Cu acest prilej a fost oficiată slujba de parastas, după care organizatorii, împreună cu urmașii acestuia, au evocat personalitatea notarului public Gheorghe Ionescu, subliniind sacrificiul său suprem pentru o cauză mai bună. Au fost depuse flori și coroane la Monumentul Luptătorilor Anticomuniști. Totodată, a fost dezvelită și sfințită placa memorială de la casa în care a locuit luptătorul anticomunist.
Născut în Verendin, în 1899, Gheorghe Ionescu a fost o personalitate complexă a vremurilor sale. Cunoscător și vorbitor de germană și maghiară, a urmat teologia la Sibiu, apoi dreptul la Cluj, obținând titlul de doctor pentru fiecare dintre ele. A practicat avocatura, iar pentru o perioadă a fost judecător. Începând cu anul 1934, timp de 12 ani, a fost notar public în comuna Teregova. Între anii 1931-1938 a condus Partidului Național Liberal din plasa Teregova. În 1946, autoritățile comuniste i-au cerut să închidă cabinetul și să renunțe la profesia sa, ceea ce s-a și întâmplat. În alegerile din luna noiembrie a aceluiași an nu a primit cartea de alegător, pe motiv că devenise ostil puterii de atunci și nedemn pentru a-și exercita dreptul de vot.
Timp de doi ani, până în 1948, domiciliul său din Teregova a fost catalogat drept un loc conspirativ, unde se adunau toți cei nemulțumiți de noul regim adus de sovietici în România. În acest context istoric, s-a hotărât să constituie, prin depunere de jurământ de credință, o organizație politică secretă menită să pregătească atât Teregova, cât și toată zona, de lupta anticomunistă. În noaptea de 12/13 ianuarie 1949 a executat, împreună cu grupul de rezistență constituit de el, asaltul asupra postului de jandarmi din Teregova, iar în dimineața următoare i-a atacat pe jandarmii din gara din comună, în încercarea de a-l elibera de sub escortă pe avocatul Romulus Costescu.
Împreună cu avocatul Spiru Blănaru, o altă figură proeminentă a luptei de rezistență anticomunistă, a organizat și constituit un puternic grup de localnici care nutreau aceleași sentimente ca și ei. După confruntarea cu Securitatea, 22 februarie 1949, de la Pietrele Albe – 8 km vest de Teregova, au urmat alte acțiuni de acest gen pe Valea Almăjului, pentru ca, în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie, să fie descoperit într-un sălaș din Teregova, în locul cunoscut sub numele de Rătcoanea.
A fost reținut, închis, judecat și condamnat la moarte sub acuzația de „uneltire contra ordinei sociale.” A fost executat la 7 mai 1952.