Când a fost trimis la plimbare, Ghiță Borcean i-ar fi spus nepotului, nimeni altul decât primarul Caransebeșului. „Felix, mă voi întoarce mai repede decât îți imaginezi. Fii pregătit dacă nu cu covorul roșu, măcar cu muzicanții de la Casa de Cultură să cânte imnul de întâmpinare.” Cică unchiul l-ar fi suspectat pe nepot (de gradul nu știu care) de complicitate cu conducerea spitalului. Povești, cum să facă un primar așa ceva?
Din acel moment a început lupta. Să se ia la trântă, zi de vară până-n seară, exact ca în basmele lu’ Ispirescu, dar nu pe câmpurile mănoase, în livezile cu pruni de la Cărbunari ori în parcările cu plată din municipiu, ci în instanță. De la Judecătoria Caransebeș, la Tribunalul Caraș-Severin, iar în final la Curtea de Apel Timișoara. Ghiță Borcean în calitate de reclamant, Spitalul Municipal de Urgență, de pârât. Când câștiga unul, pierdea celălalt și tot așa. Până ieri când, ceacea Ghiță l-a sunt pe Felix, să-i dea vestea cea mare: „Ți-am spus nepoate că mă întorc? Adu tu covorul roșu, că lăutarii îi plătesc eu!”
Prin sentința, definitivă, de ieri, 2 iunie, Curtea de Apel a anulat Decizia spitalului privind încetarea contractului colectiv de muncă din 28 septembrie 2024. „Obligă pârâtul spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş să continue raporturile de muncă cu reclamantul Borcean Gheorghe în condiţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 264/2004. Obligă pârâtul-intimat la plata de despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor salariale începând cu data de 31.08.2024 şi până la data reintegrării reclamantului.”
Felix, lăsând gluma la o parte, cea cu covorul roșu și muzâcanții de la Maciova, rămâne, totuși, o nedumerire: cine îi plătește lui Ghiță Borcean drepturile salariale pe astea nouă luni? Că cineva trebuie s-o facă. Și nu sunt bani puțini, că la cât câștigă astăzi pe lună un doctor, înmulțit cu 9 luni, se adună de o sumă frumușică cu care ai fi putut să organizezi un festival de manele la Caransebeș. Dar v-o mâncat în cur și v-ați lins pe bot de festival. Zi că nu e așa!
