Răspunzând la acuzațiile apărute în mediu online referitoare la așa-zisele defrișări ilegale de pădure, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, Ion Tabugan, spune că, după revoluție, niciodată în Caraș-Severin nu s-a reușit să se exploateze întreaga masă lemnoasă programată.

Tabugan spune că Direcția Silvică a mers întotdeauna pe principiul continuității, iar cei care aduc tot felul de acuzații nefondate sun reprezentanții ONG-urilor care, spune directorul Direcției, „încearcă să ne învețe pe noi meserie.”

Am 32 de ani de meserie, și în Parlament când am fost, tot meseria asta am făcut-o pentru că există legi unde mă regăsesc în totalitate, plus încă vreo 10 ani de practică și școală silvică și pot să spun că nici acum nu le pot stăpânii pentru că pădurea și ecosistemul sunt într-o dinamică continuă.

În aceste condiții, din 820 de mii cota de tăiere, datorită faptului că anual noi nu reușim să tăiem această cotă, există o acumulare de masă lemnoasă, adică nu exploatăm în integralitate. Anul acesta a rămas chiar mai mult pentru că nu s-a lucrat din cauza vremii ploioase. Foarte puțin s-a exploatat și atunci în perioada de aplicare a unui amenajament.” mărturisește Ion Tabugan.

Directorul Direcției Silvice spune că la ora actuală există undeva la 2,6 milioane de metri cubi acumulare de masă lemnoasă, neexploatată.

Alături de PSS Lucian Mic, episcopul Caransebeșului, au fost prezenți Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, membrii ai Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul Montan, elevi ai Seminarului Teologic din Caransebeș, care au fost întâmpinați de primarele comunei Turnu Ruieni, Cosmin Belci.

A urmat momentul în care cei prezenți au pornit într-o procesiune până la Crucea de pe Muntele Mic înălțată pentru cinstirea eroilor bănățeni, morți în luptele de peste timp, pentru apărarea gliei străbune.

După slujba de pomenire a eroilor bănățeni și săvârșirea Sfintei Liturghii, au fost depuse jerbe și coroane de flori. Momentul a fost urmat de un ceremonial militar al Brigăzii 18 Cercetare – Supraveghere „Decebal” din Timișoara.

În acest an, organizatorii propun o incursiune în poveștile care stau la baza compozițiilor clasice și a celor de la granița dintre jazz și muzica clasică. Iubitorii acestui gen de manifestări culturale vor avea parte de un repertoriul divers, cu piese din muzica clasică romantică, dar și lucrări contemporane ce explorează influențe de jazz. Ele vor fi interpretate de pianistul Bogdan Vaida, inițiatorul proiectului.

Proiectul muzical al pianistului Bogdan Vaida va debuta la Reșița pe 1 octombrie. Dacă în 2022, artistul a ales să concerteze la Hala Minda, locația aleasă pentru acest an este la fel de inedită: podul sudat de lângă Palatul Cultural. Concertul este programat pentru ora 18.00.

După Reșița, turneul continuă după cum urmează: în 7 octombrie la Roșia Montană, în 8 octombrie la Petrila, în 14 octombrie la Baia Mare, în 15 octombrie la Sighetu Marmației, în 21 octombrie la Gherla, în 22 octombrie la Jibou, în 26 octombrie la Cluj-Napoca și în 28 octombrie la Blaj.

Participarea la concert este gratuită, cu rezervarea în prealabil a biletului pe site-ul evenimentului:

Pentru transformarea lui într-un spațiu modern în care ăși vor desfășura activitatea mai multe ONG-uri, asociații și fundații, primăria a accesat un proiect european, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare de 6,3 milioane de lei.

Cu o suprafață de peste 2.800 de metri pătrați, imobilul va fi complet transformat, urmând ca aici să fie amenajate săli multifuncționale pentru cursuri, seminarii și pentru organizarea de ateliere pe tematici diverse. De asemenea, va fi reamenajat terenul din fața imobilului prin crearea de spații verzi.

Începând cu ora 18, pe scenă va urca Ansamblul „Bocșana”, iar de la ora 19, formația „Ghiță Călțun-Brancu.” Soliști, Ghiță Călțun-Brancu și Denisa Țanighoi. Vor fi patru ore de muzică populară, joc și voie bună.

Grupul parlamentar al PSD, cel mai numeros din Senat, cu 48 de membri, deține două funcţii de vicepreşedinte, prin Robert Cazanciuc şi Paul Stănescu (realeși), una de secretar – Ion Mocioalcă şi pe cea de chestor – Marius Dunca.

PNL are 39 de senatori şi este reprezentat în Biroul Permanent de doi vicepreşedinţi – Sorin Cîmpeanu (reales) și Virgil Guran, un secretar – Roberta Alma Anastase şi un chestor – Ciprian Pandea.

Grupului USR PLUS, cu 21 de membri în Senat, ocupă o funcţie de secretar – Narcis Mircescu şi una de chestor – Sergiu Vlad. Cu 12 senatori, AUR este reprezentat în Biroul Permanent prin secretarul Sorin Lavric. Din partea UDMR, cu 9 membri, Tanczos Barna ocupă una dintre cele patru funcţii de chestor al Senatului.

Dacă în toamna anului trecut  trecut, discuțiile s-au purtat în privința locației, în extravilanul municipiului, în apropiere de ARSENAL, pe o suprafață de 30 de hectare, acum primarul Popa spune că a fost realizat studiul de fezabilitate și au fost obținute avizele  necesare derulării investiției. Urmează pasul următor, cel al finanțării.

Potrivit lui Popa, „a fost obținut avizul tehnic de racordare pentru un parc fotovoltaic de 21 megawați pe un areal de circa 30 de hectare. Suntem pregătiți pentru accesarea de fonduri UE pentru această investiție pe axa de modernizare!”

Edilul-șef mai precizează că, prin implementarea acestei investiții, Primăria Reșița va putea să asigure necesarul de energie electrică pentru unitățile de învățământ, iluminatul public și pentru transportul public, iar surplusul va ajunge în rețeaua ENEL.

„Necesarul electric al municipalității pe trei componente esențiale, unități de învățământ, iluminatul public și, nu în ultimul rând, transportul public (tramvai și autobuze electrice), se cifrează la circa 10 megawați. Restul curentului produs va fi injectat în rețeaua ENEL de către o societate comercială a Primăriei Reșița. Sperăm să devenim primul municipiu din România independent din punct de vedere energetic”, a explicat Ioan Popa.

Potrivit directorului Direcției Silvice, Ion Tabugan, până acum din depozitele Direcției s-a vândut către populație peste 22.000 de metri cubi de lemn pentru foc, cu 3.000 metri cubi mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Până la sfârșitul anului, se preconizează că se vor vinde peste 50.000 de metri cubi de lemn.

Ion Tabugan, îi asigură pe consumatori că nu vor fi probleme nici în zonele aflate pe suprafața ariilor protejate, care sunt aprovizionate continuu de pe raza altor ocoale, cu surplus în gestiune. Tarifele pentru lemnul de foc sunt similare cu cele de anul trecut, fiind cuprinse între 220 de lei pe metru cub, la drumul auto, și de 320 de lei, cumpărat direct din depozit.

„La masa lemnoasă pusă spre vânzare către populație stăm foarte bine. Anul trecut credeam noi că este vârful. E adevărat, se și crease o isterie, pentru că noi tot timpul am avut lemn să aprovizionăm populația. Cel puțin în județul nostru nu poate să spună cineva că a suferit din această cauză. Chiar am avut cazul la Herculane, unde fiind ocolul cu 75% parc național, de unde nu poți să tai nicio cracă de acolo, am găsit soluții, am dus de la alte ocoale. Acum vom face la fel! Așa că este și va fi suficient lemn. (…) Până la ora actuală, am reușit să vindem către populație peste 22.000 mc, față de 19.000 mc anul trecut. Până la sfârșitul anului, că și vine sezonul rece, o să ajungem undeva la 44 – 50.000 mc către populație.”, a mărturisit Ion Rabugan.

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Bocșa se află în subordinea Primăriei Bocșa,

Echipa participantă la faza finală a competiției a avut în componență angajații SVSU Bocșa: Dănuț Olaru, Ovidiu Broșteanu, Ionuț Bogdan Caracoancea, Nicolae Coste, Mihai Iako, Ionuț Olivian Prodan, Nicolae Teodorescu, Cristian Gabriel Vuia și voluntarii: Laurențiu Valentin Dovlete, Livius Olimpiu Korodi, Cătălin Ionel Nistor, Nicu Roman, Răzvan Ion Țăpuș, Sebastian Andrei Apostol. Alături de acești merită să fie amintiți și colegii lor Gabriel Carninschi, Daniel Țiligrădeanu și Flavius Zohner. rămași să asigure iintervenția în situațiile de urgență.

Deplasarea la Sighișoara a fost posibilă datorită implicării primarului Mirel Pascu și a unor sponsori locali, precum: Tabu Cafe și Razustom.