15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
stiri caras-severin
08.05.2020
0 Comentarii

„Ne aflăm deja într-o criză economică profundă, chiar dacă geniul finanțelor, Florin Cîțu, afirmă contrariul“

– Domnule deputat, ați formulat săptămâna aceasta o Declarație politică, intitulată „Pas cu pas spre faliment“, prin care vă exprimați nemulțumirea față de activitatea Guvernului Orban și a președintelui Klaus Iohannis. De ce acum și nu după ce va trece pandemia de Covid-19

De la declararea stării de urgență au trecut mai bine de 50 de zile. Tuturor guvernelor noi li se acordă o perioadă de grație, pe parcursul căreia toată lumea așteaptă să descopere viziunea socio-economică a acestora. Este și cazul acestui guvern, chiar dacă este condus, de fapt, de președintele României. Nu este primul în această situație. Și, probabil, nici ultimul.

– Și ce a descoperit în aceste 50 de zile Grupul Parlamentar Pro România din Camera Deputaților?

Perioada de grație, suprapusă stării de urgență, ne-a dezvăluit un executiv fără niciun fel de viziune, un executiv dispus să se contrazică permanent, un executiv fără niciun plan, condus pe principiul «văzând și făcând». Dacă în cazul crizei de sănătate, Iohannis și Orban au putut beneficia de experiența unor profesioniști (Streinu Cercel sau Raed Arafat), iar efectele negative au putut fi mult diminuate, în cazul crizei economice s-au trezit singuri în fața propriei neputințe și a lipsei totale de profesionalism. Ne aflăm deja într-o criză economică profundă, chiar dacă geniul finanțelor, Florin Cîțu, afirmă contrariul. Cea mai la îndemână variantă, aleasă de guvern și la care putea apela și cineva cu un minimum de cunoștințe economice, a fost îndatorarea.

– Adică?

Mai exact, credite luate de stat de-a valma pentru ca mai apoi IMM-urile să devină sclavii băncilor și împrumuturi din bani publici pentru salvarea corporațiilor. În foarte scurt timp, vom avea de a face cu consumatori supra-îndatorați și debitori insolvabili, mărfuri și servicii mult mai scumpe. Imaginile cu legume putrezite pe câmp sau în hambare sau cu laptele aruncat la canal vor intra în cotidian, pentru că nimeni nu va mai avea bani să le cumpere. Iar dacă tot a venit vorba de agricultură, să ne reamintim cum, seara, ministrul Vela ne anunța răspicat că se interzice cu desăvârșire exportul de cereale, ca, mai spre dimineață, Ludovic Orban să realizeze că așa ceva contravine legislației Uniunii Europene. Profesionalism desăvârșit!

– Mai precis, de ce anume acuzați guvernul liberal care, să recunoaștem, nu i-a fost ușor să gestioneze această situație generată de apariția coronavirusului.

Companiile românești și nu numai au cerut ca pe perioada stării de urgență să fie suspendate obligațiile de plată aferente angajaților, adică taxele pe salarii. Răspunsul executivului a fost un NU categoric, iar motivația a fost că trebuie plătite pensiile. Practic, guvernul preferă să bage în faliment tocmai acele companii care aduc bani la buget și să plătească, în același timp, din bani publici toți acei oameni care nu vor avea altă variantă decât să intre în șomaj. Tot ceea ce a putut să facă guvernul Orban pentru persoanele fizice sau juridice a fost amânarea plății ratelor, aferente creditelor, pe o perioadă de nouă luni. O șmecherie prin care cei cu datorii la bănci vor deveni și mai îndatorați. Un calcul simplu, făcut de agenția de știri Mediafax, ne arată că o rată de 1.190 de lei la un credit ipotecar de 200.000, amânată 9 luni, va ajunge, în următorii cinci ani, o rată de 1.315 lei. Adică cu 125 de lei mai mult în fiecare lună.

– Din Declarația politică se înțelege faptul că Grupul Parlamentar Pro România este nemulțumit și de soluția aleasă cu încheierea anului școlar.

Cu economia «gata rezolvată», guvernul a trecut la următoarea problemă, și anume educația. Așadar, până în luna septembrie cursurile vor fi făcute numai online. Numai că, prin vocea ministrului Educaţiei, Monica Anisie, ni s-a comunicat că 250 de mii de elevi nu au acces la tehnologie și nu pot urmări aceste cursuri. Șeful statului a privit cu îngrijorare situația și a glăsuit: «Am pretenția ca până în septembrie ministerul Educației să găsească soluții pentru copiii care nu pot beneficia acum de cursuri online». Domnule Președinte, cu onor vă aducem la cunoștință că românii au și ei pretenții. Au pretenția ca, odată ajuns la conducerea țării, chiar să știți ce faceți și nu să bâjbâiți după soluții de moment în dauna celor de durată. Au pretenția ca «guvernul meu» să fie format din profesioniști și nu din incompetenți. Au pretenția să le spuneți cum salvați România de la prăbușirea economică cât mai rapid și nu «pas cu pas». Au pretenția ca, măcar, să-i ascultați, dacă atâta se poate“.

08.05.2020
1 Comentarii

Domnule Vela, hai să scoatem o carte împreună. Dumnevoastră cu povestitul, eu cu scrisul!

O carte cu preambul, găsim și un citat fain dintr-un politician american celebru, unul despre credință, bunăvoire, patriotism, dăruire, și respect față de trecut, prezent și viitor, cu o prefață pe măsură, cu postfață și păreri critice avizate. Pe coperți, fotografii cu dumneavoastră, una la birou, dialogând în spațiul virtual, cu laptopul pe genunchi, pe cealaltă, îmbrățișându-l pe Aport, câinele-erou al Poliției Române. Sau, alegeți dumneavoastră fotografiile reprezentative, cu impact emoțional în rândul cititorilor de toate vârstele pe care îi va avea volumul.

Ce ar trebui să conțină cartea? De toate. De la performanțele obținute în lupta cu interlopii României, ordonanțele militare și celebra geacă Top Gun, până la gafele și bâlbele inerente în astfel de situații. Alea în care, una ziceați dumneavoastră la televizor, și alta președinte Iohannis. Cum ați vrut să-l trântiți pe Arafat de la SMURD, din Guvern, de peste tot și nu ați putut din nu știu ce pricini. Că la capitolul ăsta stați foarte bine, putem să umplem o bibliotecă. Cum v-a reușit chestia asta cu inspectorii șefi puși de PSD, cum i-ați bătut obrazul lui Robu pentru salariile polițiștilor locali. Povestioare și snoave din culise spuse la un pahar cu suc în timp ce premierul Orban își acorda chitara. Ar fi interesant să rezervăm un capitol relației cu presa, să povestiți experiențele cu Dragoș Pătraru, Ion Cristoiu, Patrick Andre de Hillerin, Mircea Dinescu și alți ziariști care n-au milă de dumneavoastră. Pe ăștia, de pe plan local, nu-i amintim, nu de alta, dar s-ar putea să-și ia nasul la purtare și o să se creadă mari ziariști. Numai dacă nu aveți dumneavoastră vreo feblețe, vreo obligație că, deh, oameni suntem. Înțelegeți ce spun?

Să nu vă faceți griji în privința costurilor. Vorbesc cu un amic care are o editură foarte cunoscută în Banat să ne scoată un preț bun, iar în privința sponsorizării, lăsați pe mine, cunosc vreo doi oameni, chiar din Caransebeș, dispuși să sară la cap cu ceva bănuți, că așa se practică când vrei să scoți o carte. Facem două lansări, una la Caransebeș, vorbesc eu cu Coajă pentru o locație, (aș putea să discut și cu Felix Borcean, colegul dumneavoastră de partid, dar mi-e teamă că, la cât e de căpos, o să mă refuze) și alta la Reșița, aducem un public avizat, fin cunoscător al realității, chemăm televiziunile și presa, amenajăm și un protocol, cu o măslină, o berică. Mai mult nu mă ține buzunarul, dar o să fie bine, vă asigur.

În fine, vedem atunci. Ceea ce pot să spun acum e că va fi un best seller. O carte mișto, care va dăinui peste ani ca o mărturie a vremurilor în care politica de cumetrie era la mare preț. Ce ziceți, domnule Vela?

P.S. Nu am nevoie de drepturi de autor. Nici măcar de un contract, perfect legal, pe cabinetul de parlamentar. O fac că așa simt eu în această dimineață cu soare!

07.05.2020
0 Comentarii

Mai scremeți-vă puțin și faceți unul mare cât casa!

Altfel spus, suntem în grafic la raportări. În urmă cu o lună și jumătatea se prognoza moartea a o mie, o mie și ceva de oameni și îmbolnăvirea a 20.000. De unde or fi știut ăia cu statisticile lor că așa va fi, habar nu am. Sau, te pomenești că acesta era targetul misiunii ultra secrete în cadrul căreia unii dintre noi au interpretat rolul de Păcălici, iar alții de popa prostu’. Într-o altfel de Românie, prosperă și de bun simț, cu politicieni cu frică de Dumnezeu, este posibil orice.

Nota bene, în ultimele zile nu mai avem atâtea îmbolnăviri, decesele sunt și ele tot mai puține, lumea e mai puțin încordată, bătrânii par mai relaxați, până și iarba crește fără teama de a da vreo uscăciune peste ea. De vină pentru toate acestea este virusul ăsta păcătos care, cu siguranță, s-a săturat să tot fie luat la mișto, blamat de ordonanțele militare și privit ca un kiler. Nu știu ce s-o fi întâmplat cu el, o fi trecut granița spre răsărit, s-o fi tras la umbră ori s-o fi plictisit de atâta vorbărie care s-a tot făcut până acum la televizor, pe stradă, pe Facebook, dar nu e bine. O să ne lipsească sfatul părintesc al președintelui, cel cu: „Dragi români, stați acasă!“, pe care îl așteptam cu sufletul la gură, zi de zi în fața televizorului din sufragerie.

Nu e bine că, intrăm în normalitate, oamenii încep să moară și de alte boli, autoritățile par sufocate de importanța acestor raportări sinistre și sunt aproape să se înece ca țiganul la mal. Până săptămâna viitoare, când se termină starea de urgență, este musai să se mai găsească peste 5.000 de infectați cu Covid-19. E greu, dar nu imposibil. Când guvernul o cere, problema e ca și rezolvată. Grupul de Comunicare Strategică te îmbolnăvește de nu te vezi, te omoară, apoi te învie, în funcție de statisticile de doi bani pe care ni le-au băgat sub nas de două luni și ceva și de interesele sale strategice.

Repet, mai sunt câteva zile și scăpăm de toată nebunia asta, dar până atunci, puneți mână de la mână, voi, ăștia responsabili cu sarcini de plan pe linie de îmbolnăviri cu coronavirus, scremeți-vă cât puteți voi de tare și faceți unul mare cât casa, unul care să înnobileze  raportările de până acum de pe frontul de luptă împotriva ticălosului de Covid-19.

Dar, până atunci, ascultați hit-ul primăverii: „Stați acasă“„Stați acasă“ „Stați acasă“

04.05.2020
0 Comentarii

De la „Ana are mere“, la „Ramona și Lăcrimioara fac cozonaci“

Dar de ce să ne întoarcem atât de mult în urmă, și să nu vorbim de Abecedarul apropiat zilelor noastre, cu o fetiță și un băiat, în uniforme, pe copertă, purtând în spate ghiozdane de carton?  Că între timp sintagma „Ana are mere“ a fost înlocuită cu „Ioana are talent“, e o altă poveste, dar ea ne arată cât de important e să ții pasul cu schimbările din societatea contemporană.

Același lucru îl observăm și la Marcel Vela, care nu seamănă cu nici un alt ministru din Guvernul Orban. Ține pasul cu tot ce apare nou în materie de tehnologie și de comunicare. După unii, un vizionar, în timp ce alții văd în el un narcisist  în haine de politician. Dincolo de părerile pro și contra, Vela experimentează ceea ce nici unui alt politician de după 1990 nu i-ar fi trecut prin cap. E într-o continuă stare de creație, nu are deloc astâmpăr și ar face orice să câștige de partea sa doi, trei susținători, fie ei și virtuali. Pentru aceasta, nu-l deranjează bășcăliile ziariștilor, exprimările suburbane ale unor postaci și nici măcar înjurăturile pe care și le ia pe Facebook. Tace și face.

După ce a postat fotografii mângâind câini, cai și alte animăluțe de acest gen, tocmai pentru a ne arăta cât este de uman, face ce face și se întoarce la bucătăria internă. La propriu, nu la figurat, povestindu-ne că Ramona și Lăcrămioara, din cadrul IPJ Bacău, au făcut cozonaci pe care i-au dăruit bătrânilor singuri din comuna Sărata. Tare, nu? Asta da știre. Pozitivă, cum altfel. Între două patrulări în cartier, Ramona și Lăcrimioara, pe care ministrul cu onestitate le consideră colegele lui, au frâmântat cu mânuțele lor aluatul de cozonaci.

Apoi, postează pe Facebook o altă știre de interes național, cu colegii săi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad care au vopsit și au donat ouă roșii (potrivit ar fi fost să se spună că au dăruit și nicidecum donat, dar treacă de la mine), unor persoane aflate într-un centru de carantină. La fel a făcut și Mihaela, tot colegă de-a ministrului, de la Poliția de Frontieră Arad, în timp ce Lucian, Tudor și Ciprian, și ei colegi cu ministrul, de la ISU Bistrița Năsăud, au ajutat o femeie să nască.

Dacă observați, sunt fapte de fapte din viața cotidiană a tinerilor militari de la toate armele subordonate ministerului. Ce să zic, frumos gestul de a-i felicita nu doar la revista front, ci și în spațiul public pentru astfel de fapte de cratiță, oale și tăvi. Am, însă, o nedumerire: Cum bă, din județul din care s-a ridicat în șaua funcției ministerului, domnul Vela nu a găsit niciun exemplu pe care să-l popularizeze pe Facebook? Că așa ar fi fost frumos. Oare, la posturile de Poliție din județ nu avem și noi o Lăcrimioara, Oana sau Mihaela  care să frământe cozonaci cu mâinile lor gingașe, să facă o ciorbă dreasă cu leuștean, un drob de miel sau să vopsească două ouă, acolo? Ori sarme cât pumnul, cum se fac pe Valea Timișului, sau măcar niște croafne, ca pe la noi?

Hai să fim serioși. Eu sunt convins că sunt multe domnișoare care se pricep la bucătărie, dar, știți ce cred eu? Eu cred că domnul ministru a dat dovadă încă o dată de onestitate și de aceea nu a vrut să dea exemple de acest fel tocmai din județul în care s-a născut, copilărit și maturizat. Politic. E și asta o strategie, nu-i așa?

02.05.2020
1 Comentarii

Țineți-o tot așa, domnule Vela!

Deci, țineți-o tot așa dom’le ministru, spre binele nostru al celor mulți și neajutorați în aceste momente grele pentru țară și popor. Continuați ce ați început și nu dați urechea la unii ca Dragoș Pătraru, Ion Cristoiu, Marius Tucă, C.T. Popescu sau lă ăia de la Cațavencu și Kamikaze, și nici măcar la Mircea Dinescu, care, cândva vă era prieten.

Revenind la proiectul pe care l-ați demarat pe Facebook, salut și apreciez dorința dumneavoastră de a fi mereu lângă oamenii simpli, lângă nevoiașii acestei țări cu un sfat, cu o vorbă de alint, cu o încurajare. Din păcate, demersul, aș zice chiar jurnalistic al unui politician implicat în viața națiunii, nu este perceput corect de foarte mulți internauți. Unii cred că se adresează unui ghișeu de informații publice, pentru a afla programul farmaciilor în weekend, de cum va fi vremea peste o săptămână sau câte minute are întârziere trenul de Timișoara care sosește în Gara de Nord, în timp ce alții se dovedesc răutăcioși și chiar frustrați.

De exemplu, un domn din Brașov, vă întreabă dacă poate sau nu să meargă să-și lucreze grădina aflată la 18 km de oraș, că de când s-a intrat în carantină n-a mai dat pe acolo și crede că buruienile sunt cât casa. Ce întrebare e asta? Nu am nimic cu omul, dar asta e întrebare pentru un ministru? Cu asta trebuie să se ocupe Marcel Vela? Nu o avea la el în oraș un comandant de Poliție sau un agent șef în stare să-l lămurească?

Un altul, care se crede șmecher, a postat următoarele: „Domnu’ ministru, am un cățel în fața blocului care moare de foame. Poate fi angajat la poliția locală sau jandarmerie, e suficient de nervos și mârâie fară rost la lume. Cred ca se potrivește perfect!“.

Băi, nene, unde te crezi? Asta-i chiar nesimțire să scrii așa ceva pe pagina domnului ministru. Eu consider că ar trebui demarată o anchetă, căutat și descoperit individul, să fie amendat aspru, drept învățătură de minte. La fel și în cazul ăluia care spune să vă fie rușine, pentru că: „Încercați să reparați imaginea MAI cu blamarea unor oameni nevinovați“. Adică, a polițiștilor locali. Bă, e chestie de obraz, vorbindu-i așa unui ministru. Ei, drăcia, dracului, voi chiar nu mai știți de respect, de rușine și de frică?

O altă insultă vine de la colegul de clasă al unui polițist: „Fostul meu coleg de generală, lonel, care avea mediile 5 pe linie, astăzi oprește oamenii să vadă dacă declarația e scrisă corect …“.  Păi, și ce dacă avea 5 pe linie, n-are voie să fie polițist? Unde scrie asta? Insinuările astea domnule ministru, nu sunt bune deloc. Dimpotrivă, aduc doar prejudicii de imagine Poliției Române și, zic eu, trebuie sancționate aspru.

În general, însă, oamenii văd în dumneavoastră un Mafalda, unul care le face pe toate: dimineața în Vama de la Nădlac, la prânz în mijlocul sinistraților de la Azuga, seara în ședință de guvern, iar noaptea cu  laptopul, dialogând cu ei. Chiar dacă sunt cu mult mai în vârstă, pentru ei sunteți ca un tată sau un frate mai mare.

Luăm exemplul cu locatarii  blocului cu opt etaje, dintre care jumătate sunt de vârsta a treia. Nu se știe cum se face că liftul lor e mai tot timpul defect dimineața și seara, tocmai când au voie să meargă la cumpărături. Pe bună dreptate, oamenii ăștia se întreabă și vă întreabă pe dumneavoastră ca ministru ce sunteți, dacă pot ieși din casă în afara programului stabilit de Ordonanța Militară, atunci când funcționează drăcovenia de ascensor.

Părerea mea e că poate ar fi bine să vorbiți cu un service autorizat să le repare liftul sau poate cu polițiștii de acolo să facă o excepție de la Ordonanță, nu înainte de a vedea dacă nu cumva vreun pesedist nenorocit le tot strică liftul la orele alea. Nu am dreptate?

Alții vin la dumneavoastră ca la mama Omida, să le ghiciți în palmă sau în cărți. Ca familia aceea din Craiova care vă întreabă dacă poate să meargă în 16 mai la București, cu mașina să aducă niște niște cărți și alte mărunțișuri de acolo, fără riscul de a fi amendată. Ce ziceți, poate?

Știu că și pentru un ministru este greu de spus ce va fi peste două săptămâni, dar măcar încurajați-o, în felul acesta rămâneți nădejdea noastră în vremurile de restriște, iar cei mulți vă vor fi recunoscători.

01.05.2020
1 Comentarii

S-au umflat tărâțele în pesediști!

Lipsa unei strategii coerente, a unei Opoziții reale în Parlament, a unor lideri de anvergură, dar și a animozităților existente pe toate palierele, fac din PSD un partid de pluton. Unul care, în loc să profite de guvernarea incoerentă și, uneori, diletantă a liberalilor, râmâne cantonat  în neputință și condamnat la o Opoziție de durată.

Singurul lucru care funcționează în acest partid, și încă bine, este disputa pentru ciolan. Fiecare așteaptă ca celălalt să gafeze, să spună o prostie sau se uite urât la colegul de lângă el pentru a-i da la meclă. După zicala cu capra vecinului, toți stau la pândă, așteptând momentul favorabil pentru a-l prinde pe celălalt descoperit. Se fac găști sau se refac cele vechi, în funcție de interese, discursurile patetice însoțesc fiecare declarație publică, se caută țapi ispășitori, se dau în gât unii pe alții.

Zilele acestea se cere demiterea lui Marcel Ciolacu de la șefia partidului. A lui Ciolacu și a lui Paul Stănescu. Culmea, nu o fac pesediștii de rând, generația nouă (oare o fi existând așa ceva în PSD?), ci unii care s-au făcut ori au făcut de râs partidul. Care au contribuit la folosirea sintagmei de „PSD, partid de hoți“. Unul dintre contestatarii vehemenți este deputatul de Arad Dorel Căprar, cel implicat în dosarul cu șpăgile din Vama Nădlac II.  Căprar îl face pe Marcel Ciolacu vânzător de țară. Da, ați înțeles bine, nu vânzător în piață de mărar, pătrunjel, ridichi ori salată verde și în curând de cireșe, fragi și mure, ci vânzător de țară, de neam, de istorie, de ce vreți dumneavoastră: „De ce ne vinzi, Marcele? De ce vinzi țara? Care sunt interesele tale?“, sunt vorbele grele pe care i le aruncă șefului său de partid. Uns cu toate alifiile, Căprar nu-l iartă nici pe Paul Stănescu: „Domnule Stănescu, după o singură vizită la DNA te-ai pus în genunchi, ne-ai trădat pe toţi şi ai fost lăsat în pace. La fel a facut şi Marcel Ciolacu. Se pare că dosarele despre care se vorbeşte că le ai la DNA, sunt mai grele şi apăsătoare decât ataşamentul faţă de PSD“. Știe băiatul ce știe, că și el a trecut pe acolo.

Viorica Dăncilă îi sare în ajutor lui Căprar, cerându-i demisia lui Ciolacu „pentru modul ruşinos în care a umilit românii!”, după adoptarea în Camera Deputaţilor a proiectului privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Da, Viorica Dăncilă despre care nădăjduiam să nu mai aud de ea decât în bancurile scoase pe seama ei cât timp a condus PSD și Guvernul României. După numai câteva luni de tăcere, de stat la cratiță, de dat cu mătura și șters praful de pe mobilă, Vioricăi Dăncilă i-a revenit graiul și este gata să îmbrace din nou armura de războinică, dar nu să se lupte cu cei de la Putere, ci să se ia de gât cu unii de-ai ei, semn că s-au umflat rău de tot tărâțele în vechii tovarăși într-ale ideologiei. Interesant moment.

30.04.2020
0 Comentarii

Silviu Hurduzeu: Dacă și în Caraș-Severin conducerea Consiliului Județean ar fi fost liberală ca și la Suceava, managerii spitalelor nu ar fi fost schimbați!

„Nu sunt de acord cu această măsură, cum nu am fost de acord nici cu suspendarea managerului de la Spitalul Județean de Urgență Reșița. Nu li s-a reproșat nimic, nu știu ce anume a stat la baza acestor decizii și ordine de ministru. Mai mult decât în cazul de la Spitalul Județean, cred că la Caransebeș este vorba de reglări de conturi cu iz politic. Când spun aceasta, mă gândesc la faptul că îl schimbi pe manager în ziua în care acesta a pus în funcțiune rețeaua de oxigen, a prezentat aparatul de tip PCR pentru testarea de Covid-19, dar și extinderea Secției ATI“, a ținut să clarifice Hurduzeu contextul în care s-au întâmplat ultimele evenimente.

Pentru a-și susține afirmațiile, președintele Consiliului Județean a apelat la un alt caz, cel de la Spitalul Județean de Urgență Suceava, mult mediatizat.

„Ca să vedeți că nu vorbesc prostii, luăm cazul de la Suceava al directorului medical Mircea Macovei, (între timp acesta a demisionat din funcție, n.r.) care a chemat angajații la muncă, invocând un ordin fals de ministru. Referindu-se la întoarcerea acestuia în funcție după ce s-a vindecat de coronavirus, secretarul de stat în ministerul Sănătății, Ionel Oprea, spunea cu seninătate despre situația creată acolo: «Mâine sau poimâine o să revină. (directorul medical, n.r.) A fost testat negativ și va reveni în funcție. Asta e problema dânsului. Am înțeles că e o cercetare penală in rem, deci e problema lui. Care e problema mea? Dânsul este director medical al spitalului, nu a fost revocat, nu a fost suspendat, a fost indisponibil prin motiv de boală. În situația asta, dacă revine la serviciu, ce motiv legal aș invoca eu să nu-și preia funcția? (…) Funcția este ocupată prin concurs. Este legal. (…) Dânsul poate să vină, să se integreze și să ia frâiele sau să-și dea demisia. E dreptul lui și nu am discutat acest aspect. Însă legal nu am cum»“, a detaliat președintele.

În opinia lui Silviu Hurduzeu, ceea ce s-a întâmplat la Caransebeș și Reșița are clar un substrat politic.

„Vedeți, cazul de la Suceava a fost tratat cu o altă unitate de măsură, deși omul ăla se folosise de un ordin fals de ministru. La noi a fost altfel, încălcându-se dreptul omului de a profesa, pentru că Alina Stancovici a ocupat funcția în urma unui concurs. Ce să-i faci, dacă și în Caraș-Severin conducerea Consiliului Județean ar fi fost liberală ca și la Suceava, poate Alina Stancovici nu ar fi fost suspendată din funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență, și nici Adrian Cican revocat de la șefia spitalului din Caransebeș“, a concluzionat președintele CJ, Silviu Hurduzeu.

29.04.2020
3 Comentariu

Domnule Benga, lasă-i și pe alții să-și arate talentele

De prin 2012 încoace, Dumnezeu i-a pus mâna în cap lui Ioan Benga. Partidul l-a propus alegătorilor, iar aceștia l-au trimis în Parlamentul României. Director de liceu, inspector general școlar, prin numire de la partid, după care manager la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin. Între timp a ieșit la pensie, dar a rămas în continuare să conserve și să promoveze ceva care, parcă nu mai există. Vă veți întreba ce are sula cu prefectura. Adică, fizica, materia pe care o preda la școală, cu actul de cultură. Niciuna. Absolut niciuna.

Directorii de dinaintea sa aveau ceva în comun cu folclorul. Velișcu Boldea fusese un reputat dansator și coregraf, apreciat nu doar în țară, ci și în afara granițelor. Pe vremea lui, Ansamblul Folcloric de Cântece și Dansuri „Semenicul“ atinsese vârful de glorie. Gică Țunea, a absolvit facultatea de muzică, a fost dirijor, cânta la vioară. Ioan Benga, doar profesor. De fizică, nu de muzică. Nici măcar în timpul liber nu a făcut folclor. Poate pe la vreo nuntă, vreun botez sau o paranghelie tovărășească la PSD o mai fi dansat și o mai fi dat bani la solistă și la „muzâcă“. Dar așa, să fi activat în ansamblu, să fi cântat, măcar la broancă sau la ocarină, alături de Zgripțu, să fi compus sau să fi recitat o poezie în glas bănățean, să fi împletit un coșuleț de nuiele, să fi cusut măcar un goblen, să fi montat un dans sau o suită de dansuri ca pe la Șoșdea, ferească Dumnezeu. Nimic, absolut nimic care să-l fi recomandat pentreu o astfel de funcție. Dar tocmai acest „absolut nimic“ l-a ajutat să ajungă și să rămână manager, chiar și după ce a ieșit la pensie. Ce noroc au unii, nu? Unii care au partidul în spate! Ca să nu fi rău, omul a dat examen pentru funcția asta și l-a luat, ce mai.

Zilele trecute, Ioan Benga s-a prezentat în fața comisiei de evaluare a activității manageriale pe perioada august 2018-decembrie 2019. Nota obținută, 9,15, i-ar face invidioși și pe cei mai renumiți specialiști în materie. Aceasta în condițiile în care, „Semenicul“ este pe ducă, iar anul trecut se vorbea ca revista Nedeia, editată de CJCPCT să nu mai apară, la fel ca și Colocviile revistei „Reflex“. Cu ce ar rămâne domnul Benga dacă toate astea s-ar întâmpla? Vă spun eu. Cu familia Ramona și Petrică Vița, care anul trecut numai că nu s-a luat de gât, sub ochii oamenilor de la bloc, cu vicepreședintele Consiliului Județean Flavius Nedelcea, unul dintre cei trei membri ai comisiei care l-au evaluat recent pe managerul CJCPCT.  Cu câte un spectacol în campania electorală sau pe la vreun festival. Cu câte o cântare la un bal de 8 Martie. Cam puțin, ce-i drept, dar mai bine așa decât să dai în brânci de atâta muncă.

Eu știu că e greu să renunți la statul de plată de manager bugetar și să rămâi doar cu o pensie care, între noi fie vorba, nu e de aruncat, dar vine vremea domnule Benga să-i lași și pe ai tineri să se afirme. Ăia care măcar știu să deosebească un joc „De Doi“, de un „Brâu“ sau o „Ardeleană“. Pe cei care știu cu ce se mănâncă cultura asta populară. Ce spuneți domnule profesor?

28.04.2020
1 Comentarii

Școala am rezolvat-o. Românește. Cine urmează?

La ce stare de urgență este la noi și, mai ales, la ce se anunță că va fi după 15 mai (mă refer la măsurile restrictive anunțate de pe acum), era normal să se întâmple așa. Nu ai cum să înghesui 25 de elevii, dacă nu mai mult, într-o clasă, că ai sta tot cu frica în sân să nu li se întâmple Doamne ferește ceva. Sau să le impui să păstreze distanțarea socială în mijloacele de transport în comun. Nici să vrei nu ai putea să faci asta, că de unde atâtea autobuze, firobuze, tramvaie, șoferi și vatmani? Și acum, hai să fim serioși, chiar dacă s-ar fi făcut școala în două schimburi, tot nu se rezolvat mare lucru că, vorba aceea, oricât te-ai screme nu poți să faci într-o lună ce nu ai făcut în 30 de ani de reforme. Aici, președintele, Vela și ceilalți au gândit-o bine.

Dacă s-au închis școala primară, gimnazială și liceul, aceeași unitate de măsură s-a aplicat și în cazul studenților. Cu notele primite în primul semestru se va încheia situația școlară. Președintele spunea că pentru a fi încheiate mediile trebuie cel puțin două note puse în catalog. Normal că, două, că  altfel nu am mai vorbi de așa ceva, problema e doar acolo unde nu e decât una singură. A, am înțeles, pe a doua o pun dascălii din burtă, dacă tot suntem în stare de urgență.

Mă îndoiesc că vor fi corigenți ori restanțieri pe toamnă. Ce profesor e fraier să se lege la cap dacă nu îl doare? Cine știe ce coronavirus o mai fi la toamnă, și atunci? Atunci, vom avea o generație de elită, care va intra în istoria educației românești, instruită la fără frecvență, sau la distanță cum e la modă să se spună acum.

Și mai cred că anul acesta vom bate toate recordurile de până acum la examenele de capacitate și de bacalaureat. Să dăm exemplu de bună practică, de înțelegere și de solidaritate în vremuri de pandemie. Acum este momentul ca toți cei care se chinuie de la revoluție încoace să ia bacalaureatul să se înscrie la examen, că așa ocazie nu vor mai pupa îndată. Ne vom apropia de procentul de promovabilitate de sută la sută, dacă nu cumva, din exces de zel, ca la alegeri, acesta va fi chiar mai mare. Fie cum o fi, numai școală, nu.

Bine, școala am rezolvat-o. Românește, și nu după modelul suedezilor, austriecilor ori nemților. La urma, urmei, nici nu am avea cum să-i copiem pe ăștia care trăiesc în altă lume, cu totul diferită de cea de pe plaiul mioritic. Ce urmează? Sau, cine urmează? Mediul de afaceri din industrie? Turismul? Comerțul? Nu de alta, dar e bine de știut spre ce ne îndreptăm și, mai ales, cu ce viteză o facem.

27.04.2020
0 Comentarii

De cine să ascult, de tătucu’ sau de mămuca?

În declarațiile făcute în ultimul timp, atât președintele, cât și premierul ne asigurau că după 15 mai se va pune capăt restricțiilor de circulație. Vom renunța la declarațiile pe proprie răspundere și, mai ales, la orarul de deplasare. Adică, vom fi liberi să facem ce vrem sau, aproape ce vrem căci, purtatul măștii, distanțarea socială și grupurile mai mari de trei persoane vor fi în continuare interzise și monitorizate strict. Măsura se aplică inclusiv persoanelor trecute de 65 de ani. Beautiful, cum ar zice românul cu stagiul făcut la Londra, doar că, bucuria ne-ar putea fi curmată de nu știu ce comandă venită de la Bruxelles, de acolo de unde, și pentru noi, se dă ora exactă.

Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, declara pentru The Guardian, că este posibil ca persoanele în vârstă să fie izolate până la sfârșitul anului. Să nu intre în contact cu restul populației, vezi Doamne, că ar fi de rău pentru populația globului. „Fără un vaccin, trebuie să limităm cât mai mult contactul cu persoanele în vârstă”, mărturisea Frau Leyen, arătând cu degetul spre cei trecuți de o anumită vârstă.

Sigur, afirmația sa nu se referea doar la Oma și Opa din țara ei de baștină, ci și la mamaia și tataia de pe cheiul Dâmboviței. La cei aproape 4 milioane de bătrâni cu vârsta de peste 65 de ani. Pe cine să cred într-o astfel de situație? Pe ai noștri, cum că i-au luat gura pe dinainte, ori pe ăia de la Bruxelles, cu care ne-am înrudit?

Nu de alta, dar măcar să știu cine se face responsabil de răspândirea fake news-urilor legate de pandemia asta care mi s-a pus pe suflet.

1 … 39 40 41 42