Odată reglementarea prețurilor la energie, inflația a început să scadă și va continua să o facă în continuare, după cum susține și BNR.

Deputatul PSD de Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, spune că: „După ce a intrat în vigoare reglementarea prețurilor la energie inflația a manifestat și ea o tendință de scădere, iar prognoza BNR este că în trimestrul 3 va coborî sub 10 %”.

PSD a arătat că o cotă de peste 70% din inflație a fost provocată de creștere prețurilor la energie.

Scăderea inflației va atrage în timp și scăderea dobânzilor bancare și implicit a ratelor la credite.

Bugetul local a crescut în mod constant în ultimii ani, de la 173 de milioane de lei, în 2016, an în care Ioan Popa a ajuns primar, la 464 de milioane de lei în 2022, iar anul acesta de mai bine de patru ori față de 2016.

 „Este cel mai mare buget al Reșiței din ultimii 30 de ani, iar acest lucru trebuie să ne bucure. Este o matematică simplă, care nu minte. Veniturile provin din fonduri europene, în procent de 67%, mai avem sume din PNRR – 8%, iar aici ne referim în principal la acel proiect de modernizare a accesului rutier spre zona Mociur, spre zona Parcului Industrial și a viitoarelor galerii comerciale și a zonelor de rezidențial, pe care le propun francezii de la Nhood, și care a fost o condiție sine-qua-non pentru ca dânșii să pornească o investiție de circa 70 de milioane de euro în Reșița. Cât privește veniturile proprii, acestea se cifrează undeva la 28%, adică 121 de milioane de lei. Distribuția bugetului se face întotdeauna pe două tronsoane mari: pe investiții și pe funcționare. În ceea ce ne privește, 83% din buget este focusat pe investiții și doar 17% pe funcționare. Este o situația fericită, în care ar trebui să fie orice comunitate inteligentă.”, spunea Ioan Popa în conferința de presă.

Din suma alocată pentru capitolul „Funcționare”, aproape 17 milioane de lei merg către învățământ, 19 milioane de lei către asistenți persoane cu dizabilități, 3,5 milioane de lei către salubritate, 14 milioane de lei pentru lucrări edilitare.

La capitolul „Salarii și alte cheltuieli” legate de Primărie și de Poliția Locală se alocă 31 de milioane de lei, pentru cheltuieli curente și de funcționare – 21 de milioane, rate și dobânzi la credite – 13 milioane de lei, iluminat public – 3,5 milioane de lei, subvenții transport public (elevi și persoane vârstnice) – 5,5 milioane de lei.

Potrivit primarului orașului de pe Valea Cernei, Cristian Miclău: „Asociația Orașelor Termale Istorice din Europa a fost fondată în 2009 la Bruxelles, de: Acqui Terme (Italia), Bath (Marea Britanie), Ourense (Spania), Salsomaggiore Terme (Italia), Spa (Belgia) și Vichy (Franța). EHTTA a fost înființată ca o asociație non-profit bazată pe nevoia de a încuraja protejarea și valorificarea moștenirii artistice, culturale și a apelor termale, din întreaga Europă.”.

Din 208 și până acum, la EHTTA au aderat 37 de orașe-stațiune și 11 asociații și regiuni din 18 țări, iar în felul acesta ea a devenit una dintre cele mai prestigioase și valoroase asociații din Europa. Cele mai importante entități în domeniul balnear, istoric, arhitectural și cultural din Europa sunt membri sau lucrează în parteneriat cu această asociație, iar cei mai importanți specialiști în domeniile mai sus menționate își aduc contribuția la creșterea prestigiului acesteia.

Obiectivele declarate ale Asociației Orașelor Termale Istorice din Europa sunt:

Să întarească cooperarea între orașele termale ale Europei la nivel international

Să promoveze rețeaua la nivel european, în strânsă colaborare cu instituțiile europene și cu sprijinul programelor europene

Să încuraeze, să promoveze și să dezvolte cercetarea, analiza, studiul și statisticile în sectorul balnear.

Să dezvolte și să protejeze patrimoniul arhitectural și artistic balnear.

Să dezvolte un produs turistic european comercializat la nivel international.

BENEFICIILE MEMBRILOR

• NETWORKING – accesul la o plajăde cunoștințe și experiență, în care membrii lucrează împreună pentru obiective comune pentru promovarea orașelor balneare istorice din Europa. Membrii se reunesc de două ori pe an la Adunările Generale, cu ofițeri și reprezentanți aleși din orașele participante.

• DIMENSIUNEA EUROPEANĂ – în urma contactelor stabilite la nivel european, rețeaua sprijină relațiile dintre membri și instituțiile UE, precum și cu alte Trasee Culturale Europene și asociații profesionale legate de patrimoniu, turism, cultură și industria balneară.

• PROIECTE ȘI INIȚIATIVE – Asemeni, în urma contactelor stabilite la nivel european, rețeaua sprijină relațiile dintre membri și instituțiile UE, precum și cu alte Trasee Culturale Europene și asociații profesionale legate de patrimoniu, turism, cultură și industria balneară spirjinind proiectele și initiativele în aceste domenii.

• COMUNICARE – Programul Trasee Culturale Europene este recunoscut la nivel mondial ca o etichetă de calitate prestigioasă, prezentată în evenimente internaționale, publicații etc. Pe lângă site, o serie de instrumente de comunicare (broșuri, kit media etc.) sunt disponibile membrilor pentru promovare și promovare. schimb reciproc.

• PROMOVARE TURISTICĂ – Rețeaua lucrează cu profesioniști din turism și tour operatori pentru a construi pachete tematice pentru orașele termale istorice membre. Cele mai relevante târguri profesionale din Europa sunt, de asemenea, în calendarul EHTTA!

„Această asociere este o veste minunată pentru orașul nostru care pe deoparte recunoaște valoarea istorică a patrimoniului arhitectural balnear din stațiune, iar pe de altă parte ne va ajuta prin experiența acumulată de către mebrii acesteia în dorința noastră de restaurare a stațiunii, de conservare a patrimoniului si de readucere a numelui Băile Herculane acolo unde îi este locul.
Mulțumim pe această cale membrilor Comitetului Științific al EHTTA în frunte cu Dl. Mario Cecente, domnului José Manuel Baltar Blanco – Președinte EHTTA, doamnei Simone Zagrodnik – director executiv, domnului Werner Henn neobosit iubitor al Băilor Herculane și al Banatului Montan precum și tuturor celor care s-au implicat cu pasiune în toate acțiunile necesare pentru a putea aplica ca membri ai Asociației Orașelor Termale Istorice din Europa. Pentru Băile Herculane, a deveni membri ai acestei prestigioase asociații este o onoare care ne obligă!”, ne mărturisea primarul Cristian Miclău.

Edilul-șef este încrezător că în 2023 lucrurile vor sta cu mult mai bine și că va putea aduce mai multe satisfacții localnicilor în privința circulației și a petrecerii timpului liber.

 „Mi-aș fi dorit ca pe PNDL 2 să închid mai multe străzi, dar din 52 de străzi am început în forță în jur de 20 de străzi și aș vrea să închid jumătate din străzi în 2023, iar în următorul an să închid cele 52 de străzi plus încă 12 pe fonduri europene pe care le-am licitat.”, ne-a mărturisit primarul Bocșei.

În ceea ce privește activitatea din 2023, lucrurile sunt clare: „M-aș bucura să găsim o finanțare pentru lacul Medreș, unde avem un studiu de fezabilitate făcut, un proiect ambițios pentru zona de agrement a orașului Bocșa și la capitolul infrastructură să reușesc să fac cât mai multe într-un an de zile.”.

Clădirea se găsește într-o stare avansată de degradare, însă primarul Remus Rof promite că va accesa, prin PNRR, banii necesari lucrărilor de reparații și va introduce imobilul în circuitul turistic al zonei.

„Ne dorim să reabilităm clădirea unde pe vremea Mariei Tereza a existat o închisoare, și să deschidem aici un muzeu al mineritului. Pentru că imobilul este mare, ne-am gândit că am putea profita și am putea amenaja și câteva camere pe care să le introducem în circuitul turistic, pentru că multă lume își dorește să vină la ceva nou, aparte, păstrând astfel și elemente din specificul clădirii. Sperăm să reușim să atragem și fondurile necesare prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Posibilități există, avem și un proiectant care s-a apucat deja de treabă. Este același care ne-a făcut  și proiectele pentru eficientizarea energetică a celor patru blocuri și pentru dispensar.”, ne-a mărturisit Remus Rof.

În opinia sa, a fost una dintre cele mai eficiente vizite de lucru pe care le-a avut de când este primar, alături de directorul Liviu Jigoria-Oprea, în capitală.

„Am participat la ședința de lucru în vederea stabilirii ultimelor detalii legate de construirea noii creșe, în prezența ministrului Cseke Attila, termen de finalizare anul acesta. M-am întâlnit cu domnul director Alexandru Soare, în cadrul Ministerului Dezvoltării, în vederea semnării contractelor de finanțare pentru modernizarea trotuarelor și străzilor propuse prin programul „Anghel Saligny” și am făcut o vizită la Administrația Fondului pentru Mediu pentru discutarea stadiului proiectelor depuse aici.

Vestea cea mai bună este că au fost aprobate spre finanțare cele 25 de insule ecologice prin care va crește gradul de colectare și valorificare al deșeurilor reciclabile.”, ne-a mărturisit primarul Felix Borcean.

De menționat că, două noi proiecte au fost aprobate prin PNRR: stațiile de încărcare electrică și sistemele informatice ale autobuzelor electrice.

Potrivit primarului Dumitru Ursu, bani vor fi alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Cele cinci proiecte fiind depuse în cadrul celei de-a doua runde de atragere de fonduri pe componenta C5 – Valul Renovării.

Cele cinci proiecte ce vor primi finanțare se referă la:

Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. B16, B17 – str. Zona Gării (1.286.419,65 de lei)

Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. B31, bl. B32 – str. Zona Gării (5.249.951,25 de lei)

Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. E9, Bl. E10 – str. Zona Gării (5.262.838,88 de lei)

Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. F3, bl. F6 – str. Zona Gării (8.401.562,24 de lei)

Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. B2-B3, bl. B7-B8-B9-B10 – str. Zona Gării (9.481.779,84 de lei)

Vorbim despre o arteră nouă ce include două benzi pe sens, trotuare, piste pentru biciclete, iluminat public și trei poduri, două peste râul Bârzava și unul peste pârâul Govândari.

„Această investiție va redesena în totalitate orașul nostru, deschizând calea spre o dezvoltare sănătoasă, chiar în zona centrală, pe o platformă de 52 hectare care până nu de mult a însemnat doar o pată neagră care ne amintea de decăderea industrială. Accesul din zona Govândari se va face atât de pe Calea Caransebeșului, cât și printr-o nouă legătura ce va fi creată pe sub podul din Triaj.

Pentru a câștiga timp, am demarat procedurile de licitație și în acest moment ne aflăm în etapa finală, astfel că în scurt timp, după desemnarea câștigătorului vom demara lucrările de execuție!”, mărturisește primarul Ioan Popa.

Totodată, edilul-șef ține să-i mulțumească pe această cale premierului Nicolae Ciucă „pentru încrederea în proiectele Reșiței și pentru tot sprijinul oferit”.

Potrivit primarului Remus Rof, finanțările europene obținute vizează investițiile în sănătate și educație, însă vor veni și în sprijinul cetățenilor care locuiesc la bloc.

„Pot să vă spun că 2022 a fost un an foarte bun pentru noi. Am semnat mai multe contracte de finanțare pentru lucrări pe care le vom demara anul acesta. Și mă refer aici la reabilitarea și eficientizarea energetică a școlii gimnaziale și a celor patru blocuri din Dognecea, pentru care am obținut finanțare prin PNRR. Tot prin acest program vom realiza și Planul Urbanistic General, care nu a mai fost actualizat din 1992 și care ne va ajuta în dezvoltarea pe viitor a comunei. Un alt contract semnat în 2022 a fost și cel pentru înființarea unui centru comunitar, care vine în sprijinul localnicilor prin oferirea de servicii sociale, educaționale și medicale. Lucrările la centrul comunitar au demarat în noiembrie anul trecut, constructorul având la dispoziție opt luni pentru finalizarea proiectului.”, ne-a mărturisit primarul Dognecei.

În următoarele trei-patru luni vor fi semnate alte două proiect, pentru amenajarea de piste de biciclete pe o lungime de doi kilometri, și modernizarea stadionului comunal.

„Baza sportivă o avem depusă la Compania Națională de Investiții. Va fi un proiect frumos, așteptăm doar semnarea contractului de finanțare, la fel ca și în cazul pistelor de biciclete, pentru care am obținut finanțare tot pe PNRR. Și, nu în ultimul rând, urmează să semnăm și contractul pe Programul Național de Investiții «Anghel Saligny», pentru apă curentă și canal. Vom avea mult de lucru în acest an.”, ne-a mai precizat primarul Rof.

Primarul Dumitru Ursu ne-a mărturisit încântat de vestea primită: „Ministerul Sănătății a finalizat evaluarea proiectelor depuse în cadrul Apelului PNRR/2022/C12/MS/I1.3, unități de asistență medicală ambulatorie, Componenta 12, Sănătate, aferent Planului Național de Redresare și Reziliență. Evaluarea cererilor de finanțare,( 143 la număr, n.r.) s-a realizat conform normelor și metodologiei aprobate de Comisia Europeană.”.

Edilul-șef al Oraviței mai spune că emoțiile în privința aprobării au existat, însă nu atât de mari, întrucât își cunoaște foarte bine echipa din cadrul primăriei care gândește și scrie aceste proiecte.

Pe cale de consecință, răspunsul nu putea fi decât unul pozitiv: „Avem plăcerea să vă anunțăm că proiectul depus de dumneavoastră «Extinderea Spital Orățenesc Oravița, amenajare și dotare ambulatoriu integrat» a îndeplinit normele etapei I de verificare, iar în etapa a II-a de ierarhizare a fost declarat APROBAT PENTRU FINANȚARE DIN PNRR

Vă asigurăm de tot sprijinul pentru implementarea cu succes a obiectivului de investiții coordonat de dumneavoastră.”.

Semnat,

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Reamintim că, ieri, primarul Dumitru Ursu a semnat alte șase proiecte care vor primi prin PNRR aproape 30 de milioane de lei.

Potrivit primarului Ioan Popa, proiectele au fost depuse  în cadrul componentei Valul Renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență. Valoare cumulată a celor trei proiecte semnate în această etapă este de 60.317.362 lei.

„Este vorba de blocurile din: LOT 6 (Revoluția din Decembrie, nr. 35) – 2.684.493 de lei, LOT 7 (Republicii 2A și Republicii 4) – 38.193.717 de lei și LOT 13 (Aleea Trei Ape, nr. 2 și Aleea Țarcului, nr. 1) – 19.438.152 lei. La fel ca la blocurile 1, 3, 5, și 9 de pe B-dul Republicii, pentru care contractele de finanțare au fost semnate anul trecut, investițiile cuprind lucrări ce vor aduce economii substanțiale la consumul de energie.

Totodată, imaginea orașului nostru se va îmbunătăți considerabil prin înlăturarea griului posomorât ce se regăsește pe majoritatea blocurilor turn din zona Govândari.”, mărturisește primarul Reșiței.