Dar așa e când te mănâncă în cur. Când nu ai astâmpăr și vrei să le arăți unora cât de deștept ești tu. Teza de doctorat a lu’ Lucică e plagiată. L-a dovedit ziarista Emilia Șercan, iar de aici până a-l face de rahat în presă n-a fost decât un pas. Lu’ Bode i s-a părut firesc să ia cu copy-paste câteva propoziții, fraze, enunțuri și paragrafe din cărțile altora cu mult mai deștepți decât el. Cu atât mai firesc, cu cât până și șeful său direct pe linie de partid și de stat, nea Nicu Ciucă, se afla în aceeași situație de plagiator. „Lasă-i, bă, Luci, să vorbească până li se urăște. Noi avem lucruri mai importante de făcut pentru țară și popor.”, i-ar fi zis Ciucă plin de responsabilități din cap până în picioare.
Bode l-a ascultat pe nen-su Ciucă, dar nu s-a lăsat până nu le-a bătut obrazul ălora care l-au dat de gol, reproșându-le pe un ton șăgalnic: „Faceți atâta caz pentru un rahat de 18 procente de copiat?” Și cu o nesimțire demnă de o cauză mai bună, Lucică a dat în judecată Universitatea Babeș Bolyai, acuzând-o de rele tratamente la adresa inteligenței sale . Nu o dată, ci de două ori. Și a pierdut de fiecare dată. Cu toate acestea, a continuat să predea lecții prețioase despre cinste, corectitudine și moralitate polițiștilor din subordine și camarazilor din PNL, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, semn că, la noi în politică, cu cât ai mai multe bube în cap, cu atât ești mai apreciat.