M-aș fi mirat să fi fost așa. Romi e un copil (matur) de zahăr, a dovedit-o de atâtea ori, înțelege greutățile prin care trece spitalul și, chiar dacă nu ar înțelege, din punct de vedere tehnic și procedural, el nu ar putea să facă rău nici măcar unei muște, darămite unei doamne, iar pe Paul Purea nu am motive să nu-l cred, cât timp se află între ciocan și nicovală.
Gata cu gluma. Cine nu-l cunoaște pe Romeo Dunca îl cumpără. „Bă, ce om bun, de pus la rană, și voi îl bârfiți pe unde îl prindeți. Hai sictir.”, ar spune unii. Cei care știu ce-i poate pielea ar zice altfel. Adevărul e că în cazul Alinei Stancovici, Romi al nostru a schimbat registrul tehnico-tactic, să nu zică lumea că are ce are cu aceasta și a declarat la plesneală, făcând slalom printre cuvinte: „Acum, dacă într-un an facem 13 milioane gaură eu consider că managementul are o problemă și am sesizat Consiliul de Administrație, dar nu am spus domnule trebuie să o demitem sau să-mi cereți să o demit pe doamna Alina, dar acest lucru vă spun clar, mă așteptam să fie înțeles.”
Vi se pare că Romeo Dunca le cerea membrilor CA altceva în afara demisiei managerei? Or, socotiți că nu e destul de explicit când spune că: „Eu mai mult de atât nu pot să fac și atâta timp cât banii spitalului vor fi gestionați de actualul manager eu nu mai am curaj și încredere ca acolo să mai dau din banii cetățenilor, motiv pentru care îi rog pe cei din Consiliul de Administrație să o consilieze pe doamna manager, să o ajute…”? Că ei au înțeles cu totul altceva, e treaba lor, dar asta nu înseamnă că peste noapte a devenit mai bun și mai înțelegător. Poate mai diplomat, sau cel puțin așa ar vrea să pară. În realitate, însă, Romeo Dunca rămâne personajul inconfundabil pe care îl doare fix în pix chiar și de șefii săi de la partid. De unii.
”…13 milioane gaură…” Exprimare de boschetar nu de înalt oficial.