Dar Dunca nu tace. O ține înainte pe-a lui, mai ales cu Ionuț Popovici, vicepreședintele CJ. Înțeleg, că și eu am trecut prin așa ceva, că nu este ușor să stai izolat din cauza noului coronavirus, să nu te întâlnești cu prietenii și colaboratorii. Dar nici chiar așa. Să mai schimbe subiectul, ca altfel devine plictisitor și dăunător eforturilor unora de a crea o alianță între PNL și PMP. Că nu-i place moaca lui Popovici, e o altă poveste, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie cu gura pe el tot timpul. Să nu accepte soluțiile pe care le vor negocia cele două partide. S-ar putea să-l supere pe Marcel Vela, căruia nici lui nu-i place acest Popovici dar care, ca un lider de partid ce e, acceptă zicala românească, să te faci frate cu dracu până treci puntea. De altfel, Vela le-a spus-o direct camarazilor: „Vom face o alianță cu PMP. Unde avem nevoie de majorități, PMP este obligat, în baza acestui protocol, să susțină candidații PNL. Așa cum facem și noi unde PMP poate să-și susțină viceprimar“. Adică, mucles. Nu e clar? După ce au pierdut rușinos Moldova Nouă, nu cred că Vela și ai lui ar înghiți și înfrângerea de la Caransebeș, să piardă și postul de viceprimar, doar pentru că lui Dunca nu-i place de Popovici. Ori majoritatea absolută din Consiliul Județean, pentru că Romeo a auzit el că în tinerețe Popoviciu ăsta a trecut pe roșu la Viena. Să fim serioși.

M-am întrebat de ce vorbește atât și fără rost Romeo Dunca. De ce este atât de înverșunat împotriva bugetarilor. De unde această percepție preconcepută față de instituțiile statului, de angajații acestora. Răspunsul pare unul singur: nu este politician. E om de afaceri de succes, dar nu și politician. Dacă ar fi, ar ști când să se oprească. Să nu vorbească despre lucruri care îl depășesc. Care nu țin de el, ci de cei de deasupra lui. Adică, de politicieni. Exemplul cu Marius Isac, nominalizat pentru funcția de vicepreședinte al CJ, este elocvent. Două luni a susținut sus și tare că e așa și pe dincolo și că merită să fie vicepreședinte la CJ. A venit Marcel Vela și gata, Isac a fost scos din cărți, iar Dunca a scăldat-o. Penibil. El ar trebui să învețe de acum încolo că nu este suficient să te numești Dunca ori că ești președinte al Consiliului Județean. Și, mai ales, să înțeleagă că politica este arta compromisului.

Dar ceea ce mă miră cel mai mult e că nimeni dintre ai lui nu-l trage de mânecă să-i spună: „Mai ho, Romeo, ajunge cât ai vorbit“. Sau, de ce nu se duce la prietenul lui, Nelu Popa Tăiețelu, cel care l-a făcut președinte, să-l întrebe: „Nelule, ce zici, e bine să postez pe Facebook sau nu? Să declar asta ori asta?“ Să nu-i fie rușine dacă întreabă, poate copia modelul lui Popa care foarte rar și-a atacat adversarii politici. Are multe de învățat de la cel care, iată, a ajuns un fel de Ilie Bolojan al Banatului. Așa că, îl povățuiesc să-l asculte pe Tăiețelu că nu o să-l învețe de rău.

Și mai e ceva, lasă-l în plata Domnului pe Popoviciu ăsta, că-l faci mai mare decât e. Că, oricum, tot cu el și ai lui o să faci majoritatea în Consiliul Județean. Și știi de ce? Că așa-i în politică!

A luat primarii după el, ăia de la PSD, cu excepția lui Ursu de la Oravița, au stat acasă la căldurică pe considerentul că nu sunt din partid cu el. A luat (sau poate a închiriat) două autobuze de la TUR, din alea mari să intre tot alaiul, și a urcat la Lupac. La sfârșitul vizitei de documentare, a lăsat să se înțeleagă că la deponeu nu e dracu așa de negru cum i l-au descris alții. E drept, lucrurile put, put de la gunoaie, dar asta e o altă poveste. Cât despre vinovați… Poate proiectantul, poate constructorul, poate antreprenorul general. Poate ploaia care a căzut neîncetat. Poate. Nimic despre Silviu Hurduzeu și Ionuț Popovici foștii președinte și vicepreședinte ai Consiliului Județean. S-o fi gândit că alegerile au trecut și ce rost ar mai fi avut să reia o temă pe care de la început o știuse falsă.

Dar nu despre concluziile lui Dunca aș vrea să vorbesc, ci despre alaiul de primari, de directori și de conțopiști care l-au însoțit. Unul pestriț. Până mai ieri, mulți erau de partea lui Hurduzeu și Popovici. Ieri, i-am văzut că au schimbat baricada. Unii însuflețiți, înghesuiți pe lângă noul șef de la CJ, gesticulând, apăsați de probleme, agitându-se, oferind explicații care mai de care mai profi. Să facă impresie la început de mandat. Discursuri ca la carte, după ce o noapte întreagă or fi stat în fața oglinzii din baie repetându-le ca pe poezie, să nu se facă de râs. Ăștia erau specialiștii, nu doar în gunoaie, ci în orice i-ar fi întrebat Dunca.

Partea selectă a alaiului, cea cu primarii, a preferat să stea de-o parte. Și dacă s-ar fi adunat roată în jurul președintelui tot ar fi făcut-o degeaba. Mare lucru nu ar fi înțeles din ce se vorbea acolo. Ce căutau acolo? Păi, nu v-am spus? Să-i vadă Dunca la față, să creadă despre ei că sunt interesați de problema gunoaielor. Nimic altceva. Întreabă-i domnule Dunca pe fiecare în parte și o să vezi că nu au înțeles nimic din ce le-ai spus. Și, apoi, minte de primar, la costum, și pantofi de fițe și au tremurat ca varga. Afară erau 4 grade Celsius, iar ei îmbrăcați cu o cămășuță, musai de culoare albă, scoasă din pantaloni, și o haină ce nu-i cuprindea din cauza burții proeminente. Le clănțăneau dinții în gură, dar cine era ca ei? Parcă veniseră la nigeie și așteptau să cânte muzâca, să joace brâul.

Ăstora se găsise Dunca să le vorbească despre managementul integrat al deșeurilor. Cu ăștia vrea omul de afaceri să scoată județul din gunoaiele care sufocă județul.   

Și afară ploua, ploua și iarăși ploua!