15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
sub

„După ce recent am semnat un protocol cu Primăria Reşiţa pentru centura municipiului, voi semna un protocol similar cu Primăria Bocşa, pentru ca şi centura acestui oraş să fie cedată autorităţilor locale. Ulterior, toate fazele de proiectare şi execuţie să fie gestionate la nivel local, aşa cum se va întâmpla şi la Reşiţa”, a ținut să precizeze ministrul Grindeanu.

Mirel Pascu s-a arătat deosebit de încântat de declarația ministrului Transporturilor, fiind convins că șoferii vor avea o șosea ocolitoare chiar în acest mandat.

„Mă bucur ca domnul ministru a fost astăzi în Caraș-Severin, ocazie cu care i-am prezentat studiul de prefezabilitate privind varianta ocolitoare a Orașului Bocșa, cu cele trei opțiuni ale proiectanților. Sigur că aceștia vor stabili în final care dintre ele va fi cea mai bună și oportună soluție pentru a descongestiona traficul greu din oraș. În cursul săptămânii viitoare voi merge la ministerul Transporturilor pentru a semna protocolul între Orașul Bocșa și minister. Trebuie subliniat faptul că această variantă este prinsă în master planul național”, ne-a mărturisit primarul Bocșei.

Proiectul din acest an, parte a concursului, vizează valea minoră a Cernei, cuprins între podurile de piatră și de fontă.

„În calitate de primar al Orașului Băile Herculane, am oferit un sprijin adevărat tuturor studenților care au dorit să se implice în activitatea administrativă a orașului. Cred că suntem singura instituție care, prin Serviciul Urbanism, a contribuit în mod direct la multe lucrări de diplomă ale tinerilor arhitecți care au solicitat ajutor. Acestora li s-a pus la dispoziție tot materialul solicitat, documentații urbanistice, strategii de dezvoltare, ridicări topografice.”, mărturisește Cristian Miclău.

Edilul-șef spune că așa a ajuns să-i cunoască și pe tinerii arhitecți de la Asociația „Locus”, care, în an terminal la Facultatea de Arhitectură din Timișoara, au solicitat ajutorul administrației în elaborarea lucrărilor tehnice solicitate de facultate. Acestor tineri li s-au pus la dispoziție documentații tehnice, planșe, ridicări topografice și tot materialul tehnic de la imobilul monument istoric Băile Neptun.

„Chiar daca alte administrații locale sau județene au blocat implicarea tinerilor studenți arhitecți în proiectele comunităților din motive politice, căci mulți tineri fac parte din alte  formațiuni politice, noi le-am acordat credit, convinși că vom avea doar de câștigat de pe urma colaborării.

Spre exemplu, în cazul nostru Asociația „Locus” are președinte pe domnișoara Oana Chirilă care este implicată politic in proiectele USR PLUS. Acest aspect nu a fost un impediment în a ajuta acești tineri și a pune bazele unui parteneriat în acest sens. Trebuie să recunosc că politic nu a fost  o mișcare prea bună, dar rolul meu ca primar este să lupt pentru binele orașului meu.

Timpul a trecut și consider ca am avut o gandire solidă, care a depașit sfera politică. Vin cu această afirmație, căci astazi 18.02.2022 mă bucur să anunț că proiectul „Școala de Vară Baia de Arhitectură a ajuns la ediția V-a.”, ține să precizeze primarul Miclău.

Locul de desfășurare a proiectului: Valea minora a râului Cerna cuprins între Podul de Piatra și Podul de Fontă. Durata proiectului este de 6 luni, iar perioada de implementare 10-14 zile.

„Baia de arhitectură”, ediția a V-a,  propune o amenajare urbană formată dintr-o zonă de promenadă, o serie de locuri de stat, acoperite, și un punct de «belvedere» către Baia Neptun și Podul de Fontă.

Proiectul este depus spre finanțare către Ordinul Arhitecților din România.

„Doresc pe această cale să invit toți tinerii studenți arhitecți să participe la acest concurs minunat de soluții în dezvoltarea la scară mică a spațiului urban.”, este mesajul primarului Cristian Miclău.

Un harnic și fidel cititor de „Subiectiv” ne sesizează un fapt ce demonstrează că neștiința în instituțiile publice a ajuns la rang de virtute. Drept exemplu, un Anunț postat pe site-ul Consiliului Județean Caraș-Severin, referitor la finanțarea proiectelor culturale pe anul în curs.

Bă, Gogule, un anunț mai agramat și mai ilogic ca ăsta, nu am întâlnit în viața mea. Nici un copil de clasa șaptea nu ar fi în stare de o aiureală ca asta de o „ilogicitate frapantă”, cum bine a remarcat cititorul nostru.

Păi fii atent și tu la ce o postat slujbașul CJ care, mă gândesc, are cel puțin o facultate și un masterat, că așa e la modă în ziua de astăzi, la capitolul II „Criterii de eligibilitate ale solicitantului”.

 Solicitantul nu trebuie să se regăsească în una din următoarele situații: (deci NU TREBUIE, Gogule, NU TREBUIE)

Nu a încălcat/a încălcat cu bună știință prevederile unui alt contract finanțat din fonduri publice; Deci, NU trebuie să se afle nici în situația de a nu fi încălcat, nici în cea de a fi încălcat. Cum dracului vine asta, bă Gogule, că eu nu pricep. Nici tu? Atunci întreabă-l pe nepotu-tău, poate știe el că de aia e în clasa a cincea. 

Mai departe, „Solicitantul Nu este vinovat de declarații false cu privire la situația economică; Altfel spus daca  „NU”  este vinovat, atunci trebuie sa fie vinovat? Nu mai înțeleg nimic, Gogule, de parcă nu ar scrie în limba română. Nici tu nu înțelegi? Te cred, Gogule, te cred, că după douăzeci de ani de stat în Italia, ce pretenții să am de la tine?

Altă condiție, de râsul curcilor. Fii atent: Solicitantul nu are restanțe către bugetul de stat, bugetele locale sau fondurile speciale; Daca  „NU ARE”, atunci e musai să aibă restanțe? Întreb și eu pentru un prieten, Gogule

Sau, solicitantul nu este condamnat pentru: abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înșelăciune, delapidare, dare sau luare de mită, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, deturnare de fonduri. Păi, dacă NU   trebuie sa nu fie condamnat, atunci trebuie sa fie condamnat? Că eu asta înțeleg după logica mea.

Bomboana de pe colivă o întâlnim la capitolul „Excluderi”

Se exclud din sesiunea de selecție ofertele culturale care se află în una din următoarele situații (…) :

Solicitantul NU este vinovat de declarații false cu privire la situația economică; NU are restanțe către bugetul de stat, bugetele locale sau fondurile speciale; NU este condamnat pentru: abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înșelăciune, delapidare, dare sau luare de mită, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, deturnare de fonduri;

Ai înțeles, Gogule? Dacă nu e condamnat pentru fapte de corupție, dacă nu are restanțe către bugetele patriei nu are ce căuta la selecția de oferte. Îți stă mintea în loc, nu alta.

Don Dunca, vezi ce contrasemnezi, domnule, că te faci de cacao cu comunicate de astea de care râd și curcile. Iar ca pe viitor casă nu se mai întâmple, organizează, domnule, niște cursuri despre ce este și la ce folosește gramatica limbii române.

– Domnule director, cât adevăr este în ceea ce se tot vorbește pe la colțuri, aceasta în condițiile în care toată lumea știe că în Caraș-Severin pădurea cade pe noi!

 – În condițiile în care suprafața pădurilor din Județul Caraș-Severin este de cca. 420 mii de hectare, ocupând 50% din suprafața județului, la această adăugându-se și cea ocupată de vegetație forestieră instalată în afara fondului forestier, cu siguranță că resursa de lemn posibil de recoltat anual este suficientă. Intrând puțin în detaliu, facem precizarea că din suprafața de fond forestier din județ, RNP Romsilva, prin Direcția Silvică Caraș-Severin, administrează sau asigură serviciile silvice pentru 350 mii hectare, restul suprafețelor fiind administrate de către cele trei ocoale silvice de regim sau așa-zisele ocoale private. Pentru a evalua cât mai corect necesarul de lemn pentru încălzire, Direcția silvică a efectuat un studiu la nivelul unităților administrativ teritoriale, datele centralizate evidențiind faptul că necesarul anual de lemn pentru încălzire din județ este undeva între 300 mii și 350 mii mc, din care din fondul forestier administrat de Romsilva undeva la 220-230 mii mc, aici intrând pe lângă populație și instituțiile finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat care utilizează ca sursă de încălzire lemnul.

– La nivelul Direcției Silvice Caraș-Severin există un program de recoltare a masei lemnoase. Răspunde el cerințelor celor care își încălzesc locuințele cu lemne?

Pentru anul 2022 programul de recoltare a masei lemnoase din fondul forestier administrat de Direcția silvică este de 730 mii mc, din care 365 mii mc se valorifică prin vânzarea pe picior operatorilor economici, iar 365 mii mc trebuie exploatați în regie proprie. Dacă analizăm cum ajunge la beneficiarul final această resursă este necesar să precizăm faptul că Direcția silvică poate să ofere spre vânzare la populație doar lemnul de foc rezultat din activitatea de exploatare în regie proprie, adică parte din cei 365 mii mc, deoarece cealaltă parte de 365 mii mc suntem obligați să o punem în piață ca lemn pe picior, fiind oferită spre vânzare operatorilor economici de profil. Desigur, și din acest volum rezultă lemn de foc, dar nu dispunem noi modul de comercializare atâta timp cât, după vânzarea ca lemn pe picior, trece în proprietatea operatorilor economici.

Pe scurt, în situația în care se recoltează volumul de 365 mii mc destinat exploatării în regie proprie, Direcția silvică va pune în piață cca. 150-170 mii mc lemn pentru încălzirea locuințelor, restul necesarului putând fi acoperit din resursa vândută pe picior operatorilor economici, din fondul forestier al UAT-urilor sau proprietate privată administrat Direcția silvică sau de ocoalele silvice de regim, precum și din vegetația forestieră aflată în afara fondului forestier.

– Domnule director, cât a ajuns să coste lemnul destinat încălzirii locuințelor populației?

– Direcția silvică a ieftinit lemnul de foc pentru populație începând cu data de 13.12.2021, în contextul reducerii cotei de TVA pentru lemnul de foc de TVA de la 19 la 5%. Am considerat firesc ca în plină iarnă să nu creștem prețul lemnul de foc, Caraș-Severin fiind unul dintre județele în care populația se încălzește preponderent cu lemn de foc, asigurând astfel acces la resursă pentru cât mai mulți dintre semenii noștri.

Prețurile practicate de unitatea noastră  pentru vânzarea directă la populație, de exemplu, pentru lemnul de fag și alte foioase tari livrat din depozite, a scăzut de la 265 la 235 lei/mc, iar la drum auto de la 190 la 168 lei/mc, ocoalele silvice practicând prețuri similare pentru acest sortiment, dar  și cele mai mici din piață.

Prețurile de vânzare sunt disponibile pe pagina web a RNP Romsilva (la adresa https://www.rosilva.ro/articole/preturi_lemn_foc_pentru_populatie__p_2377.htm).

Evoluția prețurilor de vânzare a lemnul de foc în anul 2022 nu este cunoscută, depinzând de evoluția prețurilor la carburanții și a consumabilelor necesare exploatării resursei, dar asigurăm populația că Direcția Silvică Caraș-Severin va avea în continuare cea mai bună ofertă din piață.

– Există o fluctuație a cererilor de lemn de foc din parte populației?

– Desigur, cele mai multe solicitări le înregistrăm toamna și aceasta se datorează în mare parte, probabil, costurilor necesare pentru aprovizionarea cu lemn de foc. Resursa de lemn pentru încălzire este relativ constant pusă la dispoziția populației, fiind disponibilă tot timpul anului în condițiile de livrare practicate de noi, mai precis în depozite, la drum auto sau la cioată, dar în condițiile în care nu se valorifică acestor beneficiari în primele 45-60 de zile, aceasta este oferită spre vânzare prin licitație datorită spațiilor de depozitare limitate și în vederea evitării deprecierii.

Ocoalele silvice au obligația încheierii de parteneriate cu comunitățile locale, în fiecare an, în vederea asigurării lemnului pentru încălzirea populației, se încheie aceste parteneriate și se popularizează lunar oferta de lemn de foc, de aceea recomandăm populației să urmărească această ofertă la sediile primăriilor și ocoalelor silvice sau să ia legătura cu pădurarii din zonă pentru a achiziționa din timp lemnul de foc.

Nu este o noutate faptul că lemnul verde nu arde și nu generează căldură la fel ca și cel uscat. De exemplu lemnul cu umiditate de peste 30% (adică relativ recent tăiat) generează jumătate din puterea calorică a unui lemn uscat, practic, parte din puterea calorică pierzându-se pentru evaporarea apei din lemnul ud.

– O ultimă întrebare, domnule Tabugan: există avantaje în folosirea lemnului ca sursă de încălzire față de gaz și curentul electric?

– Lumea din mediul urban, cu acces la alte surse de încălzire decât lemnul, vorbește tot mai rar și cu un oarecare dispreț despre folosirea lemnului drept combustibil, chiar dacă acesta a fost cel mai popular mod de încălzire din cele mai vechi timpuri. În plus, în ultimul timp utilizarea lemnului pentru foc a început sa fie privita cu ochi mai puțini buni, pentru că este considerată un mijloc de poluare și o cauza a defrișării pădurilor.

Totuși, adevărul este că folosirea responsabilă a lemnului în cadrul unor instalații pentru foc, bine realizate, are mult mai multe avantaje decât dezavantaje. Atunci când știi ce tip de lemn să folosești și cum să-l utilizezi, ai șansa de a economisi pana la 50% parte din cât ai plăti pe o încălzire cu alte resurse. Dar, condiția este să utilizezi lemnul uscat.

– În concluzie…

– În concluzie, Direcția silvică va pune la dispoziția populației din județ  întreaga cantitate disponibilă de lemn pentru încălzire (lemn rezultat din activitatea de exploatare în regie proprie) și va făcut toate demersurile necesare pentru soluționarea cererilor de lemn de foc și de marcare în proprietățile particulare, urmând să facem toate eforturile ca la finalul anului să nu rămână înregistrate, la nivelul ocoalelor silvice, cereri pentru care să nu fie asigurată livrarea sau marcarea.

Romi, dragă, dacă îl vei aduce pe Adelin Tuță la Drumuri județene, să știi că vei face o afacere grozavă, demnă de un transfer gen Budescu, de la FCSB la Voința Lupac, ca să înțeleagă unii despre ce nivel valoric vorbim. Fii convins,  că vor exista suficienți cârcotași capabili să conteste transferul. Dar nu-i lua în seamă. Tratează-i cu indiferență, că altceva nu știu decât să troncănească cât e ziulica de lungă. Lor și celor care nu pot dormi noaptea de grija președintelui CJ, pune-le să asculte înregistrarea aia cu: „Toată lumea știe, Tuță e meserie” și o să vezi cum o să le închizi gura.

Ce mama dracului, dă-le peste fleoancă, să nu mai mănânce rahat altădată. Și spune-le de ce este în stare Tuță. Că, vorba aia, dacă îl pui să instaleze gazul, inclusiv la blocul matale din centrul civic al Reșiței, imediat își suflecă mânecile de la haină și se pune pe treabă. Dacă ai nevoie de un consultant în materie de ADI Inercom Deșeuri, Adelin e omul potrivit. Ești în criză de idei dacă vrei să construiești o clădire, o grădiniță de exemplu, ca să mă înțelegi ce vreau să zic, Adelin Tuță sau, Tuță Adelin, te scoate din belea. Or, ei, la ce se pricep? La ce sunt buni? Ar trebui întrebați și puși să răspundă: de ce CV-ul lor nu e nici măcar oul piciorului lu’ Adelin? De ce? Vă spun eu, pentru că domnul Tuță este harnic, este oltean descurcăreț care muncește zi lumină. Nu pierde timpul prin baruri și cafenele și nici nu stă la bârfe toată ziua. Nu stă să îmbârlige colegii, ci își vede de treaba lui.

Cum, Romi, te întrebi dacă s-o pricepe la asfalt, mixtură și alte ingrediente necesare unui drum județean? Ce mare scofală mai e și asta? Sigur că se pricepe la orice. La un moment dat se vorbea că era specialist în probleme de Aquacaraș, așa că, îți dai seama de ce e în stare.  Și chiar dacă nu știe, învață. În două, trei zile se pune la punct cu toate cele. Ascultă la mine ce-ți spun: ia-l că e bun. Nu te mai gândi la angajații din primărie, unde de vreo patru ani e tot director, că o să plângă după el. Nu e adevărat, nu-i cunoști cât de altruiști sunt. O să se bucure și o să se îmbete de fericire când vor vedea că unul de-al lor a făcut încă un pas spre gloria ce ți-o conferă Direcția de Drumuri Județene.  

Ia-l și nu te mai gândi, până nu ți-l suflă alții. Că ar fi păcat. Zău, așa!

Ieftinirea are și o componentă de natură socială, conducerea Direcției silvice consideră firesc ca în plină iarnă să nu crească prețul lemnului de foc. De precizat, Caraș-Severinul este unul dintre județele în care populația se încălzește preponderent cu lemn de foc, iar prin această măsură se asigură accesul la resursă pentru cât mai mulți consumatori.

Noile prețuri sunt mai accesibile pentru multe categorii sociale care încălzesc locuințele cu lemne. De exemplu, prețul pentru lemnul de fag și alte foioase tari livrat din depozite, a scăzut de la 265 la 235 lei/mc, iar la drum auto de la 190 la 168 lei/mc, ocoalele silvice practicând aceleași prețuri pentru lemnul de foc.

Prețurile de vânzare sunt disponibile pe pagina web a RNP Romsilva (la adresa https://www.rosilva.ro/articole/preturi_lemn_foc_pentru_populatie__p_2377.htm).

„De la începutul anului în curs și până azi, Direcția Silvică a pus la dispoziția populației din județ  întreaga cantitate disponibilă de lemn pentru încălzire (lemn rezultat din activitatea de exploatare în regie proprie) și a făcut toate demersurile necesare pentru soluționarea cererilor de lemn de foc și de marcare în proprietățile particulare, urmând să facem toate eforturile ca la finalul anului să nu rămână înregistrate, la nivelul ocoalelor silvice, cereri pentru care să nu fie asigurată livrarea sau marcarea. Până la această dată Direcția Silvică a valorificat un volum de 36 mii metri cubi de lemn pentru încălzirea locuințelor populației”, ține să precizeze directorul instituției, Ion Tabugan.

La sfârșitul săptămânii trecute, în prezența oficialităților din cele două localități, a fost inaugurată piața din Biserica Albă, care a costat 700.000 de euro.

„Este o investiție extrem de importantă pentru oraș. Proiectul pieței agroalimentare, cu o valoare totală de 1,5 milioane de euro, este o ocazie extrem de importantă pentru producătorii din întreg județul care doresc să vândă produsele în piața noastră. Îi așteptăm cu drag în condiții foarte bune: căldură, curățenie. Partenerilor sârbi le transmit că îmi doresc să continuăm această colaborare, să dezvoltăm și alte proiecte de care comunitățile noastre au nevoie. În același timp, îi așteptăm să adere la Uniunea Europeană pentru a dărâma orice barieră între comunitățile noastre.” ,mărturisea în urmă cu o săptămână primarul Dumitru Ursu.

Evenimentul de la sfârșitul săptămânii coincide cu prima ediție a târgului de produse tradiționale din Banat.

Lume bună, organizatori, juriu, alcătuit din cunoscuți oameni de cultură, poeți, scriitori, publiciști, eseiști ș.a.m.d. Și, totuși, cineva a lipsit de la această întâlnire. A, să nu vă gândiți la politicieni. Exclus așa ceva, deși, Nelu Tăiețelu mai apare pe la astfel de evenimente. De data aceasta, fiind plecat din țara, a avut un reprezentant al primăriei. Bine, nici de la Romeo Dunca nu s-ar fi așteptat cineva să-l vadă acolo, chit că, anul trecut pe vremea asta se apucase să citească un volum al dr. Paul Purea. Nu știu dacă a apucat să-l termine, la vremea respectivă povestea că reușise să citească 9 (nouă) pagini din cele peste 900 ale cărți. O performanță, totuși, pentru un președinte de Consiliu Județean, care e mai mereu pe drumuri și în aer. De la acest moment festiv a lipsit taman „capo di tutti capi al culturi cărășene”: Nicoleta Moise, managerul Direcției Județene de Cultură.

Ne-am uitat după dânsa pe scenă, în sală, la balcon, unde sunt reflectoarele, în foaier, ba chiar și pe sub scaune, dar degeaba. „Ce să fi cutat femeia asta aici?” și-au zis cârcotașii. Și aveau dreptate, acolo se adunaseră oameni care citiseră mai mult de o carte cu basme, scriseseră măcar o poezie în viața lor și care scoseseră cărți la viața lor. Și, atunci, ce să fi făcut șefa Culturii cărășene într-un astfel de loc? Să fi întrebat în stânga și-n dreapta care e Costel Stancu ori Gheorghe Jurma? Sau, dacă Constantin Rupa e sau nu frate cu Radu Cernătescu? Să-l fi confundat pe Nae Sârbu cu Mario Balint? Ce dracului, despre ce vorbim? Așa că, mai bine că a stat acasă că, vorba aia, câte nu are de făcut o femeie seara, după terminarea programului de lucru: să gătească, să spele rufe, să calce, să se uite (de ce nu?) la serialele turcești, să-și dea cu ojă pe unghii… Prin absurd, chiar dacă ar fi venit, cu siguranță că ar fi trecut neobservată, și nu pentru că ar fi avut cineva ceva cu dânsa, ci pentru că nimeni nu ar fi recunoscut-o căci, nimeni, sau aproape nimeni nu o văzuseră la față în cele șapte luni de la numirea sa pe funcție!

Poate că noua guvernare îi va curma chinul bietei femei și îi va arăta calea pe care trebuie să o urmeze spre biroul de achiziții publice al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, de unde a plecat să poarte în lume flacăra vie a culturii cărășene.

Dacă i-ai fi văzut, cu siguranță te-ai fi gândit la nu știu ce invazie migratoare  dinspre Câmpia Panonică. Mai ales că ziceau ceva de genul „Hol van?” Și „Hol lehet találni?” Pesemne, căutau ceva și nu găseau. „Hol van?” „Hol van?” Bă frate, săracii păreau disperați, iar eu nu puteam să-i ajut cu nimic, că nu înțelegeam ce căutau. Norocul meu că s-a găsit o prietenă, Ildiko, care vorbește ungurește. „Ăștia caută PIB-ul nostru de țară. Cică la produsul intern brut pe cap de român am fi peste ei. L-au văzut pe Vasilică Cîțu la televizor când spunea asta. Adică la noi se trăiește mai bine decât la ei și de asta au dat buzna”, mi-a explicat femeia. Am rămas mască când am auzit una ca asta. Ce i-o trecut lu’ Cîțu prin cap cu PIB-ul ăsta. Vezi, asta înseamnă să ai mintea odihnită, dai două-trei de astea pe torogoată și om te-ai făcut. Nu te mai schimbă nimeni de la Palatul Victoria.

Bă, fir-aș al dracu, am trăit să o văd și pe asta. Iată unde au dus măsurile luate de Cîțu. Cu cea mai bună redresare economică din Europa, după cum se lăuda Vasilică al nostru, nici nu e de mirare că i-am cucerit pe unguri care vor veni la noi în căutarea bunăstării și fericirii. La ce bun să se ducă la dracu-n praznic, când pot găsi elixirul fericirii lângă ei, la o aruncătură de băț, iar noi, ingrați cum am fost dintotdeauna, îi cerem lui Cîțu să se ducă unde o înțărcat mutu’ iapa. Asta-i treabă? Cârcotașilor ce sunteți voi! Păi ce, Cîțu e de vină că e scumpete în țară la benzină și motorină, la lumină și la gaze? Cîțu e de vină că și la murături prețurile au luat-o razna? El săracul ar vrea să ne fie bine, se zbate, nu mai are somn noaptea, nu vedeți ce supt e la față? E greu, însă, să le facă dintr-o dată pe toate. Să scape și de useriști, și de moștenirea pesedistă, și să conducă țara după model nemțesc. Nemțesc de Cotroceni, cum altfel.

Și ăsta e doar începutul că, peste doi ani, vom fi și peste polonezi cu PIB-ul ăsta al nostru și nu ne-om lăsa până nu le vom lua înainte „tutulor”, vorba împușcatului. Să moară dușmanii (ai lu’ Vasilică) de oftică.

Meritul îi aparține primarului Remus Rof care se implică permanent în viața comunității cu tot felul de proiecte social-edilitare.

„În două-trei săptămâni, vom pune la dispoziția elevilor din comună un microbuz care să-i ducă și să-i aducă de la școală. E un lucru bun, nu doar pentru elevii din Calina, ci și pentru cei din Dognecea, pentru că localitatea este destul de lungă, are vreo opt kilometri, iar școala este undeva la mijlocul distanței. Ținând cont că vine și iarna, le va fi mult mai ușor, dacă vor avea și un mijloc de transport. Mă bucur, în primul rând, pentru copiii din Calina, care mergeau la școala din Ticvaniu Mare. Microbuzul venea până la Secășeni după elevi și îi lua, de la jumătatea drumului, și pe ai noștri. Un lucru anormal, de altfel. De aceea, am luat hotărârea să ne dotăm cu un microbuz, căruia urmează să-i facem, zilele acestea, și revizia și să-l punem la dispoziția elevilor. Este un lucru firesc să se întâmple așa, deși fosta administrație locală nu a considerat oportună o astfel de facilitate, având în vedere că în ultimii 16 ani nu am avut transport școlar în comună”, mărturisea primarul Remus Rof.

Este vorba de un concept ce răspunde cerinței crescânde în țara noastră pentru unități de alimentaţie publică de tip familial, care să ofere doritorilor produse și preparate alimentare specifice zonelor geografice ale României. Înfiinţarea Punctelor Gastronomice Locale va genera o dezvoltare pe orizontală a regiunii respective, prin crearea unor noi locuri de muncă, prin contribuţia locuitorilor din zonă la asigurarea, din producţia proprie, a materiilor prime necesare desfăşurării activităţii acestor Puncte şi, implicit, o dezvoltare a turismului la nivel naţional. Totodata se pot accesa fonduri Europene pentru infiintarea acestor PGL- uri.

„Cursurile se vor organiza gratuit în Comuna Turnu Ruieni iar pentru cei interesați de mai multe detalii va punem la dispoziție un nr. de telefon 0724346464 (Petru) sau vă așteptăm in incinta Primăriei”, precizează primarul Cosmin Belci.