Și când le era lumea mai dragă, ce să vezi, Satana și-a băgat codița în prietenia lor ideologică și, dintr-o dată, s-a ales praful și pulberea de proiectul lor pentru țară și popor. Simțindu-se dezamăgită rău de tot, Letiția Aman a reacționat dur, parafrazându-l pe Băselu care, în urmă cu ceva ani, îi bătea în public obrazul lui Dinu Patriciu: „Rușine să îți fie George Simion.” Vai, cu cât tupeu maxim îi spune. Ce i-o trage lui Georgică, mai ceva ca pe mahala. Că, auziți ce-i spune tanti Letiția marțafoiului: „Cel ce după ce i-ai adus toți banii din casă, ai făcut din casa ta sediu AUR-CS din mașină ta taxi AUR , ți-ai lăsat locul de muncă bine plătit și bun, pentru el… Ai muncit până la epuizare ca apoi în data de 1 Apr. din senin să fii scoasă afară cu poșeta?” Bă, Georgică, ți-e chiar nu ți-a fost rușine obrazului să-i faci vânt doamnei Letiția din partid? Chiar nu știi să te porți frumos cu o femeie care și-a sacrificat cei mai frumoși ani din viață ca nouă, tuturor românilor (aici includ și pe unguri și alte naționalități conlocuitoare) să ne fie bine?
Bănuiesc că postarea a fost redactată la nervi și supărare mare, că altfel tanti a noastră nu își băga atât de empiric picioarele în gramatica limbii române, stâlcind-o în halul ăsta, de a-i crede că a scris-o în aromâna de la 1948. Pe de-o parte. Pe de altă parte, înțelegem că supărarea nu ar fi fost baș atât de mare, dacă Georgică Simion nu ar fi dat-o afară (din sediu, bănuim!) cu poșeta cu tot. Și are dreptate femeia care din acel moment se tot întreabă: „Are ce are cu mine, dar cu poșeta ce a avut? Ce rău ți-a făcut ea?” Da, bă, are dreptate. Dacă ar fi fost o geantă Louis Vouitton, aș mai fi înțeles, dar așa.
Așa că, îi înțeleg supărarea, atunci când îi spune lu’ marțafoi, în același dialect aromân: „Adios, veci eu nu-l mai cunosc. O declarație de ușurare a sufletului pe care apăsa o piatră de moară, prin care se simte „derogată de orice obligație față de George Simion!” Vai, vai, ce-o să mai plângă și ce o să se mai necăjească Georgică al nostru când va citi postarea matale, domnă dragă. Cum o să-l apuce pe el regretele pentru gestul de a te da afară ca pe o măsea stricată și o să-și dea cu tesla, știi matale unde.
Ce să-i faci, asta e viața atunci când accepți să devii „slugă a poporului.” Strângi din dinți și mergi mai departe. Singura satisfacție pe care o mai ai e că: „AUR CS, ACUM ARE CULOAREA CIORILOR SI SE DANSEAZA pe melodia CRA CRA CRA.”