15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
subiectiv.net

Între cei care au semnat propunerea legislativă se află și deputatul PNL de Caraș-Severin, Dumitru Rujan, membru în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

„Este nevoie de modificări pentru a spori gradul de siguranță al participanților la trafic. Modificarea pe care am propus-o se referă la interzicerea amplasării mijloacelor de publicitate sau reclamă în curbe și în intersecțiile la nivelul căilor de comunicație, în ampriză (lățimea căii de rulare, n.r.) și în zonele de siguranță, precum și pe suprafețele de teren destinate asaigurării vizibilității în curbe și intersecții“, ne-a mărturisit deputatul Rujan.

Și de parcă toate astea n-ar fi fost de ajuns, i-am poftit la ultima distracție la care participă bogații Europei, vânători de trofee cinegetice. „Veniți, bă, și împușcați ce vrei voi, urși, cerbi, mistreți, orice, că noi și așa avem destul, ca să dăm la toată Europa“, a fost îndemnul autorităților. Și ăia, magnați, prinți și filfizoni de toate națiile nu au așteptat să li se spună și a doua oară. Au pus mâna pe puști, carabine și mitraliere și au venit să ia parte la măcelul supervizat de politicieni de doi bani, de conducători cocoșați în fața unui neica prinț Emanuel von und zu Liechtenstein. Pe ăsta l-au dus într-o zonă naturală protejată, ministerul Mediului i-a făcut o derogare specială că, deh, nu degeaba e de sânge albastru, și l-au îndemnat: „Împușcă ce vrei tu, mein Herr, fără grijă. Dacă vrei îți aducem hăitași, să nu te obosești prea tare în ale păduri, iar la urmă, pe lângă diplomă, dăm și un gulaș și o pită cu untură, ceapă și boia, ca la noi, la Covasna“.

Așa a ajuns bietul Arthur în bătaia puștii lui Emanuel von und zu Liechtenstein. La cât de slugarnici s-au dovedit, ăștia cu aprobările de tot felul ar fi fost în stare să intre după el în bârlog și să-l convingă să lase dracu hibernarea că afară îl aștepta la întâlnire prințul ăsta austriac. Practic, vorbim de un braconaj mascat, sub oblăduirea autorităților statului, care autorități s-au pus capră când au văzut cine le trece pragul. M-aș fi așteptat la o reacție imediată din partea premierului de carton. Dar de unde atâtea așteptări? Să fim serioși! Prima reacție a lui Cîțu a fost să conteste datele din presă în privința lui Arthur, despre care s-a spus că ar fi fost cel mai mare urs brun din Europa. Adică să închidă gura presei și a activiștilor de mediu. Bă, Cîțule, tu ești normal la cap? În loc să te fi arătat îngrijorat de cele întâmplate, să deplângi soarta animalelor din pădurile patriei, tu vii și ne spui că nu e dracu’ atât de negru pe cât îl fac unii. Și ia aminte, că nu vorbim de Ciolacu și ai lui din PSD, ca să zici că Opoziția face și drege. Nu, vorbim de oameni cu scaun la cap, de jurnaliști și societatea civilă a bătrânului continent. Și apoi, ai fost acolo să-i măsori laba? Să-l cântărești ori și tu te transformi în avocatul prințului de Liechtenstein?

În final vă zic doar atât: nu vă e rușine obrazului ăla gros, ca la sălbăticiunile pe care le împușcați? Nici acu’ când Europa vuiește de isprava prințului nu aveți curajul să recunoașteți că sunteți incapabili?  Nu? Asta ziceam și eu, de unde atâta rușine, bă Cîțule?

Vor fi afectați abonații casnici și economici de pe străzile Sf. Varvara și Mathias Hammer. Operatorul de apă și canal își cere scuze pentru disconfortul și inconveniențele create clienților săi,  prin întreruperea furnizării apei potabile.

„Ulterior reluării furnizării apei, vă rugăm să ne semnalați orice neconformitate a caracteristicilor de aspect și miros, ale apei, la Dispeceratul Central al SC Aquacaraş SA la tel. 0255/215643 sau 0766 341274 si la Punctul de Lucru Anina,tel. 0255/240093“, se arată într-un comunicat de presă al SC Aquacaraș SA.

Ce credeți că a făcut Tinu Vidaicu în Joia Mare, la prima oră a dimineții? Hai să văd dacă ghiciți! A mers la biserica de la Văliug să se roage pentru sănătatea lui și bunăstarea noastră? Aiurea! A discutat cu apropiații și colaboratorii din Consiliul Județean despre activitățile ce ar fi urmat după Paști? Hai să fim serioși! A alergat prin pădure să se mențină în formă la vară? Da, de unde. Vă spun eu, că n-o să ghiciți niciodată. Deci, la ora la care nici măcar nu apuci să-ți faci duș și să te speli pe dinți, DJ Tinu ne propunea, din pat, o distracție în weekend, la Ponton Casa Baraj, acolo unde își practică meseria de bază în timpul său liber. Omul s-a filmat cu telefonul, după care a postat mesajul pentru toți prietenii lui: „Ascultăm o muzică, depănăm o amintire, ne revedem, bem un shot, așa mai «lait», ce ziceți?“

Ce să fi zis măi, nea Tinu? Dacă n-ar fi fost pandemia asta, zău că ar fi fost mișto, cu muzică, cu o revedere, cu unul sau chiar mai multe shoturi, dar așa? Ai făcut-o de oaie căci, vajnica noastră poliție a văzut și ea postarea, a venit la fața locului și, vrând-nevrând, v-a amendat. E adevărat, o nimica toată, contravaloarea unei sticle de whisky, din ăla  prost. Nu asta e problema, ci faptul că ai comis-o impardonabil. Ca un adolescent. Cum ar veni, gura bate curu’, că le-ai dat și altora idei, iar poliția, draga de ea, ce să fi făcut? Să fii închis ochii? Ar fi fost prea de tot. Dar, dacă ai vrut cu postarea și cu petrecerea ce a urmat să sfidezi autoritățile, din care și matale ești parte componentă, nu pot să spun decât că ai reușit. Ai reușit, dar nu e frumos ce ai făcut, că dacă de unul ca matale nu dă exemplu de bune practici, atunci cine? Muzicanții din subordinea lui Benga?

Și dacă tot suntem la capitolul „gura bate curu’“, să mai dăm una din casă cât timp a lipsit președintele nostru din țară. Cică, de data asta nu DJ-ul, ci administratorul județului, Tinu Vidaicu, s-a făcut foc și pară când a auzit că, la ultima ședință, cea din aprilie și de la care Dunca a lipsit, liberalii au votat un proiect de hotărâre susținut de Gabi Stuparu, de la PSD, prin care s-au luat bani de la Cultură și s-au dat la Sport și Turism. Supărarea ca supărarea, că fiecare ne mai supărăm pe te miri ce, dar să ajungi să-i ameninți pe consilierii județeni conduși de Marcel Vela, e prea de tot. Dar ce amenințări! Așa e, don Tinu, sau cârcotesc ăștia a proasta pe holurile CJ-ului? Cum care ăștia? Ăștia, ai matale, pe care numai că nu i-ai luat la bătaie! Că, cică, ți-ar fi stricat jucăria cu o firmă din Timișoara care ar fi urmat să promoveze Festivalul de Jazz de la Gărâna. Pe bani, că nu pe ochi frumoși. Pe banii ăia care s-au dus de la Cultură la Sport și Turism. Sau nici asta nu e adevărat? Mint de îngheață apele liberalii ăștia, nu-i așa?

Dar nu fi trist. Vă împăcați voi când vor fi ridicate restricțiile legate de pandemie. Îi aduni pe consilierii județeni liberali, trageți câteva gâturi de răchie (ăștia nu sunt cu shoturile) și le pui  la platane melodia lui Dan Spătaru, cea cu „Drumurile noastre toate“. Garantez că o să fiți ca și înainte.

Această inițiativă este primul proiect de reglementare a unei așezări informale din România, după aprobarea, în 2019, a Legii 151/2019, prin care așezările informale pot fi identificate și legalizate.

Propunerea legislativă și adoptarea cadrului legal a fost rezultatul unui proiect de doi ani de cercetare și advocacy, coordonat de Asociația Make Better și Fundația PACT (în parteneriat cu Grupul de Acțiune Locală Reșița, Grupul de Inițiativă Valea Corbului și Asociația DEP Bumbești-Jiu). 

„Proiectul de față e o continuare a ultimilor ani de activitate și implicare a Asociației Make Better pentru creșterea conștientizării fenomenului locuirii informale în România. În 2020, ca urmare a unui proiect de doi ani de cercetare și advocacy coordonat de Fundația PACT, Asociația Make Better, în parteneriat cu Grupul de Acțiune Locală Reșița, Grupul de Inițiativă Valea Corbului și Asociația DEP Bumbești-Jiu, a propus o inițiativă legislativă prin care așezările informale să poată fi identificate și legalizate. Această inițiativă a fost promulgată prin Legea 151/2019 și stă la baza implementării acestui proiect“, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Reșița.

Legea permite autorităților locale să implementeze soluții urbanistice și juridice astfel încât familiile care trăiesc fără forme legale să poată obține drept de deținere pe terenurile pe care și-au construit casele.

În România, sunt peste 200.000 de oameni, majoritatea de etnie romă, care trăiesc în așezări informale, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Dezvoltării în 2014.

Așezările informale sunt grupări de locuințe dezvoltate de regulă la periferia satelor și orașelor, ocupate de familii care n-au acte pe teren, autorizații de construire sau documente de proprietate. Ca urmare a lipsei acestor acte asupra terenului și locuinței, familiile nu au, în foarte multe cazuri, nici cărți de identitate. Cele mai multe astfel de comunități din țară au acces limitat sau chiar inexistent la utilitățile și servicii bază, ceea ce le pune în pericol siguranța și îngreunează șansa lor la condiții de viață adecvate și un viitor mai bun.

Capătul străzii Bistra din cartierul Câlnic, Reșița – zona de intervenție a proiectului – este o astfel de așezare informală. Situată la marginea orașului, între calea ferată și râul Bârzava, zona e locuită de o comunitate cu stare materială precară, care trăiește în case degradate, improvizate și fără forme legale. Scopul final al acestei intervenții urbanistice este de a le oferi asistență juridică familiilor din Câlnic, astfel încât acestea să obțină un drept de deținere pentru terenurile unde locuiesc și să devină cetățeni cu drepturi egale. 

„Intervenția din Str. Bistra e primul proiect din România care va permite, pe lângă intrarea în legalitate a comunității care trăiește acolo de 50-70 de ani, și o restructurare urbanistică a zonei. Fiind un cartier izolat, situat la marginea râului Bârzava, acesta va putea fi reorganizat parcelar în așa fel încât zona să fie mai bine valorificată și să dea posibilitatea extinderii controlate, legale, a comunității.

Mai mult decât atât, proiectul va permite dezvoltarea infrastructurii care să scoată din izolare comunitatea și să o conecteze, peste râu, cu celelalte cartiere ale orașului. O componentă importantă care va putea fi dezvoltată pe viitor de Primărie este cea de schimbare a relației dintre comunitate și răul Bârzava. Râul este un element important pentru Reșița, iar în zona Câlnic el nu trebuie să mai fie o barieră și un pericol de inundație, ci un spațiu amenajat care să contribuie la creșterea calității vieții în cartier și, mai ales, la schimbarea percepției față de acest cartier.”, a declarat Bogdan Suditu, expert locuire şi planificare teritorială din cadrul Asociației Make Better.

După ce proiectul-pilot va fi finalizat, inițiatorii lui își propun și realizarea unui ghid metodologic care să devină un model de bune-practici pentru autorități și asociații care vor să dea identitate acestor așezări informale din țară.

Proiectul „N-am acte. Nu exist. Model inovativ de intervenție participativă în așezări informale”  se va desfășura pe durata unui an și jumătate, până în luna iulie 2022, timp în care partenerii proiectului vor lucra îndeaproape cu membrii comunități din Strada Bistra/Câlnic, în elaborarea unui plan urbanistic zonal și implementarea soluțiilor pentru intrarea în legalitate.

Toate noutățile și rezultatele vor fi comunicate pe site-ul www.locuireinformala.ro

Importanța lucrărilor de îngrijire și conducere a arboreturilor constă în faptul că asigură obținerea unor structuri ale arboreturilor favorabile, sub raport ecologic și genetic, care să asigure exercitarea eficientă a funcțiilor atribuite pădurii respective, mai precis de protecție (a solului, a apelor, etc.) și producție.

Executarea corespunzătoare a acestor lucrări este o caracteristică definitorie a silviculturii intensive, preocupări în acest sens existând  încă din primele decenii ale secolului XX, în baza cărora au fost și elaborate primele îndrumări tehnice (1949), acestea fiind revizuite permanent în funcție de observațiile și rezultatele obținute în ceea ce privește gestionarea durabilă a pădurilor și protejarea mediului înconjurător.

„În ansamblul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboreturilor se deosebesc mai multe tipuri de operațiuni, fiecare caracterizându-se printr-un scop și tehnică de lucru aparte, dar integrate între ele. Aceste intervenții nu se execută izolat, ci alcătuiesc un sistem unitar de lucrări de îngrijire și conducere, în care fiecare intervenție este condiționată de lucrările anterioare și în același timp condiționează intervențiile viitoare.

Principalele lucrările de îngrijire care se execută după realizarea stării de masiv a arboretelor, în ordinea de intervenție cronologică, pe măsura creșterii vârstei arboretului, sunt:

– Degajările. Prin aceste lucrări se urmărește apărarea / promovarea speciilor principale valoroase împotriva speciilor secundare copleșitoare sau de o altă proveniență, considerate necorespunzătoare, fiind prima intervenție după constituirea stării de masiv.

– Curățirile, lucrări de îngrijire cu caracter de selecție negativă, ce se aplică arboreturilor aflate în stadiile de nuieliș și prăjiniș, în scopul îmbunătățirii calității, creșterii și compoziției arboretului, prin extragerea arborilor rău conformați, accidentați, bolnavi, înghesuiți și copleșiți sau aparținând unor specii mai puțin valoroase și care nu corespund țelului de gospodărire și exigențelor ecologice.

Se execută la 2 – 4 ani, după ultima lucrare de degajări și se re-intervine la intervale cuprinse între 3 și 5 ani, în funcție de specie, starea arboretului, condițiile staționale și lucrările executate anterior.

– Răriturile, sunt lucrări de îngrijire care se efectuează periodic în arborete, după ce acestea au atins  stadiul de dezvoltare păriș și ulterior în stadiile de codrișor și codru mijlociu, lucrări prin care se reduce numărul de exemplare la unitatea de suprafață, micșorându-se temporar consistența, în scopul ameliorării structurii, creșterii și calității arboreturilor care sunt conduse spre maturitate“, explică directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, ing. Ion Tabugan.

La nivelul Direcției Silvice Caraș Severin programul pentru executarea acestor tipuri de lucrări în anul 2021 este de 5300 ha, structurat astfel: degajări – 740 ha, curățiri – 860 ha, rărituri – 3.700 ha, lucrări care vor fi executate până la finalul anului, unitatea noastră asumându-și cu responsabilitate rolul de administrator al fondului forestier proprietate publică a statului.

În opinia deputatului liberal Dumitru Rujan, de succesul unei astfel de campanii depinde într-o bună măsură revenirea la o viață aproape de ceea ce ne dorim cu toții.

 „Partidul Național Liberal a decis implicarea aleșilor locali – în special primari, viceprimari și consilieri locali – în susținerea campaniei de vaccinare, mai ales în orașele mici și comune, unde vor fi popularizate oportunitățile vaccinării prin centrele de vaccinare mobile. Îi voi susține pe colegii mei ca și în județul nostru campania de vaccinare să fie una de succes.

De succesul acestei campanii de vaccinare depinde renunțarea la toate restricțiile în această vară, inclusiv la măștile de protecție, și revenirea la starea de normalitate de dinaintea acestei pandemii care ne-a dat viețile peste cap”, mărturisește deputatul Dumitru Rujan.

Campania de vaccinare este una susținută, dovadă fiind și diversele modalități prin care populația este chemată să se vaccineze. Edificator în acest sens sunt vaccinările din centrele mobile, situate în parcări, maratonul de la Timișoara, precum și vaccinările fără programare inițială. La noi în județ, începând de astăzi, la Slatina Timiș se pot vaccina cu vaccinul Moderna toate persoanele care nu au făcut acest lucru până acum și care nu mai au nevoie de a se înscrie pe tot felul de platforme.

Ce dracului, am pretenții la matale, ești om în toată firea și nu copil fără minte. Te cerți și te contrezi cu toți. Ai început cu ăia din Consiliul Județean de la care ai luat șefia – Hurduzeu, Popovici și Nedelcea, ai continuat cu ai matale de la Direcția Județeană de Drumuri, cu primarul din Turnu Ruieni, cu Horațiu Buna, vecinul de pe Muntele Mic, apoi te-ai luat de Dani Stanciu de la Express de Banat, de mine. Păi se poate să te iei de toți? Hai, treacă, meargă, noi, ăștia de care ți-am zis, îți vrem răul, dar văd că mai nou te dai și la „civilii“ care îți comentează postările. La domnul acela care a îndrăznit să îți reamintească ce ai promis în campanie legat de o construcție abandonată, devenită focar de infecție. Omul știe ce spune și chiar dacă nu știe ori ți se pare că e de rea credință, nu ai cum să-i răspunzi la mișto: „Am vb acum câteva luni și e dărâmata deja (construcția, n.r.) iar dv cu un pic de obrăznicie mă certați pe internet? Pai se poate ? Sunteți om serios??“

Chiar așa. domnule care ești, dumneata nu ai altă treabă decât să te legi de domnul președinte? Eu știu că te deranjează chestia aia din potecă, dar cine te pune să treci toată ziua pe acolo? Și dacă treci, întoarce și matale capul, uită-te după altceva! Nu vezi că o cauți cu lumânarea?

Lăsând gluma la o parte, mă întorc la domnul Dunca. Ce-i asta, domnule președinte? În mahala se vorbește așa sau, cel puțin, așa era pe vremuri, dar aci, în piața publică a Facebook-ului, nu. Chiar dacă ești în vacanță sau în timpul matale liber. Cum poți să-i spui unui om, era să zic conjudețean, dar mi-am amintit că matale ești de-al altora, nu de-al cărășenilor, că e un pic obraznic? Să-l întrebi dacă e serios  sau nu, pentru că și-a permis te „certe pe internet“. Chiar așa să fi fost, nu aveai dreptul să-i vorbești astfel. Ai grijă că, încet, încet, ți-i pui pe toți în cap. Și n-ar fi nimic asta. Că nu-ți pasă de ce cârcotesc unii și alții, e treaba matale, dar vezi că faci rău partidului și mai ales lui Marcel Vela. O fi don Marcel răbdător, înțelegător și cu frică de Dumnezeu, dar te asigur că într-o bună zi i se va umple paharul și va lăsa bunătatea la o parte. Va pune piciorul în prag, că nu va accepta să fie beștelit de șefii lui de la București pentru cum te cerți cu oamenii, și îți va tăia macaroana. Și, atunci, nu o să te văd bine. Parol! Să nu spui că nu te-am atenționat. Prietenește. Aș putea chiar să te consiliez pe tema relațiilor interumane, dar nu mă bag. Ai destui pe lângă matale care pot să o facă.

De aia zic, profită de soare, de mare, de ocean, de plajă, bagă o înghețată, o nucă de cocos, câte un cockteil răcoritor de trei ori pe zi și nu te mai strufoca atât cu scrisul. Nu vezi că oamenii sunt răi, ce naiba!

Ba chiar, oamenii își vor putea programa online ziua cununiei civile sau vor putea completa cereri digitale în vederea eliberării anumitor documente, cum sunt autorizația de construire sau certificatul de urbanism.

Primarul comunei Măureni, Brian Filimon, își explică decizia și îi îndeamnă totodată pe localnici să utilizeze cu încredere platforma: „Pentru mine este extrem de important ca problemele cetățenilor să se rezolve repede și conform legii. Prin această platformă, Primăria Măureni vine în ajutorul cetățenilor, oferindu-le posibilitatea de a rezolva, exclusiv online, orice problemă de ordin administrativ. Este o alternativă mai eficientă și mai confortabilă, prin care oamenii își pot efectua diverse operațiuni (depuneri de cereri, achitare taxe și altele), fără a mai fi necesar să se deplaseze la  primărie. Comuna Măureni este prima unitate administrativ-teritorială din Caraș-Severin care pune la dispoziție locuitorilor ei o primărie smart, digitalizată și în acord cu necesitățile curente. De aceea, îi îndemn să utilizeze cu încredere noua platformă!”.