În opinia ministrului Transporturilor, Ucraina trebuie să permită navelor românești să facă măsurători pe Canalul Bâstroe (segmentul din Ucraina) pentru a stabili adâncimea la care s-a ajuns în urma lucrărilor.

„România nu este de acord cu adâncirea Canalului Bâstroe, iar măsurătorile solicitate de Ministerul Transporturilor din România reprezintă proba cea mai clară prin care se poate stabili ce fel de lucrări a făcut Ucraina – dacă au fost lucrări de întreținere sau lucrări de adâncire. Dacă nu are nimic de ascuns Ucraina ar trebui să permită României să facă aceste măsurători.

Refuzul de a permite aceste măsurători echivalează cu o recunoaștere a culpei de a fi încălcat convențiile internaționale, ceea ce trebuie să atragă imediat intervenția autorităților internaționale.”, este de părere deputatul Silviu Hurduzeu.

Valoarea totală a proiectului este de 6.310.624,16 lei (TVA inclus): 5.364.030,55 lei provin din fonduri europene, 820.381 de lei – contribuție din bugetul de stat, în timp ce Primăria Oravița va plăti suma de 126.212,48 de lei, ceea ce reprezintă 2% din total. Astfel, Primăria Oravița va achiziționa două scene, două sisteme de sunet, două sisteme de lumini și consumabile (mese, bănci, umbrele etc.). De cealaltă parte, administrația din Veliko Gradiste va cumpăra un catamaran, o scenă, microbuz pentru transportul turiștilor și sistem de sonorizare.

Acțiunile ce se vor derula vor viza, între altele:

• dezvoltarea și implementarea măsurilor de dezvoltare și promovare a activelor și serviciilor turistice durabile;
• dezvoltarea și implementarea măsurilor de protejare, dezvoltare și promovare a patrimoniului natural și ecoturism, turism de sănătate, turism de afaceri, sport/ciclo/turism de drumeție;
• investiții în regenerarea fizică a obiectivelor cultuale și turistice în scopul includerii acestora în circuitul turistic și/sau cultural;
• acțiuni comune în domeniul dezvoltării serviciilor turistice și culturale durabile.

Valoarea totală a acestor proiecte este de aproape 16 milioane de euro.

După cum ne mărturisea Dumitru Ursu, un număr de opt proiecte, în valoare de 77 de milioane de lei, vizează renovarea energetică a unor blocuri.

• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: blocurile D6, D12, D13, D14, D15 – strada Zona Gării – 10.806.569,49 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: blocurile D1, D2, D3, D4, D5, – strada Zona Gării – 14.513.227,21 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: blocurile E2, E4, E5, E7, E8 – strada Zona Gării – 11.761.425,61 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: blocurile D7, D8, D9, D10, D11 – strada Zona Gării – 9.448.974,97 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: blocurile C12, B24 – strada Zona Gării – 6.590.264,63 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: blocurile D20, D21 – strada Zona Gării, bloc E1 – strada Broșteniului, F5/A – strada Cloșca, bloc 29 – strada Simion Mangiuca – 11.612.046,28 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: blocurile C13, C14 – strada Zona Gării – 4.869.473,31 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: blocurile B22, B25, B27 – strada Zona Gării – 7.739.899,68 lei

Pe Componenta 10 – Fondul local runda 2, Asigurarea infrastructurii pentru transport verde – ITS/alte infrastructuri TIC (sisteme inteligente de management urban/local) au mai fost depuse și aprobate două proiecte, pe Investiția 3 – Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți serviciile publice prestate la nivelul unităților administrativ-teritoriale:

• Reabilitare moderată a clădirii situate pe Strada 1 Decembrie 1918 nr. 67 – 456.222,06 lei
• Reabilitare moderată a clădirii situate pe Strada 1 Decembrie 1918 nr. 69 – 956.262,04 lei

Concertează Matei Iovanov, elev al Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Românu”, și prof. Natsumi Kuboyama, din Japonia.

Evenimentul va avea loc miercuri, 1 martie, în sala de ședințe a Primăriei Orașului Bocșa, începând cu ora 18. intrarea este liberă, în funcție de locurile disponibile.

În perioada interbelică, se construiesc cabane, apar primele pârtii de schi. În anii războiului (1940-1944) pe Semenic se organizează cursuri de schi .

În Reșița au fost înființate mai multe secții de schi (alpin și fond): Școala Sportivă, Clubul Sportiv Muncitoresc, Olimpia Reșița. De-a lungul existenței acestea organizează cantonamente și concursuri în perioada existenței.

Se formează comunități, se leagă prietenii. În anii ’60 se simte nevoia unei întâlniri periodice a oamenilor care venind de mulți ani pe munte, se pot numi „veterani”, și care au organizat primele ediții ale „Cupei Veteranilor” începând cu anul 1966.

Cupa Mamă, trofeul transmisibil al „Cupei Veteranilor”, se decernează din anul 1970, numele câștigătorului fiecărei ediții de atunci încoace fiind inscripționat pe soclul acesteia.

Evenimentul se desfășoară prin tradiție în luna martie.

Acum, în 2023, Asociația Prietenii Munților Reșița în parteneriat cu Centrul Universitar UBB Reșița, organizează a cincizecea ediție în perioada 2-4 martie, evenimentul desfășurându-se astfel:

• Joi, 2 martie, începând cu ora 17:30, în foaierul și Amfiteatrul Centrului Universitar UBB Reșița se va prezenta istoria  Cupei Veteranilor Semenic, dar și alte detalii legate de istoria schiului în Semenic;
• Vineri, 3 martie, seara veteranii se întâlnesc pentru ședința tehnică necesară organizării concursului de schi Cupa Veteranilor Semenic;
• Sâmbătă, 4 martie, începând cu ora 10:00 se desfășoară tradiționalele probe: slalom, doage și schi de fond. Seara începe Balul Veteranilor, unde CUPA MAMĂ va fi atribuită unui veteran, ca semn al aprecierii întregii lui activități pe muntele Semenic

„Așteptăm iubitorii schiului și nu numai, să ne cunoaștem, să ne revedem, să ne amintim și să scriem împreună istoria schiului în Semenic, cu ocazia celei de a 50-a ediții a Cupei Veteranilor.”, se mai arată în comunicatul Asociației Prietenii Munților.

Medicul primar Călin Grozăvescu, șeful Secției Radiologie, spune că în perioada următoare vor fi demarate procedurile legate de acreditarea CNCAN, după care aparatul va fi pus în funcțiune.

„Important este că aceste aparate au venit la Caransebeș și că de ele vor beneficia pacienții de aici din zonă, vorbim de aproximativ 40% din populația județului, să nu uităm că spitalul din Caransebeș este al doilea ca importanță din Caraș-Severin!”, ține să precizeze primarul Felix Borcean.

Aparatul are multiple aplicații care duc radiologia convențională 2D mai aproape de computerul tomograf, are un nivel mult mai scăzut de radiații și detectează leziunile osoase pe care radiologia 2D le poate rata, precum fracturile oaselor mici, de exemplu. Pe lângă radiografii clasice, Multitom Rax poate să facă și radiografii 3D, iar în România mai sunt doar două aparate de acest gen.

Tot prin proiectul european a fost achiziționat și un aparat de rezonanță magnetică de înaltă performanță, care funcționează deja, dar și alte dotări pentru aproape toate secțiile spitalului. Proiectul „Gestionarea crizei sanitare COVID-19 în municipiul Caransebeș”, cod SMIS 140035, derulat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare ( POIM) 2014-2020, are un buget total de 39.465.165,44 lei.

Reparațiile fac parte din proiectul „Reabilitare obiecte de patrimoniu pentru promovarea turistică a stațiunii Băile Herculane – Pod de piatră”, banii necesari fiind obținuți printr-un program european, după cum ne-au precizat reprezentanții primăriei.

Mai precis, este vorba de Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului, Prioritatea de Investiții 7.1 – SUERD (Regiunea Dunării) – Investiții în infrastructura din turism.

Prin folosirea acestui sistem, pietonii vor fi luminați în plan vertical, din direcția de mișcare a autovehiculelor, pe fiecare sens în parte. Un astfel de sistem este compus din proiectoare, care au rolul de iluminare a trecerii.

Primul sistem de iluminat a fost montat la trecerea de pietoni de la gară, iar în perioada următoare vor fi iluminate și alte treceri de pietoni de pe străzile Ardealului, Libertății și C.D. Loga.

Este vorba despre următoarele proiecte de investiții:

• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. B2-B3, bl. B7-B8-B9-B10 – str. Zona Gării – 9.481.779,84 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. B31, bl. B32 – str. Zona Gării – 5.249.951,25 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. F3, bl. F6 – str. Zona Gării – 8.401.562,24 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. E9, Bl. E10 – str. Zona Gării – 5.262.838,88 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. C3, bl. C11 – str. Zona Gării – 8.108.954,5 lei
• Renovare energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale: bl. C8, bl. C10 – str. Zona Gării – 4.725.951,99 lei
• Lucrări de conformare termică, creștere a eficienței energetice a clădirii Casei de Cultură „George Motoia Craiu” – 3.966.812,08 TVA inclus
• Reabilitare moderată a clădirii situate pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 69A – 824.808,23 lei
• Reabilitare moderată a clădirii situată pe strada Eftimie Murgu nr. 31 – 2.226.982,22 lei
• Lucrări de conformare termică, creștere a eficienței energetice a clădirii Spitalului Orășenesc Oravița – 15.413.603,81 lei
• Lucrări de conformare termică, creștere a eficienței energetice a clădirii Primăriei Oravița, clădire monument istoric – 12.872.163,44 lei
• Mobilitate urbană verde – infrastructuri TIC – 2.052.764,91 lei

Perioada de implementare a proiectelor este de 36 de luni de la data semnării contractelor de finanțare. Această perioadă poate fi extinsă, dar nu mai mult de 30 iunie 2026.

Potrivit primarului Ioan Popa, investiția finalizată are o valoare totală de 12.891.387,58 lei, din fonduri europene, și cu o confinanțare din bugetul local în sumă de 239.104 lei.

„Pentru cheltuieli neeligibile Primăria Reșița a mai contribuit cu suma de 936.149,63 lei – lucrări de sistematizare a zonelor exterioare. Prin aceste proiecte urmărim creșterea calității infrastructurii educaționale tehnice din Reșița.”, a ținut să precizeze edilul-șef.

Intervențiile realizate pe parcursul reabilitării Colegiului Tehnic Reșița au inclus următoarele lucrări de modernizare și dotări:

• Reabilitare, modernizare și extindere Corp C1 – Clădire școală – extindere cu un corp nou în vederea facilitării accesului persoanelor cu dizabilități la toate nivelurile clădirii, inclusiv ascensor de persoane, proiectat pentru a facilita transportul persoanelor cu dizabilități;

• Reabilitare și modernizare Corp C4 – Sală de sport – infrastructură acces, suprastructură, termosistem, finisaje exterioare și interioare, instalații electrice, sanitare și termice și realizarea unui teren de sport exterior cu iarbă sintetică;

• Reabilitare și modernizare Corp C8 – Atelier școlar – infrastructură, suprastructură, termosistem, finisaje exterioare și interioare, instalații electrice, sanitare și termice;

• Dotare cu unități PC de ultimă generație a laboratorului de IT.

„Tot ansamblul de clădiri a fost dotat cu panouri termodinamice, instalații de detecție, semnalizare și avertizare împotriva incendiului, instalații termice și sistem integrat de protecție împotriva efracției. În prezent, colegii mei de la Direcția de Învățământ lucrează pentru a obține finanțarea pentru dotarea cu mobilier școlar și dotări specifice atât a claselor, cât și a laboaratoarelor tehnice”, a mai spus primarul Popa.

În felul acesta au fost regenerate 15.637 hectare, din care 10.798 hectare prin regenerări naturale și 4.839 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri, iar programul de regenerare a pădurilor de stat a fost depășit anul trecut cu 11,2%.

În paralel au fost efectuate lucrări de completări curente pe 2.031 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor calamitate pe alte 352 de hectare. Pentru regenerarea pădurilor de stat, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a cheltuit anul trecut 167,3 milioane lei.

Datele statistice arată că în ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.545 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, din care 48.217 hectare prin regenerări naturale și 24.328 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând 132,9 milioane de puieți forestieri. De asemenea, în același interval de timp, au fost efectuate lucrări de completări pe 10.552 hectare și de refaceri ale plantațiilor calamitate pe 1.562 hectare.

Reamintim că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.