Noaptea ce-a urmat triumfului a fost una a bucuriei pentru zeci de mii de oameni care au coborât din tribună în stradă, unde au cântat, au dansat și au petrecut fericiți până în zori. La noi, un post de televiziune și-a început jurnalul dimineții nu cu moțiunea de cenzură împotriva guvernului, nici cu conflictul dintre Iran și SUA, ci cu știrea despre antrenorul magic care a câștigat titlul de campion la fotbal în anul centenarului!
Pentru a evita orice confuzie, este vorba de scudetto pe care Cristi Chivu l-a câștigat cu Inter Milano, nicidecum de centenarul fotbalului din Valea Domanului. Asta, deși Chivu este reșițean, a învățat să dea cu piciorul în minge la Reșița și a plecat de aici, din capitala Banatului de Munte, spre fotbalul de înaltă performanță. Una greu de egalat pentru fotbaliștii și antrenorii români care rătăcesc prin lume în căutare de bani, nicidecum de glorie. Ca fotbalist, a câștigat titluri de campion în Olanda și Italia, ba chiar și Liga Campionilor, și a jucat la mari echipe din Serie A. N-a fost cocoloșit de antrenori și nici alintat de presă cu apelativul de „Prințișorul.” Tot la fel de adevărat, nici n-a frecat bancile de rezervă de la Ajax, Roma ori Inter.
Mulți l-or fi acuzat că de la înălțimea lui de fotbalist și antrenor nu a făcut ceva și pentru echipa la care a pus pentru prima dată ghetele în picioare. Că, slavă Domnului, bani a avut și are, la fel și cunoștințe în această lume plină de fotbaliști mai mult sau mai puțin dotați. Să fi intermediat venirea în Valea Domanului a unor jucători valoroși, să fi susținut financiar echipa să promoveze în superliga României sau să nu fi renunțat la implicarea în organizarea memorialului Mircea Chivu, tatăl său. Măcar în ultimul ceas. În anul centenarului fotbalului reșițean când, în loc să se bucure de promovare, conducerea desființează secții și posturi de antrenori. Îl dă afară pe sensei Nelu Botez, vicecampion european de karate, unul dintre cei mai valoroși sportivi pe care i-a avut Reșița, un antrenor profesionist desăvârșit, posesor al centuri negre 7 DAN, pentru a salva neputința, lipsa de profesionalism și de performanța a conducerii clubului din Valea Domanului, de unde Cristi Chivu a plecat cândva.
Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns. Când parcurgi toți pașii spre gloria eternă, cu seriozitate, muncă și respect pentru tot ce faci, este greu, dacă nu chiar imposibil să te lași mișcat de cei care în anul centenarului au făcut de râs blazonul clubului din Valea Domanului.
