Ei, asta a fost de mult, pe când fetele ieșeau la poartă și chiuiau cu veselie: „uite mamă trec soldații”, iar caporalul dădea onor spre stânga cu gândul la mândrulița lăsată acasă. Azi, ce să mai zic? La ce armata avem, mi-e și rușine să scot capul în lume. Noi nu suntem în stare să încălecăm un cal, dar ne batem cu cărămidă că la o adică nu ar fi nicio problemă să ținem piept tătarilor, pecenegilor, mongolilor, goților, gepizilor, cumanilor și altor popoare care ar fi tentate să ne invadeze plaiul mioritic în sezonul estival.
Când zic asta, mă gândesc la jandarmul ăla de la parada de Ziua Naționalei. Bă, săracul de el, să-și frângă o coastă, să-și rupă un picior, chiar și gâtul la ce căzătură a luat. Râdem de necazul bietului om, dar cât de neinstruit trebuie să fii să nu poți să te urci în șaua unui cal dresat pentru așa ceva? Că dacă se întâmpla în curtea unității ori pe câmpul de instrucție, treacă-meargă, că nimeni nu l-ar fi știut cât de prost e. Dar așa… Dar așa l-a văzut o țară întreagă cu cine plecăm la război. Eu zic ca pe viitor să nu se mai defileze cu armăsari de herghelie, ci cu căluți de lemn. Ca ăia de la bâlci. Pe de-o parte sunt mai ecologici, din material reciclabil, ușor de întreținut, nu cer nici trifoi ori tăvi cu jăratec, și nici grajduri împărătești, iar pe de altă parte, sunt ușor de încălecat până și de jandarmii obezi. În felul ăsta nici nu riscăm să ni se accidenteze jandarmii la defilare, și nici nu ne facem de rahat la televizor. Bă, noroc cu bidiviul, animal deștept care e, că dacă nu făcea o fandare ca în filmul ăla cu „Haiducii lui Șaptecai”, ăla, bă, cu Florin Piersic și Marga Barbu, îl făcea una cu pământul pe bietul militar.
Ăla ca ăla, că, nah, se mai întâmplă să te ia cu amețeală dacă nu ți-ai băut cafeaua de dimineață, dar ce-or fi căutat, bă jandarmii la defilarea de la Cluj? Ai dreptate doar bunul Dumnezeu știe. Dumnezeu și nea Lucică Bode, ministrul care i-a luat locul lui Marcel al nostru la Interne și i-a trimis la Cluj să se bucure și Boc de paradă. Nu te supăra don Bode, dar băieții ăia chiar merită să fie avansați în grad și funcție înainte de termen, pentru că au vrut să ne spună că nu cadența contează, ci cât de priceput ești la mânuit pulanul în Piața Universității. Lăsând gluma la o parte, dacă matale ai ajuns ministru, cu repetir, de ce nu ar fi și ei jandarmi?
Acum înțelegi de ce îmi vine să dau cu șapca de pământ și să strig din toți rărunchii și pentru ei și pentru toată armata română: „Hai libi!”?
