Și ce dacă mirele mai are doi, trei ani până la pensie? Va ieși și gata. Parcă e primul care o face la vârsta asta? Nu, că dragostea lor nu va muri niciodată. Așa mărturisea cândva aleasa inimii lui: „Nu-l iubesc nici pentru bani și nici pentru funcțiile pe care le ocupă, ci pentru inteligența și felul lui de a fi” Vai, doamna Sorina, cum ați putut crede că noi, pulimea, ne gândeam la altceva?
Nunta e programată pentru 14 noiembrie. Ar fi vrut să o programeze în urmă cu doi ani, dar pe ginerică de acum l-a luat gura pe dinainte, spunând că pe Sorina o știa doar din discuțiile cu colegii, cu Robert Negoiță, a cărei nevastă a fost la un moment dat. Până i-a fost prezentată, la partid și până i-a cunoscut capacitățile, abilitățile și amabilitățile au trecut doi ani.
Da, nunta la Buzău, unde în altă parte? Locul în care Marcelu a deschis primul chioșc în care vindea covrigii pe care îi făcea noaptea cu mânuțele lui, iar ea și-a lins degetele după prima vată pe băț savurată în viața ei. Asta, dacă nu se răzgândesc până atunci și se mută într-un palat boieresc. Unul cu ștaif. În fine, nici nu mai contează locația că, vorba lu’ Tzancă Uraganu, „când e frate lângă frate, dușmanii se dau la o parte.”
Pe surse, petrecerea nu se anunță a fi una mare cât Casa Poporului. Mai modestă, mai pe sărăcia din țară, și ca pentru buzunarul lu’ Marcelu. Și voi, acuma, de unde știți că are bani? Dacă a fost prim-ministru, covrigar, președinte de Consiliu județean nu înseamnă neaparat că are și bani să-i întoarcă cu furca, cu lopata, cu ce vreți voi. O avea și el ceva bănuți puși de-o parte, dar nu cine știe ce.
Marcelu nu e cum vă închipuiți unii dintre voi. Că l-ați auzit cum s-a jurat ca și ăla din poezia „Cățeluș cu părul creț”: „N-am furat niciodată, n-am făcut niciun compromis în viaţa mea care să îmi dăuneze […] Niciodată în viaţa mea nu am călătorit pe banii altcuiva” Și cum să nu-l crezi? Că dacă ar fi fost ca ăla din poezie, mincinos și palavragiu, l-ar fi prins ăștia cu nu știu ce în gură, buzunare, în conturi. Dar așa…
După ce a văzut botezul copilului lui Fredy Simonis, Marcelu a căzut nițel pe gânduri și i-o zis Sorinei: „Știi ce m-am gândit și la ce am reflectat eu? Dacă Fredy l-a adus pe Al Bano să cânte la botez, că tot e la modă muzica retro, noi de ce nu l-am chema pe Tom Jones? Că ăsta o fost și mai tare ca Al Bano. Că dacă ar fi trăit nea Beny Sinulescu, l-aș fi adus pe el să ne cânte, că tare mi-o plăcut cântările alea cu „Radu mamii”, „Hai Siriu, Siriu, Siriu” și „Prin pădure, pe cărare”. Bine tu nu ai de unde să le știi, că erai micuță, micuță, erai în scutece de finet, că încă nu se inventase pampersul. Cântecele astea le cântau nea Beny și tanti Irina Loghin. De asta zic, să nu ne facem de râs și să-l chemăm pe Tom Jones să cânte o oră, două acolo. Cu banii ne-om descurca noi, îl plătim dimineața după ce se strigă darul.”
Dincolo de caterincă, sunt convins că va fi nuntă mare și că cei doi vor trăi fericiți atâta timp cât portofelul lu’ Marcelu va fi doldora de PIN-uri care vor răspunde doar la parola: Sesam deschide-te!
