15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
știri caransebeș

Sigur, noi toți știm că ești mai deștept decât ei toți la un loc, că de asta te-am ales căpitan de județ, mai înțelept, mai vizionar, mai harnic, mai întreprinzător decât toți buticarii și cabanierii de pe Muntele Mic. Ești, cum vrei matale să fii, dacă asta îți face plăcere să auzi de la mine, dar te rog să faci o pauză săptămâna asta. Să te abții măcar în zilele astea, în care credincioșii se reculeg la biserică și nicidecum nu-și dau la gioale. E Săptămâna Patimilor și, ca un bun creștin ce mă gândesc că ești, ți-ar trebui mai multă smerenie și înțelegere față de aproapele matale. Nu-i mai vorbi de rău pe oamenii ăștia de pe munte. Pe cei din Consiliul Județean, pe care îi tot ameninți că-i dai afară. Pe primarii de la PSD. Știu că nu o să le poți cere iertare pentru modul în care ai împărțit bugetul județului, dar măcar nu le mai pomeni numele în postările de pe Facebook. Lasă-i în biata lor să le tihnească Sărbătorile Pascale, ouăle roșii, drobul de miel și cozonacul. Nu-ți mai aminti de ce-a spus Bunei cândva, nu-i mai face hoți pe unii, până nu-i dovedește justiția.

Te înțeleg că ai sufletul încărcat de atâtea dezamăgiri adunate în ultimele luni, că ăia de la București, liberalii matale, carevasăzică, ți-au dat bani doar cât să asfaltezi două trei ulițe și tot atâtea podețe, dar ce să-i faci, ați luat țara săracă, asta e, dar, am impresia, că voi o sărăciți și mai abitir. Înțeleg că vrei să faci multe, dar nu ai cu cine și nici cu ce. Nu le mai pune pe toate la suflet, că nu e bine, în primul rând pentru sănătatea trupului. Caută liniștea și înțelegerea în aceste zile apăsătoare și fă-ți timp să te împărtășești duhovnicului, iar dacă nu ai un părinte-duhovnic, roagă-l pe Marcel Vela, care e mai abil în chestiuni de astea și duceți-vă împreună la o mănăstire, să pună el o vorbă bună pe lângă starețul de acolo. Și să te rogi, bre, pentru sănătatea matale, dar și pentru binele nostru, al amărăștenilor, iar rugăciunile ce le vei rosti să te însenineze la chip și să te lumineze la suflet. Fă pace cu toți vrăjmașii pe care ți-i imaginezi că îi ai și începe să te încrezi și în oamenii din Caraș-Severin, nu doar în cei pe care i-ai adus din Timiș. Alegeți cu grijă colaboratorii, dintre cei mai cinstiți și cu frică de lege și Dumnezeu, și aprinde o lumânare, pentru iertarea păcatelor celor de voie și celor fără de voie și o să vezi că o să te simți alt om.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

La Reșița, anul acesta, Târgul de Primăvară, sau de Paști, cum vreți să-i spuneți nu s-a numit ca și până acum, organizatorii i-au dat o denumire  europeană: Spring Time, și s-a ținut în Piața Mare a Municipiului. Nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă l-ar fi lăsat cu vechea denumire. Probabil nu ar fi fost în trend cu vremurile pe care le trăim. Sau, poate, ar fi fost deranj mare pentru oscioarele urechilor noastre scărița, ciocanul și nicovala căci, una e să spui în engleză, Timpul Primăverii, și alta în graiul lui Tata Oancea. Alte vremuri nenică, alte pretenții. Măcar cu asta intrăm și noi în Europa pe ușa din față. Și a fost bine, frumos și reconfortant. Douăzeci de mii de flori, sigur, nu pe numărate, o machetă a unei locomotive de epocă, muzică, distracție, ateliere de lucru, pardon, workshopuri,  tombolă. Ce mai, ca la târg, pardon, la Spring Time. Organizatorii au fost de nota 10!

Sigur, s-a găsit câte un moftangiu să se întrebe, că de ce în Piața Prefecturii și nu în Govândari, în Parcul Tricolorului, ca să dau un singur exemplu. Ei, asta-i bună! Păi cum să organizezi recitaluri de muzică de cameră în Govândari? Voi sunteți normali la cap? Sau, de harfă ori de alt instrument de orchestră simfonică? E chestie de educație muzicală, de cultură, erudiție în adevăratul sens al cuvântului. De obraz subțire, de menuet, de polkă și de capricii, muzicale bineînțeles. La urma-urmei, vorbim de artă. Să fim serioși, pentru ăia din Govândari se potrivesc recitalurile de torogoată cu muzicanții lui Benga ori suitele de dansuri de pe Valea Bistrei cu dansatorii lui Meri Aghescu. Muzică și distracție ca la hora satului, ca la nedeia de la Câlnic. Să nu încurcăm borcanele, mon cher, pe cele cu lumea bună, cu cele din lumea de cartier.  

Care lume bună? Păi, aia din partea de sus a orașului, pentru care concertele simfonice din ultimii ani au devenit o obișnuință, prilej pentru snobi și fandosiți de a-și etala cunoștințele despre Brahms, Șoștakovici și Liszt. Govândariul e pentru ăștia de la țară, fani Dragana Mirkovici, Irimică, Camelia Ceocu și Lepa Brena. Altfel spus, ei cu Spring Time, noi, cei de la țară, că și eu locuiesc în Govândari, cu ălea trei chioșcuri din Piața Tricolorului, care stau să cadă la prima pală mai serioasă de vânt.

Și ce e rău în asta? Păi, nu e, depinde doar din ce punct de vedere privești problema: a domnului de la oraș ori a mojicului de la țară?

Bunăoară, deputatul liberal Jaro Marșalic. După treizeci de ani petrecuți în sala de operație, după alți  douăzeci de politică a venit vremea ca domnul doctor chirurg să-și odihnească puțin oasele șezutului. Și poate să o facă liniștit în cei patru ani pe care îi va petrece în stațiune, pardon, în Parlamentul României. Începutul este promițător: O singură luare de cuvânt, de fix 31 de secunde, la depunerea jurământului de credință față de țară și popor, și două propuneri legislative. În teritoriu, nu l-a mai văzut nimeni la față, cu sau fără mască. Nici măcar presa, pe la vreo conferință, cu atât mai puțin pulimea pe care a aburit-o în campania electorală.

Păi, se poate domnu’ Jaro? Ce zic ăia de la București, uite domnule pe cine a trimis Vela în Parlament! Il faci de râs pe domnul ministru? De vorbe de astea ar avea nevoie partidul se contrează cu ăia din USR? Ș-apoi, să nu te aud spunând că ești la primul mandat, că  ai emoții la microfon, că nu ține. Pe bune. Și nici cu lipsa subiectelor nu te poți scoate căci, slavă Domnului, Vlăduț de la Sănătate v-a oferit prilejul să dați în el din toate pozițiile. Mai ales matale, care ai expertiză în domeniu, nu ca el. Sau măcar să te fi întâlnit cu presa, așa cum îi stă bine unui parlamentar.

Un alt exemplu. Attila Kelemen. N-ați auzit de el? Nu vă acuz cu nimic, pentru că domnul respectiv e născut în județul Hunedoara unde, a  copilărit, s-a maturizat și s-a format profesional. Prin redistribuire, după principiul „să dăm țării câți mai mulți parlamentari“ a ajuns deputat UDMR de Caraș-Severin. Sincer, nici eu nu l-aș recunoaște dacă l-aș mai vedea. L-am întâlnit o singură dată, la o conferință de presă, când s-a încurcat în știință, nereușind să enumere orașele și municipiile județului pe care îl reprezintă cu cinste în județ. Asta se întâmpla în urmă cu patru luni, poate că între timp, le-o fi învățat.

În Parlament nu e prea mare lucru de spus: o luare de cuvânt, aia de 31 de secunde, și cinci propuneri legislative. În rest, liniște și pace. La cei 34 de ani ai săi l-aș fi văzut mai combatant, mai incisiv și, de ce nu, autocritic cu propria-i persoană. Să se fi întâlnit cu ziariștii și, chiar dacă nu ar fi avut nimic de transmis electoratului, să ne fi împărtășit din impresiile sale despre București, despre frumusețile patriei întâlnite în drumul de la Deva până la București și înapoi, despre cantina Parlamentului, despre condițiile de cazare ori măcar să ne povestească despre bucătăria maghiară, dacă la ei se mănâncă drob sau ciorbă de miel dreasă cu ou și leuștean, că tot vine Paștele nostru.

Atilla bacsi, dacă vrei să nu ne stricăm prietenia, fă cumva ca pe viitor să nu se mai întâmple una ca asta. Nu trebuie să promiți, ci arată-ne că-ți pasă de noi.

Ovidiu Sârbu a lucrat timp de două decenii în mediul de afaceri, respectiv infrastructura de transport și construcții civile. Nu este străin nici de administrație, fiind angajat la un moment dat în Primăria Timișoara, iar de aici, timp de aproape doi ani, și-a desfășurat activitatea în cadrul Ministerului Transporturilor, având rang ministru secretar de stat.

Anul trecut și-a încercat norocul în politică, înscriindu-se și conducând filiala Timiș a Re:START România. Mai mult de atât, a candidat pentru funcția de primar al Timișoarei. A fost o experiență inedită, din moment ce a obținut doar 186 de voturi.

În opinia deputatului PSD Silviu Hurduzeu, revocarea lui Vlad Voiculescu a venit mult prea târziu pentru mulți români care și-au pierdut viața sau și-au distrus sănătatea în spitalele din România.

„S-au împlinit deja patru luni în care au ars spitale, în care „morții de COVID au fost batjocoriți, în care bolnavii în stare gravă au fost evacuați din spital în miez de noapte, în care pacienții au murit cu zile din cauza avariilor de la instalațiile cu oxigen. Patru luni în care Iohannis a tăcut complice, iar Cîțu și întreaga coaliție a austerității au protejat acest ministru-catastrofă!”, este de părere Silviu Hurduzeu

În opinia deputatului PSD, criza din Sănătate nu poate fi depășită decât prin numirea la conducerea ministerului a unui profesionist, a unei persoane care vine din interiorul sistemului, altfel incidente ca cele de la „Victor Babeș“ „Matei Balș“ sau Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț se vor repeta.

În opinia senatorului social-democrat, tonul îl dă președintele Klaus Iohannis, vinovat pentru ce înseamnă astăzi guvernarea în România.

„Este inadmisibil. Ne aflăm într-o criză politică majoră, iar Iohannis e mut, surd, absent! Președintele «reziștilor» este responsabilul exclusiv pentru aducerea la guvernare a PNL-USR PLUS-UDMR! Ei au aruncat țara în haos și au creat dezastrul! Criză, foamete, moarte sunt realizările acestor circari! Tătucul lor, Klaus Iohannis, stă pitit, ce-i pasă, deși s-ar impune să fie președintele tuturor românilor, nu-l interesează! Românii s-au lămurit cât de toxice sunt PNL și USR+ pentru întreaga societate. Werner Iohannis știe dar… tace!

Nu a existat vreodată o gașcă de oameni mai cinici, mai iresponsabili si mai puțin preocupați de soarta României si a românilor ca circarii aflați la butoane! Niciodată! DESTUL!, este mesajul senatorului Mocioalcă.

Ambulatoriul, care a trezit în ultimii trei ani atâtea ambiții și dispute nu doar de natură politică, dispune la parter de nouă cabinete și de alte trei, de psihiatrie pediatrică, neurologie și pediatrie, la etaj. Consultațiile de luni până vineri, între orele 8-13, sunt gratuite.

„Este o zi mult așteptată, cel puțin de mine, această deschidere a ambulatoriului integrat al Spitalului, o zi de bucurie, nu că aș avea această stare euforică, care poate aș fi avut-o dacă se deschidea la timp, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Nu știți câte sacrificii și câte bătălii, pasiuni și nervi s-au dus pentru aceste spații, foarte normale. Ceea ce trăim astăzi este o situație absolut normală care ar fi trebuit să fie dintotdeauna la Spitalul din Caransebeș, dar din păcate acum 18 ani cineva s-a gândit că nu ar fi rentabil să funcționeze astfel de cabinete. S-au desființat și s-au înființat alte cabinete private și astăzi după 18 ani ambulatoriul a redevenit integrat în spital”, a mărturisit primarul Felix Borcean.

La rândul său, city managerul Florin Bogdea consideră că redeschiderea ambulatoriului reprezintă un lucru bun atât pentru pacienți, cât și pentru bugetul spitalului

„Sunt 12 specializări care vor funcționa în aceste cabinete și în viitor vrem să putem să rezolvăm și problema etajului I unde sunt acele cabinete renovate, să putem mări numărul specializărilor, printre care și de stomatologie, care va funcționa în regim de 24 de ore din 24 pentru urgențe”, afirma Florin Bogdea.

La inaugurare a fost prezent și fostul manager Adrian Cican, pe vremea căruia au demarat lucrările de reabilitare a ambulatoriului din Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș.

Apropos de bolile copilăriei. Răceam iarna, îmi înghețau mucii la săniuș, mâncam zăpadă până simțeam că nu mai puteam să vorbesc, dar nicio clipă vreunul din casă nu s-ar fi gândit la nu știu ce boală căzută de pe lună. Nu, mă înveleau în haine îmbibate în țuică, îmi dădeau să beau ceai din foi de ceapă, mă duceau la o babă care știa să de gâlci (amigdalite pentru copiii din ziua de azi) sau la unul care punea ventuze, iar când nu se mai putea, mergeam la dispensar, acolo unde stăpână era o felceriță ce se pricepea la tot, ca un doctor. Injecțiile se făceau nu cu seringi de unică folosită, ca în ziua de azi, ci cu una metalică, barie, model sovietic, și n-am auzit pe nimeni să se fi infectat cu nu știu ce virus.

Mai târziu, în armată, se întâmpla adesea să fi fumat cu tovarășul de armă aceeași țigară. O treceam din mână în mână și trăgeam cu sete din ea, de parcă ar fi fost ultima de pe pământ. Mai târziu, am băut din aceeași sticlă cu colegii de lucru, să nu mai vorbesc de cana cu care beam apa. Nu se știa de dezinfectanți, de boli care se luau. Da, dar eram cu vaccinurile la zi. Nimeni n-ar fi îndrăznit să le refuze, așa cum se întâmplă acum.

Azi, copiii nu-și mai potolesc foamea cu pită cu untură, ceapă și boia. Noi, ăștia de care am tot povestit, am uitat și de mămăliga răsturnată din ceaunul de tuci în care fierbeam laptele, de clisa friptă și de cele două mari posturi din calendarul bunicilor.  Nu ne mai place să bem apa din crovul de pe câmp și nici să ne „îndulcim“ sufletele cu ceaiurile din plantele culese în timpul verii. Nu ne mai place nici mâncarea românească, pentru că între timp am descoperit-o pe aia americană și turcească, dar nici „buruienile“ pe care le culegeam în pădure. Am uitat de mersul pe jos, de orele de educație fizică, copiii noștri nu se mai cațără în copaci, locul lor de joacă fiind luat de cel din fața calculatorului. Nu mai știm cum arăta bucătăria aia simplă de la țară, cu clisă, brânză, ceapă, varză și fasole de două ori pe săptămână, dar am descoperit medicul nutriționist și curele de slăbire, hot-dog-ul, shaormele, chipsurile. Am renunțat la un mod de viață considerat perimat și ne-am aliniat la unul adecvat timpului pe care îl trăim, iar consecințele le vedem trecând pe lângă spitale sau uitându-ne seara la televizor…

Poate și înainte vreme era la fel, doar că atunci nu aveam atâtea televizoare. Și ce bine ne era!

Unul dintre aceștia este Silviu Hurduzeu, fost președinte al CJ în mandatul trecut șiactual deputat PSD. În opinia sa, limbajul președeintelui este o dovadă a lipsei de respect nu doar față de de un consilier județean, ci și față de cetățenii acestui județ.

„Calitatea dialogului scade de la o ședință la alta. A fost o ședință cu injurii. Constatarea mea și nu doar a mea este că pe actualul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin încep să-l lase nervii, pentru că nu este de acceptat un astfel de limbaj. Am fost președinte de Consiliu Județean și nu mi-am permis niciodată să aduc astfel de injurii consilierilor județeni. De fiecare fată, când nivelul discuțiilor depășea un anumit cadru făceam apel tocmai la faptul că suntem într-un for deliberativ și reprezentativ pentru județul nostru iar nivelul discuțiilor trebuie să fie unul ridicat. În legătură cu ultimul incident i-aș sugera președintelui Dunca să-și ceară scuze nu doar fostului vicepreședinte Flavius Nedelcea dar și cetățenilor acestui județ pentru comportamentul său din timpul ședinței, pentru că din nou județul Caraș-Severin a fost pe prima pagină în presa națională“, a menționat Hurduzeu într-o conferință de presă.

Deputatul PSD a mai spus că și în Parlamentul României a existat o situație asemănătoare în care un reprezentant USR PLUS a crezut că se află pe tarla și nu ăn aula celui mai înalt for legislativ al țării.

„PSD a amenințat că nu se va mai prezenta la ședințele parlamentului până când acel parlamentar nu își va cere scuze. Parlamentarul și-a cerut scuze într-o primă ședință, dar nu știu dacă e de dorit să se întâmple același lucru iar consilierii opoziției să protesteze. Însă prin acest comportament are de pierdut județul Caraș-Severin, pentru că președintele Dunca reprezintă prin funcția pe care o deține județul nostru“, a precizat social-democratul.

Primarul Felix Borcean este mulțumit de cum se desfășoară lucrările de investiții în spital și spune că ambulatoriul va fi inaugurat chiar în această lună.

„La spital avem cuprinse investiții și subvenții în sumă totală de 1,5 milioane. Subvențiile reprezintă ceea ce acordăm anual pentru plata unei utilități de pe timpul anului. Anul trecut alocasem, la un moment dat 600.000 de lei în prima fază, în primul semestru dar, din cauza pandemiei am restricționat sumele spre alte cheltuieli. La capitolul investiții am cuprins bani pentru amenajării de spații din spital. O parte din spații sunt și în Ambulatoriul de specialitate integrat în spital unde se lucrează la reabilitarea unor cabinete. Ambulatoriul este pregătit. Doctorul Singh, managerul spitalului chiar a fost parolist în privința asta, și-a luat rolul foarte în serios, mă sună de vreo 3 ori în fiecare zi să îmi spună în ce stadiu este cu Ambulatoriul. Este finalizat, în momentul de față din punct de vedere medical. Ambulatoriul este pregătit, mai există doar câteva avize care trebuie obținute și cred că până în 19 aprilie vom inaugura ambulatoriul“, mărturisea primarul Caransebeșului.