă, cum se spune pe la noi când vezi una care face trotuarul. Că ne-am purtat cu voi ca și cu ouăle luate din cuibar. Nu numa’ că v-am primit la graniță cu pită și sare, cu autoritățile locale și regionale, cu corturi, ceai cald, găzduire, presă pe umărul căreia ați plâns, dar v-am dat și locuri de muncă, ajutoare bănești, de i-am făcut pe ai noștri din spitale și azile să se întrebe de ce statul ăsta pentru voi era mumă, iar pentru ei ciumă. Am uitat și de vremurile ale când ai noștri din Cernăuți n-aveau dreptul să citească, să învețe și să gândească în limba vechilor cazanii. V-am făcut loc în grila TVR la o emisiune zilnică în limba voastră și v-am ajutat cu rachete Patriot de ni i-am făcut dușmani pe veci pe Putin și ai lui, iar tu vii acum să spui că suntem neprietenoși cu voi și că avem un Guvern pro rus. Păi se poate una ca asta, Anușka, dragă?
Și ca să nu ziceți că suntem așa cum v-au băgat unii în cap, încercăm să te înțelegem. Poate că din cauza căldurii din vara asta, în acele momente memoria ți-a jucat feste și neuronii tăi au luat-o razna, blocându-ți orice amintire. Că, repet, nu pari nici țoapă, și nici proastă…
