Am auzit că te-ai rugat de bulgăroi să nu te trimită acasă, ci să te țină la ei pentru o pedeapsă mai blândă. Ți-ai găsit! Ăștia n-au mamă, n-au tată, de parcă ei nu dau șpagă doctorului ori funcționarului de la sfatului popular. Dau, cum să nu dea, dar ce și-or fi zis, „bă, am pus mâna pe nevasta lui Cocoș și drăguța lui Băsescu, hai să ne dăm și noi mari.” Ei proștii nu știau că între timp nu mai ești ce-ai fost cândva, că te-ai făcut femeie de casă, așezată și la locul ei.
Dar nu te necăji, Nuți dragă. Nu te stresa, că n-are rost că, oricum, de pârnaie nu scapi. Cu sau fără boala de care suferi, tot acolo ajungi. Că îți amintești de prietena voastră Monica Ridzi, cu zeci de certificate medicale, cu vorbe de alea că ea nu pusese mâna pe un capăt de ață, că nu era tratată omenește în închisoare. Cine a crezut-o? Au plâns-o doi, trei, după care toată lumea a uitat-o. Așa va fi și cu tine. De asta zic, nu te mai agita ca sifonul, că degeaba o faci. Capul sus și pieptul înainte să le arăți că ești femeie de femeie, cu poșetă de 900.000 de euro, care pășește demnă pragul pușcăriei.
Iar dacă vrei să-i dai în gât pe oamenii președintelui, care cum și cât cotizau la partid pentru o funcție de prefect, director și mai știu eu ce, fă-o scriindu-ți memoriile. Cu nume și prenume, grad și funcție. Că o să fie tare mishto. Un bestseller! Pe bune!
