15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
știri caransebeș

În prezent, Ocolul Silvic Bocșa Montană este organizat în trei districte și 19  cantoane silvice. Pentru  anul  2021 sunt  prevăzute  lucrări  de  împădurire  pe o suprafață de 4,20 ha, din  care  2,10  ha  sunt  împăduriri  integrale  și  2 ha  sunt  lucrări  de  completare a regenerărilor. Potrivit conducerii Direcției Silvice Caraș-Severin, și în acest an lucrările au început la sfârșitul lunii februarie cu scosul puieților din pepinierele silvice, transportul și depozitarea la șanț a acestora, iar de la 1 martie au început lucrările de împăduriri în teren.

„Pentru lucrările programate în această campanie  sunt  necesari  20.960  puieți, din care: gorun – 8. 850 de bucăți, 8.320  de  bucăți de paltin  de  munte și frasin 3.790 de bucăți. Acești  puieți  provin în  totalitate  din  pepinierele  proprii ale ocolului silvic, existând  și  excedent pentru  transferul de puieți  către  alte  subunități  din  cadrul  Direcției Silvice Caras-Severin. Valoarea totală a lucrărilor de împăduriri și completări pentru anul 2021 este de 34.984 lei, reprezentând valoarea puieților și a manoperei“, susține ing. Ion Tabugan, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin. 

Reamintim că, pentru anul 2021, programul de regenerare a pădurilor pentru Direcția Silvică Caraș-Severin, este de 758 hectare, din care regenerări naturale – 622 hectare și regenerări artificiale – 136 hectare.

Pe lângă lucrările de regenerare a pădurilor, naturale și artificiale, se vor efectua și lucrări de completare a plantațiilor înființate în anii anteriori și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de diverși factori dăunători (seceta, incendii, etc.), pe suprafață de 58 de hectare.

Harta interactivă și detaliată a tuturor șantierelor de împăduriri din pădurile de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva poate fi consultată la următoarea adresă: https://bit.ly/38J77XZ

Nu știu ce dracu le faci, Luminițo fată, nu știu cum îi prostești într-un hal fără de hal pe bărbații ăștia care își zic politicieni, ce le picuri în ureche, dar văd că ține vrăjeala. Le iei instant mințile cu gargara despre fondurile europene. Îi ai din nou la picioarele tale. Bagi la înaintare povestea aia antică și de demult cu pilele pe care le aveai la ministerul Dezvoltării, le vorbești pe limba lor de lemn, îi lași să creadă cât ești tu de capabilă, iar ei te privesc ca pe icoana făcătoare de minuni. Ca pe salvatoarea acestui județ greu încercat în ultimii treizeci de ani. Le promiți proiecte, programe, bani, drumuri reparate, canalizări, dar și case de vacanță la munte, mașini de teren și apartamente la oraș, bani la strujac, iar ei pun botu’.

Dar, între noi fie vorba, cine nu ar pune când te-ar vedea de-a dreapta președintelui Consiliului Județean și cu câtă convingere și responsabilitate  față de banul public le vorbești? Cine? Cine ar avea curajul, dintre primarii liberali, să se împotrivească lui Dunca? Să-i spună de la obraz ceva de genul: „Ce caută dom’le la prezidiu asta cu geanta plină de dosare penale? Pe altul mai bun nu ați găsit să ne învețe ce și cum“. Are careva curajul să o facă? Nu, sigur că nu. Nici măcar prietenul meu Marcel Vela, darămite un amărât de primar.

Oamenii ăia care gândesc așa au dreptate. Păi, în tot PNL-ul ăsta din Caraș-Severin nu s-a găsit un liberal de Doamne Ajută, unul singur, care să-l consilieze pe Romeo Dunca? Trebuia să o facă Luminița Jivan între două prezentări la Parchet, la procurori? Să fim serioși, ce dracu de partid e ăsta care nu are un om, repet, un singur om, să știe să aducă bani de la București? Pe de altă parte, și Dunca are dreptate. La sărăcia care bântuie bugetul județului, cine ar fi fost prostul să fii acceptat să-l consilieze moca. Că așa ne asigură Romeo Dunca: Luminița Jivan nu este angajata Consiliului Județean. Stă așa, pe lângă el și îi împărtășește din experiența ei vastă. O face cu smerenie, din bunătate și iubire pentru cărășenii ei dragi, la fel ca preacurata și nevinovata măicuță din canoanele Scripturii.

Parcă o văd venind sfioasă dimineața la lucru cu sandviciul și cafeluța într-o sticlă de juma’, că mai mult nu-i permite buzunarul, pentru a presta muncă în folosul comunității! Ține-o tot așa, fată dragă, și nu lua în seamă cârcotașii care cred că tu ești calea și luminița călăuzitoare spre DNA pentru cei ce te înconjoară cu atâta încredere și iubire față de aproapele lor.

Din spusele familiei, ziaristul, în vârstă de 74 de ani, a ajuns la Spitalul Județean de Urgență Reșița în stare foarte gravă, fiind intubat chiar din prima zi de internare. Din păcate, cu plămânii afectați aproape în totalitate, inima lui a cedat în această după amiază.

Gheorghe Dolot, tatăl președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Claudiu Dolot, a absolvit Facultatea de Ziaristică, la începutul anilor 1970, iar de-a lungul anilor a lucrat în presa locală la publicațiile vremii Flamura, Flamura Liberă, Timpul și Noi Tinerii, fiind pe rând redactor și redactor-șef al publicațiilor respective. Lângă el s-au format și au crescut generații de ziariști ale căror semnături le întâlniți și astăzi în presa cărășeană online. A ieșit la pensie în anul 2004.

În aceste momente triste, nu rămâne decât să ne luăm rămas bun de la cel pe care colegii de breaslă îl alintau cu apelativul de „Lord Gogu din Mârșani“, cu speranța că, acolo în ceruri, va pune de un ziar împreună cu ceilalți colegi plecați prea devreme din această lume: Mircea Cavadia, Gheorghe Zincescu, Marius Moraru, Gabi Ștefănescu, Paula Neamțu, Al. Bârsescu, Petru Fuchs, Rodica Miu, Costică Țigănele, Colea Cătană, Paul Bocșanu, Gheorghe Jița- Milcoveanu…

Înmormântarea va avea loc luni, 15 martie, ora 14, în cimitirul din Lunca Bârzavei.   

În prezent, lucrătorii primăriei reșițene lucrează la amenajarea parcării din Micro IV, de vis a vis de noua grădiniță. Acolo vor fi un număr de aproape 90 de locuri. O astfel de locație era foarte necesară, în condițiile în care Strada Făgărașului  va avea două sensuri de circulație, în loc de unul singur cât are acum, iar mașinile parcate acolo vor trebui parcate în altă parte.

În curând vor începe lucrările de modernizare și la parcarea de la Complexul Victoria, una dintre cele mai urâte zone din Govândari. În final, aici vor fi disponibile 110 locuri de parcare, dar și o instalație de iluminat nouă, 14 bănci, 24 de coșuri stradale de gunoi și platforme subterane de colectare a deșeurilor municipale. De asemenea, vor fi plantați 33 de arbori de diferite specii.

În lunga listă de amendamente, deși știa din start că nu vor trece, a inclus  proiecte pentru satele și orașele conduse de primarii PSD. La prima vedere, nimic rău, doar că, la o citire mai atentă, vedem comune și orașe de unde ar putea să-i vină voturi la o eventuală confruntare pentru șefia organizației județene: Pojejena, Socol, Gârnic, Oțelu Roșu, Sasca Montană etc. Că am uitat să vă spun, Marius Damian visează frumos la ziua în care va face instrucție cu Hurduzeu și Mocioalcă de pe poziția de președinte al PSD, iar pentru asta e în stare să facă orice să-și apropie primarii loiali Luminiței Jivan în trecut. Poate nu e așa, dar asta ne arată lista aia cu propunerile lui de amenajări podețe și decolmatări de pâraie.

Sincer, mi se rupe de luptele astea pentru ciolan, și niciodată pentru binele pulimii, duse între ei, de aceea am câteva întrebări pentru domnul deputat care de aproape de 20 de ani a transformat Primăria Teregova în afacere de familie. Cine te-a oprit, măi, domnule Marius, să nu modernizezi drumurile comunale ale județului de care văd că ți se rupe sufletul acum, când ești în opoziție? Că, vorba aia, de 20 de ani ai tot stat lângă borcanul cu miere și cutia cu rahat, ba ca și primar, ba cu funcții în Consiliul Județean, de parcă altul mai bun ca matale n-ar mai fi avut județul ăsta! Anul trecut ai fost administratorul județului, aveai posibilitatea să ne fi dovedit cât de gospodar ești matale. Te întreb, ai făcut ceva pentru Banatul ăsta de Munte? Măcar o potecă, un trotuar? Te-o durut la bască. Te-ai uitat cum arată drumul de la Teregova la Luncavița? Da? Și îți place că teregovenii matale au transformat groapa aia căscată de la marginea drumului într-una de gunoi? Ai vorbit vreodată pe tema asta cu doamna primăriță de la Teregova care îți este și soție? Dacă, da, deși mă îndoiesc, ce zice? Bine, îmi spui altădată, când mai ai de gând să postezi ceva pe Facebook despre isprăvile din parlament.

Păi, dacă nu ai fost în stare de nimic, măi domnule Damian, cu ce tupeu vii acum să te bați cu cărămidă în piept că tu ai vrea să faci și să dregi, doar că ăia de la putere, fir-ar mama lor a dracului, nu și nu? Doar ca să te afli în treabă și să le arați pesediștilor, „uite bă, pe cine ați trimis să vă reprezinte la București“.

Nea Marius, vorbim peste un an, doi. Până atunci, las’ că-ți trece elanul ăsta patriotic de doi bani care te face să te agiți ca sifonul. Să nu ai somn noaptea și nici poftă de mâncare. Mai dă-le în colo de griji că știi bine că nu fac bine deloc la fiere!

Practic, aproape toată atenția președintelui a fost și este canalizată pe Muntele Mic, o afacere prosperă pentru familia sa. Restul problemelor, care nu sunt nici mai puține la număr, nici de neluat în seamă, mai pot aștepta. Un ultim exemplu de interes major față de această formă de relief a acestui colț de rai, cum ne place nouă să ne făloșim, îl reprezintă intenția pe care Dunca a exprimat-o de curând, referitoare la refacerea unui drum forestier, lung de 10 kilometri și jumătate, care ar facilita legătura între Poiana Mărului și Muntele Mic. Să ne înțelegem bine, refacerea în cazul acesta nu înseamnă câteva buldozere băgate la înaintare, nu știu câte sute de carosate cu piatră concasată și utilaje pentru compactare. Ar fi simplu prea simplu și fără nicio legătură cu interesele unora. Dunca vorbea de asfaltarea unui drum cu două benzi, pistă de biciclete, podețe, locuri de popas și alte fantezii în vârf de munte.

Don Romeo, e bine că ai în cap idei futuriste, nu ca ăia de dinainte matale, da las-o mai moale cu muntele ăsta că devii de-a dreptul enervant. Toată ziua bună ziua numai de el vorbești. La conferințele de presă, în ședințele de Consiliu Județean, pe pagina de Facebook aud numai de Nedeia, Nordica și ATV-urile care calcă muntele în picioare. Nimic despre alte dezvoltări strategice ale acestui județ, nimic despre investiții și investitori, nimic despre sport și cultură. Nu te-ai săturat încă de astea? Zău, așa! Mai povestește-ne și de altele. De exemplu, când ai de gând să demolezi cabana pe care ai construit-o ilegal acolo sus, pe Țarcu, unde doar vulturii și elicopterul matale se încumetă să zboare? Dacă tot îi acuzi pe pârliții ăștia de pesedei, care nu îți sunt pe plac, de hoții, șmecherii și alte șarlatanii, de ce nu vrei să fii matale pentru ei un exemplu de bune practici, mai ales că ești conducătorul suprem al acestui județ? De ce nu vrei să intri în rând cu pulimea și să respecți o sentință judecătorească de demolare veche de patru ani? Astă vară, când erai doar candidat propus de liberali la șefia CJ, ai fi fost în stare să o demolezi pe loc. Parcă așa declarai în presă: Nu putem să nu ne conformăm, mai ales acum, dacă am ajuns și în postura asta de candidat la Consiliul Județean“. Ai uitat?  A, astă-vară era astă-vară, acum ești ditamai președintele Consiliului Județean. Ei, da, se schimbă datele problemei.

Și te-aș înțelege și cu drumul ăsta asfaltat în pădurea cu alune unde la izvoare vin să se adape cerbii și căprioarele, iar mistreții sar în cătarea puștii, dacă te-ai apuca și de drumurile județene care sunt praf. Știi de care drumuri vorbesc? Sigur că știi, că de aia conduci județul de la Iablanița la Socol și de la Rusperc la Globu Rău. Că dacă le mai lași mult așa, se duc ăleia de suflet! Pentru matale nu ar fi deloc o problemă, că ai elicopter la scară, dar ce te faci cu ăia care nu au norocul ăsta?

Pădurile proprietate publică ale statului administrate de Romsilva în județul Caraș-Severin dețin certificarea managementului forestier la standarde internaționale.

„Regenerarea pădurilor este una dintre activitățile prioritare ale Direcției Silvice Caraș-Severin, prin care se urmărește asigurarea integrității și permanenței pădurilor, pentru ca acestea să își exercite cu continuitate funcțiile de protecție și de producție. În fiecare an, campania de împăduriri, denumită generic „Luna plantării arborilor“, se desfășoară în perioada 15 martie – 15 aprilie, însă în acest an lucrările de împăduriri au fost începute mai devreme datorită condițiilor meteorologice favorabile, în special în zonele de joasă altitudine. Astfel, la această dată Ocoalele Silvice Bocșa Română, Bocșa Montană, Oravița, Moldova Nouă, desfășoară ample lucrări de împăduriri și completare a regenerărilor“, mărturisește Ion Tabugan, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin.

Pentru anul 2021, programul de regenerare a pădurilor pentru Direcția Silvică Caraș-Severin, aprobat de Consiliul de administrație al RNP Romsilva este de 758 hectare, din care:

•   regenerări naturale – 622 hectare

•   regenerări artificiale – 136 hectare 

Pe lângă lucrările de regenerare a pădurilor, naturale și artificiale, care se vor executa în 2021, Direcţia Silvică Caraş-Severin va efectua în fondul forestier proprietate publica a statului atât lucrări de completare a plantațiilor înființate în anii anteriori, cât și de refacere a plantațiilor afectate de diverși factori dăunători (secetă, incendii, etc.), pe suprafață de 58 de hectare.   

Pentru lucrările de regenerare a pădurilor programate pentru anul 2021 în fondul forestier proprietate publica a statului sunt necesari circa un milion puieți forestieri, puieți care la această dată sunt disponibili în pepinierele Direcției Silvice. Mai mult, Direcția Silvică deține un excedent de 700 mii de puieți din specia molid, buni de plantat, care se oferă spre vânzare. Valoarea lucrărilor de împăduriri care se vor realiza în anul 2021 este de peste 1,8 milioane lei, finanțată din fondul de conservare și regenerare înființat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Suprafețele destinate împădurii pentru acest an la nivelul Direcției Silvice Caraș-Severin, precum și coordonatele geografice ale fiecărui șantier de împădurire se regăsesc în Programul Național de Împădurire al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva pentru primăvara 2021, informațiile fiind disponibile la următoarea adresă https://www.rosilva.ro/files/content/bucuresti/Supprim2021.pdf sau pot fi observate direct prin suprapunere pe harta României la adresa https://gis.rosilva.ro/impadurire2021p/#8/45.182/23.453 .

Ca la ăștia de la USR PLUS Caraș-Severin. În alegerile de anul trecut au pierdut pe linie. Fără drept de apel. Până și AUR i-a bătut la curu’ gol. Nu tu primării, nu tu consilieri județeni, ici-colo câte un rătăcit printr-un Consiliu Local. Rezultatele obținute în cele două sesiuni de alegeri recomandau cu căldură desființare organizației județene. Și, totuși, ca într-o piesă de teatru semnată de Eugen Ionesco, USR PLUS primește funcția de subprefect al județului. Bag sama, drept bonus pentru performanțele pe care liderul formațiunii, Andrei Plujar, le-a avut în competiția politică: nema primari, canci consilieri, ca să nu mai vorbim de parlamentari. Sincer, eu în locul liberalilor cărășeni m-aș fi opus unei astfel de numiri, cu atât mai mult, cu cât Plujar a zis pas când i s-a propus la „locale“ să meargă împreună. A crezut că le ia fața lui Dunca și Popa, dar a sfârșit făcând rahatul praștie. În fine, în bunătatea lui părintească, partidul i-a dat și lui ceva acolo, să se bucure în cei, teoretic, patru ani de guvernare.

Copleșit de emoție și de importanța momentului numirii în funcție, noul subprefect simte chiar din timpul jurământului o mare responsabilitate în ceea ce va face de azi înainte și ne asigură că își va dedica toată priceperea, competențele și energia pentru a-și îndeplini atribuțiile în fața cetățenilor, la dispoziția cărora promite că va fi mereu. Vai, lăsați, domnule subprefect: responsabilitate, pricepere, energie. De unde le scoateți? Câte zile și nopți nu ați dormit ca să compuneți un discurs atât de frumos, patetic, demn de personajele lui Nenea Iancu? Sau chiar crezi că așa va fi? Mă rog, crezi ce vrei, chiar și în sloganele alea cu depolitizarea administrației publice. Sau cu cooperarea cu „toate organele administrației publice locale“. Nu te costă nimic să crezi în astfel de aberații al cărui produs ai și devenit.

La urma-urmei, măcar cu vorbele astea frumoase să impresionezi partidul, dacă în dreptul rubricii „Fapte“ ai tras o mare linie orizontală!