Proiectul cuprinde două loturi primul dintre ele se referă la amenajarea și extinderea Casei Orășenești de Cultură Bocșa, în valoare de 6,8 milioane lei, fără TVA, refuncționalizarea clădirii cinema în sală multifuncțională, care costă 4,1 lei, fără TVA, și amenajarea parcului de pe Strada 1 Decembrie 1918, a cărui valoare este de 2,1 miliuoane lei, fără TVA.

Cel de-al doilea lot presupune reabilitarea și modernizarea de străzi în Bocșa Română, în valoare totală de 10.935.401.65 de lei, fără TVA.

 „În sfârșit, după multă birocrație și multă documentație, o muncă asiduă depusă de toată echipa, putem afirma că încep lucrările. Îmi doresc ca lucrurile să meargă bine, fiecare dintre părți să-și facă treaba cu seriozitate și corectitudine, astfel încât să ne încadrăm în termen și să putem inaugura cu bucurie aceste lucrări importante pentru orașul nostru.”, mărturisea primarul Mirel Pascu.

Potrivit lui Liviu Gârtoi, șeful Direcției de Patrimoniu, în cartierul Stavila există un teren pe care primăria l-a cumpărat de la TMK, dar și un Plan Urbanistic Zonal care presupune o anumită dezvoltare. Pe această suprafață, de aproximativ 20.000 de metri pătrați, primăria vrea să construiască locuințe individuale cu regim mic de înălțime. Terenul va fi lotizat, parte va fi cedat potrivit Legii 15 pentru tinerii de până în 35 de ani, iar o altă parte va face obiectul vânzării la licitație pentru reșițenii care vor să-și construiască case.

Primarul Ioan Popa a precizat că terenul din Stavila a fost cumpărat la pachet cu cel din zona Triaj, iar pentru a fi parcelat este nevoie să fie trecut din domeniul public al orașului în cel privat.

„Acele 20 de ha de teren pe care le-am luat de la TMK, adică 8,5 hectare în Stavila și 12 în zona unde facem viitorul Spital județean, noi le-am trecut preponderent în domeniul public și atunci dacă vrei să scoți lotizări de teren, să dai la tineri căsătoriți, atunci trebuie să le treci în domeniul privat al orașului. Acesta este și motivul pentru care trebuie făcut acest proiect de hotărâre.”, a adăugat primarul.

Tot în zona Stavila se vor mai construi și locuințe pentru medici și ansambluri rezidențiale cu destinație de locuințe sociale pentru tineri cu bani europeni, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, și cu fonduri de la Agenția Națională pentru Locuințe!”, a precizat edilul șef.

Este vorba de mai bine de trei kilometri de piste pentru biciclete ce vor fi amenajate în localitățile Măureni și Șoșdea, grație unei finanțări europene.

 „Am venit cu vești bune de la București, unde am fost să semnez contractele de finanțare pentru proiectele pe care urmează să le demarăm în viitorul apropiat. Am purtat discuții și cu reprezentanții Companiei Naționale de Investiții, pentru alte două proiecte, creșa și sala de sport, dar și cu cei de Administrația Fondului de Mediu pentru cele două cămine culturale. Va fi un an plin, pentru că acum culegem roadele muncii depuse în 2022.”, ne preciza Brian Filimon.

Primarul din Măureni a avut discuții și cu reprezentanții Companiei Naționale de Investiții pentru alte două proiecte care urmează să fie implementate din acest an – construirea unei săli de sport și a unei creșe cu o capacitate de 70 de locuri.

Garnitura, fabricată de turcii de la Durmazlar, a fost adusă cu un transport agabaritic, care a ciculat doar pe timpul nopții, având nevpoie de o săptămână ca să străbată distanța dintre Bursa și Reșița.

Referindu-se la acest moment, primarul Ioan Popa mărturisea săptămâna aceasta: „Până îl vom pune pe șine la Reșița, acesta va fi depozitat în viitorul depou de tramvaie, așa cum am convenit cu cei de la PORR. Tramvaiul a fost testat în Turcia, pentru că cei care l-au făcut au niște linii interne pe care își testează toate tramvaiele. Documentele pentru omologare au fost trimise către Autoritatea Feroviară Română și către un organism TUV Polonia pentru omologare și așteptăm să vină. Deci nu sunt probleme, în sensul în care ar trebui să-l punem în mișcare să vedem dacă funcționează. Sunt ok, așteptăm documentele, iar eu sper să-l vedem cât mai repede în oraș. Probabil că se va întâmpla la sfârșitul anului acesta.”.

Următoarea garnitură va ajunge în luna februarie, iar alte două în martie. Până în luna august, trebuie să ajungă toate cele 13 garnituri.

Tramvaiele, a căror valoare se ridică la aproape 25 de milioane de euro, au fost  achiziționate printr-un proiect cu finanțare europeană, derulat de Primăria Reșița prin Ministerul Dezvoltării.

Odată reglementarea prețurilor la energie, inflația a început să scadă și va continua să o facă în continuare, după cum susține și BNR.

Deputatul PSD de Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, spune că: „După ce a intrat în vigoare reglementarea prețurilor la energie inflația a manifestat și ea o tendință de scădere, iar prognoza BNR este că în trimestrul 3 va coborî sub 10 %”.

PSD a arătat că o cotă de peste 70% din inflație a fost provocată de creștere prețurilor la energie.

Scăderea inflației va atrage în timp și scăderea dobânzilor bancare și implicit a ratelor la credite.

Bugetul local a crescut în mod constant în ultimii ani, de la 173 de milioane de lei, în 2016, an în care Ioan Popa a ajuns primar, la 464 de milioane de lei în 2022, iar anul acesta de mai bine de patru ori față de 2016.

 „Este cel mai mare buget al Reșiței din ultimii 30 de ani, iar acest lucru trebuie să ne bucure. Este o matematică simplă, care nu minte. Veniturile provin din fonduri europene, în procent de 67%, mai avem sume din PNRR – 8%, iar aici ne referim în principal la acel proiect de modernizare a accesului rutier spre zona Mociur, spre zona Parcului Industrial și a viitoarelor galerii comerciale și a zonelor de rezidențial, pe care le propun francezii de la Nhood, și care a fost o condiție sine-qua-non pentru ca dânșii să pornească o investiție de circa 70 de milioane de euro în Reșița. Cât privește veniturile proprii, acestea se cifrează undeva la 28%, adică 121 de milioane de lei. Distribuția bugetului se face întotdeauna pe două tronsoane mari: pe investiții și pe funcționare. În ceea ce ne privește, 83% din buget este focusat pe investiții și doar 17% pe funcționare. Este o situația fericită, în care ar trebui să fie orice comunitate inteligentă.”, spunea Ioan Popa în conferința de presă.

Din suma alocată pentru capitolul „Funcționare”, aproape 17 milioane de lei merg către învățământ, 19 milioane de lei către asistenți persoane cu dizabilități, 3,5 milioane de lei către salubritate, 14 milioane de lei pentru lucrări edilitare.

La capitolul „Salarii și alte cheltuieli” legate de Primărie și de Poliția Locală se alocă 31 de milioane de lei, pentru cheltuieli curente și de funcționare – 21 de milioane, rate și dobânzi la credite – 13 milioane de lei, iluminat public – 3,5 milioane de lei, subvenții transport public (elevi și persoane vârstnice) – 5,5 milioane de lei.

Potrivit primarului orașului de pe Valea Cernei, Cristian Miclău: „Asociația Orașelor Termale Istorice din Europa a fost fondată în 2009 la Bruxelles, de: Acqui Terme (Italia), Bath (Marea Britanie), Ourense (Spania), Salsomaggiore Terme (Italia), Spa (Belgia) și Vichy (Franța). EHTTA a fost înființată ca o asociație non-profit bazată pe nevoia de a încuraja protejarea și valorificarea moștenirii artistice, culturale și a apelor termale, din întreaga Europă.”.

Din 208 și până acum, la EHTTA au aderat 37 de orașe-stațiune și 11 asociații și regiuni din 18 țări, iar în felul acesta ea a devenit una dintre cele mai prestigioase și valoroase asociații din Europa. Cele mai importante entități în domeniul balnear, istoric, arhitectural și cultural din Europa sunt membri sau lucrează în parteneriat cu această asociație, iar cei mai importanți specialiști în domeniile mai sus menționate își aduc contribuția la creșterea prestigiului acesteia.

Obiectivele declarate ale Asociației Orașelor Termale Istorice din Europa sunt:

Să întarească cooperarea între orașele termale ale Europei la nivel international

Să promoveze rețeaua la nivel european, în strânsă colaborare cu instituțiile europene și cu sprijinul programelor europene

Să încuraeze, să promoveze și să dezvolte cercetarea, analiza, studiul și statisticile în sectorul balnear.

Să dezvolte și să protejeze patrimoniul arhitectural și artistic balnear.

Să dezvolte un produs turistic european comercializat la nivel international.

BENEFICIILE MEMBRILOR

• NETWORKING – accesul la o plajăde cunoștințe și experiență, în care membrii lucrează împreună pentru obiective comune pentru promovarea orașelor balneare istorice din Europa. Membrii se reunesc de două ori pe an la Adunările Generale, cu ofițeri și reprezentanți aleși din orașele participante.

• DIMENSIUNEA EUROPEANĂ – în urma contactelor stabilite la nivel european, rețeaua sprijină relațiile dintre membri și instituțiile UE, precum și cu alte Trasee Culturale Europene și asociații profesionale legate de patrimoniu, turism, cultură și industria balneară.

• PROIECTE ȘI INIȚIATIVE – Asemeni, în urma contactelor stabilite la nivel european, rețeaua sprijină relațiile dintre membri și instituțiile UE, precum și cu alte Trasee Culturale Europene și asociații profesionale legate de patrimoniu, turism, cultură și industria balneară spirjinind proiectele și initiativele în aceste domenii.

• COMUNICARE – Programul Trasee Culturale Europene este recunoscut la nivel mondial ca o etichetă de calitate prestigioasă, prezentată în evenimente internaționale, publicații etc. Pe lângă site, o serie de instrumente de comunicare (broșuri, kit media etc.) sunt disponibile membrilor pentru promovare și promovare. schimb reciproc.

• PROMOVARE TURISTICĂ – Rețeaua lucrează cu profesioniști din turism și tour operatori pentru a construi pachete tematice pentru orașele termale istorice membre. Cele mai relevante târguri profesionale din Europa sunt, de asemenea, în calendarul EHTTA!

„Această asociere este o veste minunată pentru orașul nostru care pe deoparte recunoaște valoarea istorică a patrimoniului arhitectural balnear din stațiune, iar pe de altă parte ne va ajuta prin experiența acumulată de către mebrii acesteia în dorința noastră de restaurare a stațiunii, de conservare a patrimoniului si de readucere a numelui Băile Herculane acolo unde îi este locul.
Mulțumim pe această cale membrilor Comitetului Științific al EHTTA în frunte cu Dl. Mario Cecente, domnului José Manuel Baltar Blanco – Președinte EHTTA, doamnei Simone Zagrodnik – director executiv, domnului Werner Henn neobosit iubitor al Băilor Herculane și al Banatului Montan precum și tuturor celor care s-au implicat cu pasiune în toate acțiunile necesare pentru a putea aplica ca membri ai Asociației Orașelor Termale Istorice din Europa. Pentru Băile Herculane, a deveni membri ai acestei prestigioase asociații este o onoare care ne obligă!”, ne mărturisea primarul Cristian Miclău.

Edilul-șef este încrezător că în 2023 lucrurile vor sta cu mult mai bine și că va putea aduce mai multe satisfacții localnicilor în privința circulației și a petrecerii timpului liber.

 „Mi-aș fi dorit ca pe PNDL 2 să închid mai multe străzi, dar din 52 de străzi am început în forță în jur de 20 de străzi și aș vrea să închid jumătate din străzi în 2023, iar în următorul an să închid cele 52 de străzi plus încă 12 pe fonduri europene pe care le-am licitat.”, ne-a mărturisit primarul Bocșei.

În ceea ce privește activitatea din 2023, lucrurile sunt clare: „M-aș bucura să găsim o finanțare pentru lacul Medreș, unde avem un studiu de fezabilitate făcut, un proiect ambițios pentru zona de agrement a orașului Bocșa și la capitolul infrastructură să reușesc să fac cât mai multe într-un an de zile.”.

Clădirea se găsește într-o stare avansată de degradare, însă primarul Remus Rof promite că va accesa, prin PNRR, banii necesari lucrărilor de reparații și va introduce imobilul în circuitul turistic al zonei.

„Ne dorim să reabilităm clădirea unde pe vremea Mariei Tereza a existat o închisoare, și să deschidem aici un muzeu al mineritului. Pentru că imobilul este mare, ne-am gândit că am putea profita și am putea amenaja și câteva camere pe care să le introducem în circuitul turistic, pentru că multă lume își dorește să vină la ceva nou, aparte, păstrând astfel și elemente din specificul clădirii. Sperăm să reușim să atragem și fondurile necesare prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Posibilități există, avem și un proiectant care s-a apucat deja de treabă. Este același care ne-a făcut  și proiectele pentru eficientizarea energetică a celor patru blocuri și pentru dispensar.”, ne-a mărturisit Remus Rof.

În opinia sa, a fost una dintre cele mai eficiente vizite de lucru pe care le-a avut de când este primar, alături de directorul Liviu Jigoria-Oprea, în capitală.

„Am participat la ședința de lucru în vederea stabilirii ultimelor detalii legate de construirea noii creșe, în prezența ministrului Cseke Attila, termen de finalizare anul acesta. M-am întâlnit cu domnul director Alexandru Soare, în cadrul Ministerului Dezvoltării, în vederea semnării contractelor de finanțare pentru modernizarea trotuarelor și străzilor propuse prin programul „Anghel Saligny” și am făcut o vizită la Administrația Fondului pentru Mediu pentru discutarea stadiului proiectelor depuse aici.

Vestea cea mai bună este că au fost aprobate spre finanțare cele 25 de insule ecologice prin care va crește gradul de colectare și valorificare al deșeurilor reciclabile.”, ne-a mărturisit primarul Felix Borcean.

De menționat că, două noi proiecte au fost aprobate prin PNRR: stațiile de încărcare electrică și sistemele informatice ale autobuzelor electrice.

Potrivit primarului Dumitru Ursu, bani vor fi alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Cele cinci proiecte fiind depuse în cadrul celei de-a doua runde de atragere de fonduri pe componenta C5 – Valul Renovării.

Cele cinci proiecte ce vor primi finanțare se referă la:

Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. B16, B17 – str. Zona Gării (1.286.419,65 de lei)

Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. B31, bl. B32 – str. Zona Gării (5.249.951,25 de lei)

Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. E9, Bl. E10 – str. Zona Gării (5.262.838,88 de lei)

Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. F3, bl. F6 – str. Zona Gării (8.401.562,24 de lei)

Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. B2-B3, bl. B7-B8-B9-B10 – str. Zona Gării (9.481.779,84 de lei)