15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
var bannersnack_embed = {"hash":"b13fb8l5h","width":1000,"height":150,"t":1598617057,"userId":35866376,"type":"html5"};

Așa că, nu mă mai mir de nimic, nea Romeo. Nici când îi faci ca pe dracu’ pe ăștia de la Express de Banat, cu Dani Stanciu în frunte, și nici când când îi pui cu botul pe labe pe toți ăia care au servit sistemul corupt moștenit de matale de la Hurduzeu. Asta am înțeles și ieri când, într-o postare genială pe pagina de Facebook, explici în premieră de ce nu merg lucrurile în județul ăsta. Cine bagă bețe în roate la tot ce vrei să faci pentru noi. Și dacă am înțeles bine, e vorba de un șofer, neam de manivelă, meserie de la care ai plecat și matale cândva. Dar nu orice fel de șofer, să ne înțelegem, ci un profitor (în variantă mică) al sistemului. Din cauza lui nu mai ai somn noaptea și nici odihnă ziua. Vai de mine unde am ajuns, județul ăsta e la pământ datorită unui șofer! Noroc cu matale că ți-ai dat seama de situație, că altfel ne duceam dracului de tot.

Noi credeam că îți scremi creierul să cauți soluții, să rezolvi una, alta pentru bunăstarea noastră și când încolo matale recunoști cu nonșalanță că acest Dorin Neiconi „a fost și printre primii din cei existenți pe statul de plata al CJ cu care am și vorbit“. Adică, ce directori, ce șefi de Direcții, șoferul ăsta era personajul principal din CJ de care trebuia să scapi. Băh, cu ce rahaturi se ocupă un președunte de Consiliu Județean. Și să înțeleagă cititorii, l-ai chemat să-și ia catrafusele și să plece cât mai repede de acolo, nicidecum să-l întrebi ce-i mai face familia ori dacă se descurcă cu banii pe care îi primește. Aici, ai avut dreptate, ce să fi făcut cu un om aflat în prag de pensionare și care, pe deasupra, avusese tupeul să fie șoferul lui Ghiorghioni și Hurduzeu.

L-ai chemat, ai avut o discuție civilizată cu el (nici nu îmi pot imagina că a fost altfel, la cât de respectuos te porți cu oamenii), și după zece minute v-ați înțeles „să-și găsească ceva de făcut prin instituție până la final de an“. Ce să-și fi găsit, nea Romică? Un post de director, de șef de Serviciu ori Direcție? De contabil? Ori de consilier personal? Hai, că nu fac bâză, omul e șofer și îi spui la mișto să-și găsească ceva de făcut în instituție. Ce? Și pentru că nu și-a găsit nimic, l-ai ținut nouă luni fără să-i dai ceva de lucru, dar plătindu-l ca și cum ar fi muncit. Te doare mintea, nu alta.

Și când ai văzut că nu-și ia catrafusele, l-ai sunat într-o zi, (acum îmi dau seama cu ce te ocupi toată ziua de nu asfaltezi drumurile) și i-ai spus că e un nesimțit, iar el ți-a răspuns în aceeași tonalitate. Și acum ești supărat. Păi, ce-ai fi vrut să-ți fi răspund bietul om? Să-ți mulțumească că i-ai vorbit birjărește? Să-ți fi pupat mâna? Bine ți-a făcut, că ți-a zis ce ți-a zis. Poate înveți ceva din lecțiile astea de viață.

Și pentru că omul ăsta te-a făcut nesimțit, nu fără motiv, ți-ai vărsat năduful pe ăia de la Express de Banat pe care îi acuzi că vând gogoși cititorilor și au mintea tulbure. Dacă tot ce spui s-ar trage de la canicula de afară, zău că te-aș înțelege. Teamă mi-e că la matale, nea Romeo, e mai mult decât atât!

Legal online gambling book keep reading more resources for betting conditions and just how you can begin viewing slots instead these pesky standards positioned, which allows for assorted enjoy styles. Looking for a birthday, the fresh new activation doesn’t steer clear of the transmission of information to united states or even any other websites analytics functions we may fool around with. (mai mult…)

Gurile rele spun că, decizia luată de el pe motiv că:  „Eu nu mă antamez, să mă îndatorez până peste cap ca să tunez un Trabant“, l-a supărat rău pe Marcel Vela care le-ar fi cerut săptămâna trecută consilierilor județeni să nu voteze aceste proiecte. Nu a fost cazul, deoarece între timp președintele Dunca, pus în gardă, le-a scos de pe ordinea de zi a ședinței. Vela, care nu a e intrat în politică de ieri, de azi, își dă seama ca renunțarea la aceste proiecte, chiar dacă ele aparțin administrației precedente, ar afecta imaginea partidului și așa șifonată de interminabilele scandaluri care îl au în centru lor pe Romeo Dunca. Mai mult, ar fi un motiv în plus pentru consilierii județeni din opoziție de speculeze faptul că pe Dunca nu l-ar interesa deloc starea tehnică a actualului „Trabant“.

Opoziția nu s-a lăsat prea mult invitată, dovadă că, prin vocea consilierului județean Ioan Crina, a reacționat promt, acesta insistând pe insistând  pe varianta contractării unui credit prin care să fie acoperite cheltuielile neeligibile, variantă cu care Romeo Dunca nu este deloc de acord. Sigur, președintele CJ nu este de acord cu multe lucruri gândite de alții. Așa este el care se crede atotștiutor până și în administrație. Acum este hotărât să reintroducă pe ordinea de zi proiectele cu pricina. Dacă vor trece, înseamnă că a dat la pace cu liberalii din CJ, dacă nu, să se aștepte la ce e mai rău din punct de vedere politic. Că nu degeaba a spus: „Sper să am susținerea colegilor din PNL“.

Lucrurile se schimbă profund  când transpiri în fața colii de hârtie, format A 4, răspunzând la tot felul de chestionare legate de funcția pe care vrei să o ocupi. Subit, acolo constați că nu ești bun de nimic, dacă partidul care e în toate nu te-ar veghea ca un tată bun și grijuliu. Asta în cazul în care ai puterea să recunoști așa ceva, făcându-ți autocritica în oglindă, dându-ți două palme ca să revii cu picioarele pe pământ. Să luăm ultimul exemplu în materie de concursuri care, între noi fie vorba, numai examene nu sunt, din moment ce candidezi de unul singur și ieși pe locul doi.

De vreo două luni se tot organizează concurs pentru ocuparea funcției de director general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate. Concurs greu, cu atât mai mult cu cât vorbim de o alianță de guvernare în care fiecare își arată bicepșii. Ei, bine, primul aspirant la funcție a picat cu brio. De bun simț, omul și-a dat seama că postul ăla nu-i de nasul lui și s-a dat la o parte. La al doilea concurs, am auzit că s-a prezentat o doamnă. Am întrebat în stânga și în dreapta despre cine este vorba și toată lumea a ridicat umerii. „Nu știu frate cine e, eu nu mă ocup ca pesediștii de concursuri de astea. Noi nu trimitem oameni, fiecare este liber să facă ce vrea“, m-a aburit una bucată politician aflat la guvernare. Și am continuat să ne interesăm, dar nimic, de parcă județul ăsta ar fi un sat fără câini.

La urma, urmei prea puțin contează numele respectivei sau faptul că este sau nu liberală, deși adevărul îl intuim cu toții. Cert este că s-a trezit la București, a răspuns la întrebările din chestionar și, cam atât. Ghinion, în loc de minim 70 de puncte, a obținut un punctaj de doar 66,25. Dar nu a disperat, a făcut contestație în urma căreia (nu ați ghicit, sic) în loc să crească cu o sutime, două, a scăzut la 62,91. Ce ziceți? Mișto, nu-i așa? Să concurezi singur și să ieși pe locul doi!

De pildă, ca alea de la ultima ședință de Consiliu Județean în care te-ai dat din nou în stambă. Ei, nu știi! Te faci sau nu mai vrei să știi. Cu proiectele alea pe care le-ai retras de pe ordinea de zi, referitoare la renunțarea la finanțarea europeană privind reabilitarea celor trei staționare ale spitalului județean de urgență. Ca să renunți la câteva milioane de euro trăind cu speranța că peste 10-15 ani (poate nici atunci) Reșița va avea un spital județean modern, mă lași să cred că nu știi pe ce lume trăiești. De fapt, nici nu trebuie să mă mir, la matale ce spui azi nu mai e valabil mâine. Dacă prietenarii îți spun seara: „bă, Romeo, tu știi, bă, cine ești în județul ăsta? Fă așa cum îți spunem noi, că e bine.“ Și așa faci.

Mint. E numai gura de matale. De nouă luni nu văd nimic concret, în afară de fantezii pe portativ. Ai promis aia, aia, aia și nimic. Până mai ieri te plângeai ca o babă că nu ai bani să faci câte ai vrea, iar acu’ renunți la banii ăia. Ești  de râsul curcilor, nu alta. Până și liberalii matale și-au făcut cruce când or auzit că vrei să renunți la finanțarea europeană obținută prin ADR Vest. Oamenii ăia or văzut multe la viața lor, dar așa ceva niciodată.

Acum ce-o să faci după ce ai retras proiectele de pe ordinea de zi? Te gândești să le împachetezi frumos, cu staniol colorat, și să mai încerci o dată? Sau, nici matale nu știi. Te cred, e greu al dracului să te hotărăști când ești habarnist în chestiuni de genul ăsta.  Or fi unii „cârnați“ și pun botul la toate inepțiile, dar vezi că nu toți sunt proști cum credeți voi. Cum, ai ceva nou în cap? Speri să dai lovitura cu spitalul modular? Să muți Staționarul TBC în Govândari, în curtea spitalului județean? Pe bune? De unde dracului le scoți, domnule? Ți-am spus eu, ești principalul meu furnizor de subiecte. En-gross și en-detail. De asta zic, ține-o tot așa. Cât ești matale la CJ, am și eu o pită bună de mâncat. Pe bune.

Apropos de Facebook, tot am vrut să te întreb, cine îți scrie, dom’le postările alea? Că mă gândesc că ai și matale un consilier destupat la minte care se pricepe la toate. Nu? Le scoți din capul matale, bre? Ești tare, ce să zic, dacă mai timp și de așa ceva. Sincer, unele postări sunt haioase. Îmi place cum îi faci pe unii hoți înainte de a-i dovedi procurorii și judecătorii. Asta înseamnă să ai viziune. Imaginea clară a ceea ce se va întâmpla. Ce Nostradamus, ce Baba Vanga! Însă unele… Unele sunt de toată jena. Trase de păr. Pe cuvânt dacă te mint. Iartă-mă că-ți spun așa. Nu știu de unde dracului le scoți, de unde le auzi, cine îți bagă în cap toate prostiile…

Zău, așa. Uite ce scriai într-una din postări: „La DDJ Caraș Severin (ți-am mai spus nea Romeo că se pune cratimă, adică liniuță, între Caraș și Severin, dar văd că nu vrei să înțelegi) au început sa intre pe procedura de licitație primele lucrări inițiate de noua conducere. Ca noutate găsim obligativitatea ca mixtura asfaltica pentru straturile noi să conțină granit nu sort din balast“. Granit, zici? De unde granit în județul ăsta nea Romeo? Și, apoi, știi că tipul ăsta de mixtură e mai scump decât sortul din balast folosit de firmele de construcții? Sau, știi că doar proiectantul și expertul decid tipul de mixtură folosit, în funcție de standardele în vigoare? Dacă nu știai, trebuia să-i întrebi pe ăia care se pricep la asta. Să-l fi sunat chiar și pe Știka, șeful de dinainte de la Drumuri Județene, să-l fi întrebat: „Bă, Gabi, e bine ce scriu sau mă fac de râs?“ Și omul ăla te-ar fi înțeles și ți-ar fi explicat ce și cum. Ți-am mai spus, nu scrie pe Facebook doar că să fie scris. Să te afli în treabă. Când nu știi ceva, întreabă, că nu toți ne-am născut învățați. Și la urma, urmei nu e nicio rușine să întrebi!

Și ai mai postat o prostie cât blocul matale din centrul Reșiței de mare. Cică, „la licitațiile respective se va ține cont de întârzierile înregistrate pe care firmele doritoare le au la alte lucrări de pe raza județului CS. Fie ele și în relație directă cu UAT-urile pe fonduri guvernamentale. Asta înseamnă că dacă există litigii sau neîndepliniri de obligații contractuale cu CJ sau cu primăriile din județ nu poți pretinde o altă lucrare nouă“.

Luminează-ne și pe noi, nea Romeo, de unde le tot scoți? Cine îți dă dreptul să îngrădești accesul de participare la licitație? În ce lege scrie? Fă din astea, că o să stai în procese până ți s-o albi barba, iar noi o să dăm în gropi până și pe lumea cealălaltă.

A, vrei să elimini de pe piață pe Emiliano Vest, coșmarul mandatului matale, și toate firmele pesediste? De ce nu spui bre, așa? Ce tot o dai cotită cu mixtura asfaltică și cu licitațiile. În cazul ăsta se schimbă situația. Dă-l la o parte pe Bejeriță și toți ai lui și adu-i pe ai matale din Timiș, ca împreună să dezvoltați Caraș-Severin! Să ne fie și nouă bine, neică!

Because no actual deposit becomes necessary, this can be nonetheless a no-deposit added bonus. Yet not, it could be much more impressive than simply all of the people join incentives. Local casino residents accept that just after entering his banking facts, a new player will remain during the casino. (mai mult…)

Bunăoară, un cetățean al urbei a împlinit venerabila vârstă de 100 de ani. Plin de elan, nea Ion Chisăliță a umblat la cutiuța lui în care păstrează inițiativele pronunțate în campania electorală și a iscălit de îndată încă una, pentru a-l omagia cum se cuvine. Să nu vă imaginați, însă, că primarul s-a obosit să-l felicite personal pe sărbătorit, cum ar fi fost frumos și firesc. Nu, pentru că așa cum vă spuneam mai  înainte, și-a găsit altceva mai bun de făcut, mai ales că era la început de săptămână. Unii zic că ar fi fost la o ședință la Reșița, alții susțin că de frica Covidului nu s-ar fi dus la bătrân acasă. Exemplul său a fost luat și de viceprimar, prins și el în alte cestiuni cu mult mai importante. Pentru ca evenimentul prezentat cu surle și trâmbițe să nu rămână doar pe pagina primăriei, secretarul și city-managerul au fost cei împuterniciți să transmită mesajul cu omagiile primarului liberal.

Sigur, nu a fost vorba doar de omagii, ci și de o plachetă aniversară „Vârsta de aur“ (ce patetic sună, ca în filme românești de dinainte de 1989) un buchet de flori și o strângere de mână!  Atât. Sau, mă înșel eu, don primar? A, și o poză de grup. Ce poate fi mai frumos decât o poză de grup în care, deși mătăluță lipsești cu desăvârșire, aplaudacii pe care i-ai angajat să-ți facă imagine frumoasă nu uită să amintească că totul ți se datorează în exclusivitate. „Din iniţiativa primarului Ion Chisăliţă acesta a fost omagiat de administraţia locală, alături de familie“. Vai, ce patetic sună. Ca-n filmele realizate de Mosfilm, în care se vorbește doar rusa, singura limbă străină pe care o știi matale, nea Ioane!

Și mai e ceva, don primar, eu înțeleg că bugetul e sărac, dar măcar un cadou sau un plic cu câțiva firfirici tot se cădea cu ocazia asta. Nu ți-a trecut prin cap, te cred. Ești la început de mandat și ca orice liberal, nu ești dispus să faci acte de caritate.

Între cei care s-au visat șefi, se numără și Dani Surdu. Bine, era el șef și înainte, însă unul mititel, pe la Aquabanat, de acolo de unde funcția lui de director nu prea reverbera în spațiul public. Cu alte cuvinte, nu prea era cunoscut așa cum și-ar fi dorit. Și a mai fost un fel de șefuț prin administrație, dar una e să fii consilier județean să ridici doar mâna la comanda lui Romeo Dunca, și alta e să te recunoască lumea de jupân. Să-și dea ghionturi când îți faci apariția la câte-o adunare, sindrofie sau te plimbi cu bicicleta. Mai ales că ai și o lecuță de funcție la partid, aceea de trezorier, care nu e de ici de colo.

Așa și cu Dani Surdu al nostru. Inițial, partidul a încercat, sau poate el a vrut, să-l pună șef peste Serviciul de gospodărire a apelor. Nu a ținut, deși, ca șef, era suficient să fii cunoscut formula apei și să facă distincția între dig și baraj.  N-a fost să fie, unii din partid l-au susținut, alții, din același partid, s-au opus. După care, într-o noapte, s-a visat vicepreședinte al Consiliului Județean. Și s-a visat până a doua zi, spre seară când, Romeo Dunca l-a luat în șuturi în adunarea lor de nu s-a văzut. Mai, mai că nu i-a dat palme pentru îndrăzneala lui. Cu coada între picioare, s-a pus să facă naveta la Oravița, unde s-a angajat la primăria locală. Sigur, ca șef, că doar nu să se spetească muncind.

Și după atâtea încercări de a ajunge cineva cât timp partidul este la guvernare  și tot atâtea ghinioane, iată că norocul îi surâde din nou. Surdu este pe cale să trăiască visul PNL-ului pătruns de meritocrație până în măduva oaselor, acela de a ajunge secretar de stat în ministerul Dezvoltării. Bă, ești prost? De ce, mă? Dacă omul și-a dorit, de ce să nu se întâmple? Ce dacă n-a fost bun ca șef la Ape sau la Consiliul Județean? Poate o fi bun în fruntea țării! De ce nu i-am da o șansă să ne arate ce poate? La câte experiențe au făcut ăștia pe noi de-a lungul anilor, ce mai contează una în plus!

Bă, ce să zic, îmi pare rău că la 30 de ani nu m-am făcut popă. Că dacă mă făceam, astăzi aș fi ajuns departe. N-am moacă de popă? Păi, ce, Surdu are? Și uite unde a ajuns!