Domnule Dunca, nu ne mai certa și în Săptămâna Mare!

Ce dracului, am pretenții la matale, ești om în toată firea și nu copil fără minte. Te cerți și te contrezi cu toți. Ai început cu ăia din Consiliul Județean de la care ai luat șefia – Hurduzeu, Popovici și Nedelcea, ai continuat cu ai matale de la Direcția Județeană de Drumuri, cu primarul din Turnu Ruieni, cu Horațiu Buna, vecinul de pe Muntele Mic, apoi te-ai luat de Dani Stanciu de la Express de Banat, de mine. Păi se poate să te iei de toți? Hai, treacă, meargă, noi, ăștia de care ți-am zis, îți vrem răul, dar văd că mai nou te dai și la „civilii“ care îți comentează postările. La domnul acela care a îndrăznit să îți reamintească ce ai promis în campanie legat de o construcție abandonată, devenită focar de infecție. Omul știe ce spune și chiar dacă nu știe ori ți se pare că e de rea credință, nu ai cum să-i răspunzi la mișto: „Am vb acum câteva luni și e dărâmata deja (construcția, n.r.) iar dv cu un pic de obrăznicie mă certați pe internet? Pai se poate ? Sunteți om serios??“

Chiar așa. domnule care ești, dumneata nu ai altă treabă decât să te legi de domnul președinte? Eu știu că te deranjează chestia aia din potecă, dar cine te pune să treci toată ziua pe acolo? Și dacă treci, întoarce și matale capul, uită-te după altceva! Nu vezi că o cauți cu lumânarea?

Lăsând gluma la o parte, mă întorc la domnul Dunca. Ce-i asta, domnule președinte? În mahala se vorbește așa sau, cel puțin, așa era pe vremuri, dar aci, în piața publică a Facebook-ului, nu. Chiar dacă ești în vacanță sau în timpul matale liber. Cum poți să-i spui unui om, era să zic conjudețean, dar mi-am amintit că matale ești de-al altora, nu de-al cărășenilor, că e un pic obraznic? Să-l întrebi dacă e serios  sau nu, pentru că și-a permis te „certe pe internet“. Chiar așa să fi fost, nu aveai dreptul să-i vorbești astfel. Ai grijă că, încet, încet, ți-i pui pe toți în cap. Și n-ar fi nimic asta. Că nu-ți pasă de ce cârcotesc unii și alții, e treaba matale, dar vezi că faci rău partidului și mai ales lui Marcel Vela. O fi don Marcel răbdător, înțelegător și cu frică de Dumnezeu, dar te asigur că într-o bună zi i se va umple paharul și va lăsa bunătatea la o parte. Va pune piciorul în prag, că nu va accepta să fie beștelit de șefii lui de la București pentru cum te cerți cu oamenii, și îți va tăia macaroana. Și, atunci, nu o să te văd bine. Parol! Să nu spui că nu te-am atenționat. Prietenește. Aș putea chiar să te consiliez pe tema relațiilor interumane, dar nu mă bag. Ai destui pe lângă matale care pot să o facă.

De aia zic, profită de soare, de mare, de ocean, de plajă, bagă o înghețată, o nucă de cocos, câte un cockteil răcoritor de trei ori pe zi și nu te mai strufoca atât cu scrisul. Nu vezi că oamenii sunt răi, ce naiba!