Metaforic vorbind, acest brand se sprijină pe doi piloni: „Flacără” și „Oxigen” pe fundamentul cărora Reșița își construiește noua identitate, după cum spunea primarul Reșiței, Ioan Popa.
Pilonul de brand (Flacără) se referă la oraș cu comunitate activă ce valorizează moștenirea trecutului, cu trimitere la: regenerarea urbană a vestigiilor industriale, oportunități pentru a face performanță în noile tehnologii, educație specializată, colaborare între comunitate și administrația locală, transformarea clădirilor industriale în centre culturale, spații cochete pentru socializare, spații sportive și turistice și crearea de evenimente care să amplifice atmosfera vibrantă și efervescența orașului.
Pilonul de brand VERDE (Oxigen) vizează un oraș verde, cu tehnologie în slujba omului: transport electric și soluții smart pentru deplasare, infrastructură pentru sporturi(piste de biciclete, trasee montane, prtii, tiroliane), spații publice și zone pietonale, parcuri, spații verzi și acces la natură de oriunde din oraș.
În debutul evenimentului, a fost inaugurat noul sediu al Transport Urban Reșița, o construcție reperezentativă între realizările actualei administrații locale.
Felix Tătaru, cel care a gândit și a elaborat acest brand, a ținut să facă câteva precizări în acest sens: „De ce flacără și oxigen? Reșița este un oraș cu trecut și un oraș cu viitor. Vorbim despre o comunitate, în jurul unei valori, în jurul unei moșteniri industriale extraordinare, care și-a adus comunitatea la un loc, dar, în același timp, vedem că Reșița este înconjurată de verde. Reșița Oxigen, cum îi spunem noi, este de fapt transferul de la motivația principală pentru care s-a făcut acest oraș, adică pentru industrie, iar acum ne ducem între un oraș pentru oameni. Dacă acum 250 de ani era un oraș pentru industrie, acum Reșița e un oraș pentru oameni.”
Sorin Maxim, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, omul de care se leagă finanțarea a celor mai importante proiecte ale municipiului în ultimii opt ani, a subliniat implicarea primarului Popa și a echipei sale în accesarea banilor: „Nu doar fondurile europene sunt importante, ci și viziunea omului, a unei echipe care activează într-o instituție, căci fără viziune și curaj, nu cred că puteam discuta de investiții. Puteam discuta de a cheltui bani europeni. Eu tot timpul insist pe această diferență și nuanță. Banii europeni trebuie investiți și nu cheltuiți. Iar la Reșița se vede că banii au fost investiți cu suflet și cu responsabilitate, pentru că nu vorbim despre un proiect, ci despre un complex de proiecte.”
La eveniment au fost prezenți consilierul prezidențial, Mihai Jurca, care a transmis salutul președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, precum și prefectul Ioan Dragomir, care la rândul lor au evidențiat eforturile depuse de primarul Popa pentru schimbarea la față a municipiului reședință de județ.
Președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu evidențiat buna colaborare existentă între Primăria Reșița și instituția pe care o conduce: spitalul județean, dezvoltarea zonei turistice Semnenic, trenul Timișoara-Reșița.
„Îi mulțumesc domnului primar pentru invitația de a fi prezent la acest eveniment, pe care îl văd ca pe un început pentru municipiul Reșița, care are acum un brand și un logo, dar este un început și pentru Banatul Montan, pentru că putem vorbi despre Reșița și Banatul Montan, Reșița fiind capitala județului nostru. Vom avea o zi a Banatului Montan și cred că împreună putem pune laolaltă istoria Reșiței, istoria Banatului Montan, tot ceea ce ne leagă”, a mărturisit președintele CJ.
Gazdă al acestui eveniment, primarul Ioan Popa a făcut o trecere în revistă a celor două mandate în fruntea Primăriei Reșița: „Eu aș vrea să spun doar atât: dacă în 2016 mergeam la Oradea, Cluj sau chiar la Alba Iulia cu o agendă în mână și cu un stilou, și luam notițe de la cei care au dovedit exemple de pune practici în localitățile menționate mai devreme, mă bucur să constat că după opt ani Reșița intră în această galerie selectă a comunităților care pot fi luate ca exemple de bune practici. Este un lucru important, nu pentru că Reșița intră în această galerie, ci pentru că această galerie crește, Iar pe măsură ce această galerie a comunităților, a orașelor care sunt exemple de bune practici crește, cei care nu au performat, nu mai pot să se ascundă în spatele unor panseluțe și să păcălească alegătorii, pentru că alegătorii văd deja, alegătorii solicită performanță în administrația publică locală.
