Vor fi afectați, începând cu ora 11,30 și până la 17,30, consumatorii casnici și industriali care locuiesc sau au sediul pe următoarele străzi: Vasile Alecsandri, Colonia Roșie, Uzinei și Teilor.
Conducerea SC Aquacaraș SA își cere scuze clienților săi pentru disconfortul și inconveniențele create, prin întreruperea furnizării apei potabile.
„Ulterior reluării furnizării apei, vă rugăm să ne semnalați orice neconformitate a caracteristicilor de aspect și miros, ale apei, la Dispeceratul Central al SC Aquacaraş SA la tel. 0255/215643 sau 0766 341274 si la Punctul de Lucru Anina, tel. 0255/240093“, se arată într-un comunicat de presă al operatorului județean de apă și canal.
Când spun toate astea, mă gândesc (și) la interviul pe care l-a acordat în redacția ziarului online Express de Banat, cu referire la tren-tramvaiul cu propulsie pe hidrogen și construirea unei noi linii de cale ferată între Timișoara și Reșița, pe care respectivul tren va zbura cu cel puțin 140 de kilometri pe oră. Frumos, nimic de zis. Ca-n povestea aia futuristă a lui Jules Verne cu Nautilus condus de căpitanul Nemo.
Când l-am auzit cu cât patos vorbea și cu câtă convingere se exprima, mi-am zis: „Uite, bă, ce noroc a avut județul ăsta cu nea Romeo, că dacă ar fi candidat Marcel Vela la CJ, cum s-a auzit inițial, nu mai pupam noi tren-tramvai ca ăsta.“ Dar așa, se va umple județul de banii bogătașilor din Timișoara care nu vor mai veni pe Semenic cu mașinile lor, ci cu trenul. Se vor da jos în gară, iar din autogară vor urca pe munte cu autobuzele puse la dispoziție de un operator privat. Nu contează numele lui. Simplu ca bună ziua.
Până aici, prefața și cuvântul înainte al unui posibil roman scris de Romeo Dunca sunt ok. De acum încolo începe intriga. Adică fabulația: că omul nu s-a gândit la cine anume va opera pe noua rută cu cale ferată nou-nouță, dacă se va înființa o societate de transport feroviar, alta decât bătrânul nostru CFR și nici dacă se vor construi alte gări. Ca să nu mai vorbim de costurile legate de întreținerea căii ferate, a trenului-tramvai. Pe Dunca nu-l interesează amănuntele astea. El știe una și bună, că va aduce în județ în fiecare săptămână 1.000 de timișoreni care vor urca pe munte, unde vor cheltui, în medie 200 de euro. În total, 200.000 de euro, din care jumătate rămân în județ. Din banii ăștia își imaginează (că nu știe precis cum va fi) să plătească și întreținerea trenului și pe cei 10-20 de angajați (nici aici nu știe câți vor fi, sic!) ai nu știu cui operator.
Trebuie să recunosc că îi fuge mintea lui Dunca. Nu-l întrebați lucruri de fond că nu știe ce să spună. E paralel cu amănuntele de acest gen. A auzit și el de la alții că va fi bine și zice ca ei. Știe doar că, în mega proiectul ăsta calea ferată va fi construită cât ai zice pește cu banii ălora de la UE, cheltuielile vor fi insignifiante în primii ani (că de aia e un lucru nou), vin bogătașii Timișoarei cu bani mulți, fără număr, să-i cheltuie în Banatul de Munte, dar nu exclude nici varianta subvenționării de la bugetul public, Caraș-Severin va prospera și toată lumea va fi fericită. Punct.
Stau și mă întreb, dacă Romeo al nostru de la CJ a condus sau nu compania aia de transport auto, așa cum se aude. Că, la cate ne povestește de când a ajuns președinte, ar fi trebuit cam de mult să se apuce să scrie romane SF.
Din spusele familiei, ziaristul, în vârstă de 74 de ani, a ajuns la Spitalul Județean de Urgență Reșița în stare foarte gravă, fiind intubat chiar din prima zi de internare. Din păcate, cu plămânii afectați aproape în totalitate, inima lui a cedat în această după amiază.
Gheorghe Dolot, tatăl președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Claudiu Dolot, a absolvit Facultatea de Ziaristică, la începutul anilor 1970, iar de-a lungul anilor a lucrat în presa locală la publicațiile vremii Flamura, Flamura Liberă, Timpul și Noi Tinerii, fiind pe rând redactor și redactor-șef al publicațiilor respective. Lângă el s-au format și au crescut generații de ziariști ale căror semnături le întâlniți și astăzi în presa cărășeană online. A ieșit la pensie în anul 2004.
În aceste momente triste, nu rămâne decât să ne luăm rămas bun de la cel pe care colegii de breaslă îl alintau cu apelativul de „Lord Gogu din Mârșani“, cu speranța că, acolo în ceruri, va pune de un ziar împreună cu ceilalți colegi plecați prea devreme din această lume: Mircea Cavadia, Gheorghe Zincescu, Marius Moraru, Gabi Ștefănescu, Paula Neamțu, Al. Bârsescu, Petru Fuchs, Rodica Miu, Costică Țigănele, Colea Cătană, Paul Bocșanu, Gheorghe Jița- Milcoveanu…
Înmormântarea va avea loc luni, 15 martie, ora 14, în cimitirul din Lunca Bârzavei.
În prezent, lucrătorii primăriei reșițene lucrează la amenajarea parcării din Micro IV, de vis a vis de noua grădiniță. Acolo vor fi un număr de aproape 90 de locuri. O astfel de locație era foarte necesară, în condițiile în care Strada Făgărașului va avea două sensuri de circulație, în loc de unul singur cât are acum, iar mașinile parcate acolo vor trebui parcate în altă parte.
În curând vor începe lucrările de modernizare și la parcarea de la Complexul Victoria, una dintre cele mai urâte zone din Govândari. În final, aici vor fi disponibile 110 locuri de parcare, dar și o instalație de iluminat nouă, 14 bănci, 24 de coșuri stradale de gunoi și platforme subterane de colectare a deșeurilor municipale. De asemenea, vor fi plantați 33 de arbori de diferite specii.
Discuție purtată cu un amic, după ce am citit undeva că la Piața Băneasa, din București, cireșele se vând cu 250 de lei kilogramul. Vi se pare mult? Poate, dar să nu uităm că astea sunt cireșe de martie. Dacă ar fi fost de mai sau de iunie am fi avut toate motivele să ne revoltăm. Dar așa… Și, apoi, sunt aduse de peste mări și țări și nu culese din grădina lui Ion unde toate păsările dorm în perioada asta a anului, ci din patria cangurilor și a aborigenilor care au inventat bumerangul. Așa că…
Pe de altă parte, de ce ne intrigăm atât de mult la aflarea unor prețuri ca astea? Nu e normal ca ele să existe pe piața liberă? Nu asta ne-am dorit dintotdeauna, mai ales înainte de 1989, să fie și la noi ca și la nemți, indiferent de preț? Nu noi am vrut în UE? Uite că suntem, și dacă ne mișcăm liberi, ne și aliniem la prețurile ei. Că așa-i frumos. Poate că unii dintre noi au de unde să dea 50 de euro pe kilul de cireșe, motiv pentru care comerciantul se gândește la toate buzunare. Și la alea de doctor și afacerist, și la cele de politician sau bișnițar. Cei ce nu poartă pantaloni cu buzunare largi, să aștepte să vină vara, când vor da în pârg amărâtele noastre de cireșe. Dar nu promoția, că și aia se ridică la zeci de lei, ci mijlocul sezonului regulat.
Și mai este ceva: nimeni nu ne obligă să cumpărăm cireșe în mijlocul lu’ martie sau mai știu eu ce fruct exotic adus de la mama dracului. Sau, să nu mâncăm banane bio (celălalte or fi crescute în solarii?). Și ca să vă stâmpărați pofta după o trufanda ca asta, faceți ca mine. Eu abia aștept să ajung acasă să deschid un compot de cireșe. Fără E-uri, cu înlocuitori de zaharuri, din producție autohtonă, din borcan made în România…
Asta lovitură dată comercianților nesimțiți din piața Băneasa!
În lunga listă de amendamente, deși știa din start că nu vor trece, a inclus proiecte pentru satele și orașele conduse de primarii PSD. La prima vedere, nimic rău, doar că, la o citire mai atentă, vedem comune și orașe de unde ar putea să-i vină voturi la o eventuală confruntare pentru șefia organizației județene: Pojejena, Socol, Gârnic, Oțelu Roșu, Sasca Montană etc. Că am uitat să vă spun, Marius Damian visează frumos la ziua în care va face instrucție cu Hurduzeu și Mocioalcă de pe poziția de președinte al PSD, iar pentru asta e în stare să facă orice să-și apropie primarii loiali Luminiței Jivan în trecut. Poate nu e așa, dar asta ne arată lista aia cu propunerile lui de amenajări podețe și decolmatări de pâraie.
Sincer, mi se rupe de luptele astea pentru ciolan, și niciodată pentru binele pulimii, duse între ei, de aceea am câteva întrebări pentru domnul deputat care de aproape de 20 de ani a transformat Primăria Teregova în afacere de familie. Cine te-a oprit, măi, domnule Marius, să nu modernizezi drumurile comunale ale județului de care văd că ți se rupe sufletul acum, când ești în opoziție? Că, vorba aia, de 20 de ani ai tot stat lângă borcanul cu miere și cutia cu rahat, ba ca și primar, ba cu funcții în Consiliul Județean, de parcă altul mai bun ca matale n-ar mai fi avut județul ăsta! Anul trecut ai fost administratorul județului, aveai posibilitatea să ne fi dovedit cât de gospodar ești matale. Te întreb, ai făcut ceva pentru Banatul ăsta de Munte? Măcar o potecă, un trotuar? Te-o durut la bască. Te-ai uitat cum arată drumul de la Teregova la Luncavița? Da? Și îți place că teregovenii matale au transformat groapa aia căscată de la marginea drumului într-una de gunoi? Ai vorbit vreodată pe tema asta cu doamna primăriță de la Teregova care îți este și soție? Dacă, da, deși mă îndoiesc, ce zice? Bine, îmi spui altădată, când mai ai de gând să postezi ceva pe Facebook despre isprăvile din parlament.
Păi, dacă nu ai fost în stare de nimic, măi domnule Damian, cu ce tupeu vii acum să te bați cu cărămidă în piept că tu ai vrea să faci și să dregi, doar că ăia de la putere, fir-ar mama lor a dracului, nu și nu? Doar ca să te afli în treabă și să le arați pesediștilor, „uite bă, pe cine ați trimis să vă reprezinte la București“.
Nea Marius, vorbim peste un an, doi. Până atunci, las’ că-ți trece elanul ăsta patriotic de doi bani care te face să te agiți ca sifonul. Să nu ai somn noaptea și nici poftă de mâncare. Mai dă-le în colo de griji că știi bine că nu fac bine deloc la fiere!
Practic, aproape toată atenția președintelui a fost și este canalizată pe Muntele Mic, o afacere prosperă pentru familia sa. Restul problemelor, care nu sunt nici mai puține la număr, nici de neluat în seamă, mai pot aștepta. Un ultim exemplu de interes major față de această formă de relief a acestui colț de rai, cum ne place nouă să ne făloșim, îl reprezintă intenția pe care Dunca a exprimat-o de curând, referitoare la refacerea unui drum forestier, lung de 10 kilometri și jumătate, care ar facilita legătura între Poiana Mărului și Muntele Mic. Să ne înțelegem bine, refacerea în cazul acesta nu înseamnă câteva buldozere băgate la înaintare, nu știu câte sute de carosate cu piatră concasată și utilaje pentru compactare. Ar fi simplu prea simplu și fără nicio legătură cu interesele unora. Dunca vorbea de asfaltarea unui drum cu două benzi, pistă de biciclete, podețe, locuri de popas și alte fantezii în vârf de munte.
Don Romeo, e bine că ai în cap idei futuriste, nu ca ăia de dinainte matale, da las-o mai moale cu muntele ăsta că devii de-a dreptul enervant. Toată ziua bună ziua numai de el vorbești. La conferințele de presă, în ședințele de Consiliu Județean, pe pagina de Facebook aud numai de Nedeia, Nordica și ATV-urile care calcă muntele în picioare. Nimic despre alte dezvoltări strategice ale acestui județ, nimic despre investiții și investitori, nimic despre sport și cultură. Nu te-ai săturat încă de astea? Zău, așa! Mai povestește-ne și de altele. De exemplu, când ai de gând să demolezi cabana pe care ai construit-o ilegal acolo sus, pe Țarcu, unde doar vulturii și elicopterul matale se încumetă să zboare? Dacă tot îi acuzi pe pârliții ăștia de pesedei, care nu îți sunt pe plac, de hoții, șmecherii și alte șarlatanii, de ce nu vrei să fii matale pentru ei un exemplu de bune practici, mai ales că ești conducătorul suprem al acestui județ? De ce nu vrei să intri în rând cu pulimea și să respecți o sentință judecătorească de demolare veche de patru ani? Astă vară, când erai doar candidat propus de liberali la șefia CJ, ai fi fost în stare să o demolezi pe loc. Parcă așa declarai în presă: „Nu putem să nu ne conformăm, mai ales acum, dacă am ajuns și în postura asta de candidat la Consiliul Județean“. Ai uitat? A, astă-vară era astă-vară, acum ești ditamai președintele Consiliului Județean. Ei, da, se schimbă datele problemei.
Și te-aș înțelege și cu drumul ăsta asfaltat în pădurea cu alune unde la izvoare vin să se adape cerbii și căprioarele, iar mistreții sar în cătarea puștii, dacă te-ai apuca și de drumurile județene care sunt praf. Știi de care drumuri vorbesc? Sigur că știi, că de aia conduci județul de la Iablanița la Socol și de la Rusperc la Globu Rău. Că dacă le mai lași mult așa, se duc ăleia de suflet! Pentru matale nu ar fi deloc o problemă, că ai elicopter la scară, dar ce te faci cu ăia care nu au norocul ăsta?
Spaţiile de parcare în care urmeză să se perceapă tarif de staționare vor fi delimitate prin marcaje, semnalizate prin indicatoare cu simbolul „parcare” și cu plăcuțe de informare prin care se detaliază tarifele practicate și modalitățile de plată disponibile.
Plata parcărilor poate fi făcută prin SMS sau prin aplicația MOBILĂ TPARK.
PLATA PRIN SMS
Se trimite un SMS la numărul scurt 7420 în care se menționaează codul aferent duratei de parcare și numărul de înmatriculare al mașinii:
150 NRMAȘINĂ (ex: 150CS01ABC) pentru 1 ORĂ de parcare mașină, cost: 0.71€
151 NRMAȘINĂ (ex: 151CS01ABC) pentru 1 ZI de parcare mașină, cost: 2.86€
152 NRMAȘINĂ (ex: 151CS01ABC) pentru 1 ZI de parcare – pentru o mașină cu greutatea mai mare decât 3.5T, cost: 3.39€
Parcarea pentru o zi da dreptul utilizatorului sa parcheze doar in intervalul orar de functionare al parcarii respective.O zi nu inseamna 24 de ore.
Lipsa SMS-ului de răspuns indică faptul că plata parcării nu a fost înregistrată.
Două sau mai multe SMS-uri consecutive însumează timpul de parcare.
Sistemul TPARK® de plată a parcării cu telefonul mobil este disponibil pentru utilizatorii rețelelor de telefonie DIGI, Orange, Telekom și Vodafone. SMS-ul este taxat suplimentar în rețelele Orange și Telekom cu 0,05€+TVA.
PLATĂ PRIN APLICAȚIA MOBILĂ TPARK, PENTRU ANDROID, IOS ȘI WINDOWS PHONE
Prin intermediul aplicației se poate opera plata parcării prin SMS, fără a mai memora numerele scurte sau codurile aferente duratelor de parcare.
Șoferii care doresc o perioadă mai lungă au disponibile abonamente cu valabilitate de o lună, 3 luni, 6 luni sau un an. Acestea se pot plăti prin aplicația TPARK sau la casieria de la blocul 800, str. Petru Maior, nr. 2.
COST ABONAMENT:
– 50 lei/lună/ 59,50 lei cu TVA
– 140 lei/3 luni/ 166,60 lei cu TVA
– 280 lei/6 luni/ 333,20 lei cu TVA
– 490 lei/an/ 583,10 lei cu TVA
– abonamente de parcare pentru riverani/locatari – 50 lei/an/59,5 lei cu TVA
La aceste tarife se va adauga și comisionul integratorului de serviciu/plați.
Plata pentru abonamente se poate face din aplicația TPARK (plata cu cardul bancar)sau la casierie – blocul 800
Abonamentul de parcare pentru riverani/locatari se eliberează persoanelor fizice care dețin un abonament de domiciliu valabil în interiorul unei parcări cu taxă și asigură dreptul de staționare doar pentru zona corespunzătoare adresei de domiciliu.
– Eliberarea acestui tip de abonament (pentru riverani/locatari) se face pentru anul in curs, pe baza actelor de identitate ale proprietarului autovehiculului, abonamentul valabil pentru parcarea de domiciliu și pe baza certificatului de înmatriculare al autovehiculului (talon cu ITP la zi).
– Abonamentul pentru riverani/locatari nu este transmisibil.
– Abonamentele achizitionate pentru parcările cu plata nu sunt transmisibile și sunt valabile doar pentru numărul de înmatriculare înregistrat în sistem pentru care a fost facută plata.
Neplata parcării se sancționează cu amendă în cuantum de 150 de lei, plătibilă la jumătate în 15 zile și poate fi achitată la casieria de la blocul 800 sau direct din aplicația TPARK.
Orarul parcărilor publice cu plată din municipiul Reșița este de luni până sâmbătă, între orele 07:30-20:00
Exceptie de la acest orar o face Parcarea Verde din Centru orașului (în spate la Consiliul Județean). În această parcare orarul este de la 07:30 la ora 15:00. După acest interval orar, intră în vigoare orarul pentru parcările de domiciliu unde se va parca doar pe baza abonamentului de parcare de domiciliu anual.
Abonamentele de parcare sunt valabile doar pentru perioada aleasa și platită de utilizator și doar în intervalul orar de funcționare al parcarilor.
Mai multe informații despre modul de organizare şi funcţionare a sistemului de parcare cu plată pentru staţionarea autovehiculelor în parcările amenajate în acest scop, precum și modalitățile de plată în municipiul Reșița se regăsesc pe site-ul Primăriei Reșița, în secțiunea „Parcări cu Plată”.
CONTACT:
Direcția pentru Administrarea Domeniului Public și Privat, adresa: Petru Maior, nr. 2, Cam. 3310 – SERVICIUL PARCĂRI,
Tel/Fax: 0255.220546, e-mail: patrimoniu@primăriaresita.ro.
Informația am citit-o în ziarul Cotidianul, ziariștii de acolo amintesc că procurorii anticorupție nu sunt la prima ispravă de acest gen. Cum, nici metoda aleasă de cei ce guvernează țara de sus și până jos, nu este una străină politicienilor noștri. Ca să nu se facă de rușine în cazul în care s-ar fi organizat concurs pe post, pupilele lor erau angajate pe ochi frumoși Se prezentau la noul loc de muncă, dădeau bună ziua, dacă dădeau, spuneau ceva de genul: „eu sunt noul vostru șef“, și cam asta era tot. Ce are dacă legea spune altceva. Ce dacă Orban și Rareș Bogdan ne împuiau capul cu criteriile de competență, de profesionalism? Parcă pe vremea pesediștilor a fost altfel?
Traseele politico-profesionale ale celor doi sunt trase aproape la indigo. Lorenzo Barabaș a fost consilier local în CL Timișoara, apoi, pentru câteva zile, consilierul biroului parlamentar al deputatului Pavel Popescu, iar de acolo, propulsat în fotoliul de director al Sistemului de Gospodărie a Apelor Timiș.
Lucrurile au stat la fel și în cazul lui Surdu, doar că el a fost mereu cu o treaptă mai sus: consilier județean, consilier la cabinetul parlamentar al senatorului Marcel Vela, chiar și atunci când acesta era ministru. De aici, dorința de mai bine. Cu ai lui la putere și cu Parpală la Administrația Bazinală de Apă Banat, ar fi fost culmea să nu-și dorească să ajungă șef! Să nu se lase mai prejos de colegii lui de partid care fuseseră deja unși pe tot felul de funcții la stat. Ca atare, nu a fost nicio problemă să ajungă barosan la SGA Caraș-Severin. Terminați cu prostiile! Nu v-am spus, dacă partidul socotește că ești cel mai potrivit pentru funcția asta, mai e nevoie de concurs? Poți să treci peste hotărârea înțeleaptă a partidului?
A, că procurorii DNA sunt de altă părere și că detașările celor doi de la birourile parlamentare la șefia SGA Timiș și Caraș-Severin au încetat brusc, la sfârșitul anului trecut, e cu totul altceva. Să sape domnul procuror, să adune informații și documente și să ne dovedească că așa este, s-a încălcat legea în cazul celor doi. Să-și facă datoria, că de aia e plătit gras de la buget. Să facă lumină în astfel de cazuri.
După încetarea detașării, dorința lui Daniel Surdu de a ajunge șef peste apele din Caraș-Severin a rămas neostoită. Mai ales după ce Romeo Dunca i-a spus de la obraz că nu-l vrea vicepreședinte la Consiliul Județean. Partidul nu putea să se pună cu Dunca, dar nici nu l-ar fi lăsat pe Surdu pe drumuri, drept pentru care a fost activat de îndată planul roșu de acțiune în astfel de situații. Surdu a fost angajat la Primăria Oravița, pardon, a ajuns acolo prin concurs (sic), la Secția de gospodărie locală, de unde, după un stagiu de o lună, două, va primi un certificat de funcționar public, după care, ați ghicit, va ajunge șef la SGA Caraș-Severin. Prin concurs, bineînțeles.
Vi se pare ceva anormal? Încă o șmecherie liberală în materie de cinste și corectitudine? Mie nu. Și Cristian Gâfu a urmat același traseu, trecând însă, nu pe la Oravița, ci pe la Primăria Slatina Timiș. Și uite că a ajuns prefect. Așa și cu Surdu, că cine știe de unde îi sare norocul și, mâine, poimâine, îl vezi într-o funcție de barosan.
Apropos de acest subprefect: știți ce făcea în prima lui zi de la investire? Se plictisea. Se plictisea de moarte, după nicio zi de muncă. Vă dați seama. Ce-o face de acum înainte, câtă plictiseală o fi pe capul lui până i se termină mandatul? Da’, ca să nu se plictească de tot, a intrat pe grupul useriștilor de pe Facebook, acolo unde se sfătuiesc ei de ei și bârfesc ca pe mahala, pe marginea șanțului. Par exemple: „Ce vă mai plac atacurile la persoană, jurnaliști de doi lei, conturi false, sunteți deja profesioniști.“ Semnat, Andrei Plujar, subprefectul figurant cu trimitere la editorialul pe care îl publicasem în aceeași zi în subiectiv.net : https://subiectiv.net/2021/03/05/lumea-in-care-traim-invinsul-ia-totul/.
Dincolo de faptul că nu se zice „jurnaliști de 2 lei“, ci „jurnaliști de 2 bani“ (chestiile astea se învață în clasele I-IV) îmi mențin opinia că Andrei Plujar nu are ce căuta în prefectură. Că, eventual, el are ce învăța de la cei care lucrează acolo, nicidecum ca dumnealui să-i învețe pe alții. Ba, mai mult, să-i și conducă. Bă, ca să faci treaba asta, trebuie să fii tobă de carte. Să ai habar de legislație, de administrație. Nu că i se scoală lui Barna să te numească subprefect și gata.
Știu că nu te interesează, domnule Plujar prostiile de care vorbesc, dar e bine ca oamenii să știe toate astea. De când conduci organizația USR PLUS faci doar figurație în funcția de care ții cu dinții. Am dreptate domnule Plujar? Spune-le oamenilor câte voturi ai strâns la alegerile parlamentare. Nu-ți fie rușine. Fii bărbat! Câte? Nu mai știi exact? Cu aproximație că nu-ți cere nimeni să-ți încarci memoria cu toate prostiile. Îți spun eu, dacă ai o jenă, puțin peste 5.500. Sau poate știi pe ce loc s-a clasat la nivel național organizația pe care ai condus-o la parlamentare. Nu știi nici asta. Ptiu! Păi, ce știi matale, domnule Plujar, dacă aia nu, ailaltă nu? Pe locul 41 din 47. Până și organizația din Teleorman s-a situat înaintea celei pe care ai condus-o strălucitor. Noroc cu organizațiile din Covasna și Harghita care te-au salvat de la suprema rușine.
Și, atunci, dacă n-ai fost în stare să conduci o organizație cu câteva sute de membri, cum vrei să faci față cerințelor unei astfel de funcții? Aruncând vina pe „jurnaliștii de 2 bani?“
