„Până la urmă eu am obosit să mă lupt toată ziua cu niște instituții ale statului, care sunt conduse tot de oameni, oameni care pe mine nu mă doresc pentru că nu le dau ce-mi cer și cer și altor oameni de afaceri. Am mai spus, în trecut am făcut greșeala să nu fiu prieten cu oameni de la Caransebeș. Nu am să-mi plec capul în fața lor și nu am sa le dau niciodată nimic. Cei care mă cunosc știu cum sunt, dar să știți că oamenii îi cunosc și pe cei de la Caransebeș, și pe cei din Reșița și știu cum sunt și ei“, spune cu amărăciune Armașu.
Întrebat dacă revenirea cu obstinație la oamenii din Caransebeș, la unii dintre cei cu funcții, e legată de faptul că de acolo provin „greii“ politicii cărășeni din ultimii ani, Valentin Armașu răspunde cu subiect și predicat.
„A condus Reșița vreodată ceva? Eu nu cred și le spun reșițenilor încă o dată, îi rog să se trezească, să meargă la vot. Eu nu cred că Reșița nu are oameni capabili. Nu cred că trebuie să ne conducă întotdeauna Teregova, directorii din Caransebeș. Chiar Reșița nu are tineri capabili să conducă instituții? Sunt reșițean, vreau să mă lupt pentru reșițenii mei“, mărturisește candidatul PER la șefia Consiliului Județean Caraș-Severin.
P. E.
„În perioada 2016 – 2020, am valorificat Casa de Cultură Moldova Nouă și am deschis larg porțile către cetățeni (față de anii când evenimentele realizate aveau circuit închis și puteau participa doar cei care aveau invitații).
Am reușit să identific persoana potrivită, un tânăr extraordinar, implicat, dedicat comunității, care gestionează în mod excepțional acest domeniu al culturii. Dorin Tismănariu, noi, adulții, dar în special copiii îți purtăm profundă admirație pentru toate evenimentele organizate, care nu au fost deloc puține.
Totodată, a fost înființat un grup de voluntari cu peste 60 de tineri implicati în organizarea și dezvoltarea activităților Casei de Cultură, ceea ce, implicit, a adus și la o dezvoltarea lor;
Reamintim că:
• Au fost susținute și dezvoltate cercuri și ateliere gratuite pentru copii (de pictură, muzică, dans, poezie, dezvoltare personală);
• Au fost aduse, lunar, spectacole de teatru pentru copii;
• Au fost aduse concerte muzicale și spectacole de divertisment pentru publicul adult, cu artiști recunoscuți și apreciați național; proiecții de film în prezența regizorilor și actorilor implicați;
• A fost inițiat și dezvoltat un festival internațional de film, organizat pe Faleza Dunării (în 2020, deja ajuns la a treia ediție);
• Au fost realizate numeroase lansări de carte, dar și proiecte editoriale, fie în sprijinirea talentului tinerilor (exemplu: cartea „1918”), fie în sprijinirea și recunoașterea autorilor consacrați ai orașului (exemplu: reeditarea unui volum al Sofiei Arcan);
• Au fost organizate expoziții de pictură și a fost achiziționat un sistem special de prindere a tablourilor;
• S-a sprijinit desfășurarea evenimentelor tradiționale, ca cele dedicate Fășancului și Sf. Paști, Zilele Dunării, Zilele Culturii la Moldova Nouă, etc.
Ce avem pregătit pentru viitor:
• Proiect european semnat, în finanțare – înființare Centru Multicultural (fosta Policlinică din Boșneag), inclusiv amenajare parcare – (aprox. 1,4 milioane euro);
• Proiect european în faza finală de finanțare – Centru Multicultural Faleza Dunării (în locul Teatrului de Vară) – muzeul „Clisura Dunării”, piațeta Faleză, reabilitare strada Dunării până în zona portului Moldova Veche, parcare zona sălii de sport – aprox. 50 locuri și pistă de biciclete în zonele reabilitat – (aprox. 4,8 milioane euro)
P. E.
Reamintim că primarul Borcean a fost suspendat din funcție în data de 21 august, însă Adresa cu Ordinul prefectului a a ajuns la destinatar în 24 august, de parcă poștașul a parcurs pe jos distanța dintre Reșița și Caransebeș. Motivul, unul hilar: „ca urmare a propriei voințe, prin asumarea propunerii de candidatură ca și candidat independent, respectiv fără a fi membru al unui partid politic, acesta fiind ales primar în anul 2016 pe lista PNL“.
În sprijinul său, Borcean spunea la vremea respectivă că, în data de 18 august a primit o Adresă de la Autoritatea Electorală Permanentă, cea care se ocupă cu desfășurarea alegerilor, prin care era asigurat că „dobândirea sau pierderea calității de membru de partid politic nu creează privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetățenești.“
Ceea ce nu știa primarul e faptul că nimeni în județ nu este mai presus de domnul prefect Gâfu care, iată, gafează din nou, din postura de reprezentant al guvernului în teritoriu.
Andrei Plujar, Președintele USR PLUS, sintetizează perfect situația în care ne aflăm cu toții astăzi.
„Județul Caraș-Severin a pierdut peste 100.000 de locuitori în tumultoșii ani ai tranziției. În fiecare zi 14 locuitori ai Banatului Montan «au dispărut din statistici». Tot mai mulți bănățeni din orașele pline de viață și speranță ca Reșița, Anina, Bocșa, Oțelu Roșu au plecat. Oamenii au ales calea exilului. Tinerii s-au îndepărtat de părinți, părinții de bunici. Satele s-au depopulat și deznădejdea și neputința se poate citi în ochii celor rămași“, spune acesta.
Iar mesajul lui Plujar înainte de alegeri este unul dătător de speranțe: „Încrederea și speranța trebuie reclădite pentru că avem o datorie față de locurile natale, de părinții și bunicii noștri, de istoria care ne leagă“.
P. E.
În opinia sa, între un conducător și oamenii din subordine trebuie să existe un dialog permanent. Lipsa acestuia generează consecințe pentru acel lider.
„Eu consider că, pentru a fi un bun conducător, trebuie să ai o echipă foarte bine structurată, pregătită profesional și dispusă la efortul colectiv. Trebuie să ai o echipă în care ai încredere și o echipă care să muncească alături de tine. Eu interacționez foarte des cu Primăria Caransebeș, tocmai din această cauză sunt și implicat în politică. Am observat foarte multe probleme care pot fi rezolvate foarte ușor și foarte simplu dacă ai fi educat să fii responsabil, ceea ce este un lucru esențial pentru un conducător. Trebuie să ai echipă pe care să te bazezi, trebuie să ai oameni în care să ai încrede și, din păcate, actualul primar nu are încredere în nimeni. Cred că una din cele mai mari probleme pe care le are Felix Borcean, și în general primarii din România, este că trebuie să înțeleagă necesitatea dialogului și cu celelalte partide. Asta este problema și la Caransebeș, de exemplu. Au fost două tabere. Stânga nu e de acord cu Dreapta și invers. Trebuie să înțelegem că în 2020 o să fie un consiliu format din mai multe partide, iar orice lipsă de dialog va afecta cetățeanul și proiectele care urmează“, este de părere candidatul Pro România.
P. E.
Oameni de afaceri precum Armașu nu reprezintă ceva nou în spectrul socio-politic românesc. Ceea ce surprinde cu adevărat, la modul cel mai surprinzător, este că acesta recunoaște șii își asumă greșelile trecutului, pentru care a plătit cu libertatea.
Celor care l-au blamat și l-au arătat cu degetul, Valentin Armașu are un mesaj: „Eu nu am furat de la stat, ei, conducătorii de la acea vreme mi-au cerut să le dau bani“.
„Nu am avut puterea să le spun acelor oameni că nu vă dau parandărătul, pentru că ei mi-ar fi spus nu era bună bordura, terasamentul sau mai știu eu ce și totul lua o altă direcție. La sfârșit de lună îmi veneau facturile de la furnizori sau utilități, iar firma se ducea în cap. Asta să înțeleagă lumea, cum se lucrează cu statul. Cu reprezentanții săi. Pentru că mu am avut această putere, din acel moment Armașu, apropiații mă știu ca om corect, nu cum mă pictează concurenții mei care mă vor îndepărtat și din afaceri, și din politică, a avut de suferit“, spune candidatul PER la Consiliul Județean.
Valentin Armașu nu înțelege de ce nu este lăsat în pace, de ce mereu i se răscolește trecutul.
„Am plătit pentru acele greșeli. E istorie și mergem înainte. Ceea ce nu înțeleg unii, cei de la Caransebeș, în special, că eu nu am furat bani de la stat, pentru că eu mi-am realizat toate lucrările câștigate. Vă rog să analizați toate lucrările executate de firma CAMAND. Nu sunt lucrări făcute de mântuială. De zece ani executate și rezistă bine. Repet, eu nu am furat bani de la stat, greșeala mea a fost cu parandărătul de care vorbeam. Pe mine nu m-a făcut nimeni peste noapte om de afaceri. Eu am venit cu bani din Germania, mi-am făcut singur firma, am intrat cu greu în astfel de licitații, iar când au fost să-mi plătească mi-au spus să le las nu știu cât. Acolo a fost greșeala mea. Eu am muncit pentru banii statului. E o mare diferență“, mărturisește Valentin Armașu.
Interesant este că știe de unde i se trag belelele: „Eu nu pot să tac, iar adevărul spus de mine deranjează mult la Reșița, dar mai ales la Caransebeș, iar eu am considerat ca fiecare om să-și spună părerea, să nu tacă. Eu nu am vrut să fac un partid, cum este PER, ca toată lumea să se ridice în picioare când apare șeful. Acest județ trebuie să scape de metehnele de a face politică doar pentru un singur om în acel partid“.
P. E.
În opinia sa, chiar dacă oamenii au apă la robinete, fântânile trebuie să rămână și să dăinuiască pe mai departe în comune și sate.
O altă problemă legată de apă este că nu toate gospodăriile localnicilor sunt racordate la rețea și aceasta dintr-un motiv hilar: „Avem o mare problemă care a apărut recent, să zic așa o problemă, odată cu turnarea asfaltului, o parte din oameni nu sunt conectați, și-ar dori să se conecteze, nu se poate că asta ar însemna distrugerea asfaltului, tăierea lui, acolo unde trebuie să traverseze în partea opusă cu rețeaua și atunci oamenii sunt într-o mare dificultate. Există deja mici conflicte între cetățeni și instituția primăriei, ei doresc să se racordeze, dar nu se pot face această ora actuală. Nu știu ce soluție se poate găsi pentru aceste gospodării, dar e normal ca și acești oameni să beneficieze de toate utilitățile din comună“, mai spune Alin Găină.
P. E.
Președintele USR PLUS Caraș-Severin, Andrei Plujar, este de părere că, pentru a se atinge acest deziderat este nevoie de implicarea administrației județene, dar și de voința factorilor decizionali.
Plujar și USR PLUS propun un plan care vizează dezvoltarea infrastructurii pe cinci coordonate, ceea ce, în opinia acestora, va oferi o șansă mare celor care ne vizitează județul în calitate de ruriști.
Este vorba de:
Modernizarea infrastructurii județene
Drumuri turistice accesibile
Deblocarea proiectului Autostrăzii 6
Interconectivitate între zonele județului
Recondiționarea liniei ferate Anina-Oravița prin fonduri UE
P. E.
Iancu Simion-Simi spune că singurul criteriu de care va ține cont este cel al competenței, la fel cum s-a întâmplat și cele două mandate în care a mai condus primăria Oțelu Roșu.
„M-am gândit în primul rând când ajung să modific organigrama primăriei, dar să înțeleagă angajații, toți angajații să aibă curajul să arate că sunt pregătiți. Nu dau pe nimeni afară cum spuneau unii și alții, pentru că majoritatea sunt de pe vremea mea și sunt specialiști și rămân acolo, cu condiția să fie credincioși, să respecte programul de lucru și cetățenii“, mărturisește acesta.
Între altele, el s-am gândit la un Departament de Gospodărie Comunală cu orașul împărțit în zece zone, să angajeze 50 de oameni necăjiți la curățenia stradală, care se va face și ziua și noaptea.
Cât privește sportul și cultura, Iancu Simion-Simi se gândește să le readucă la viață: „Când am vorbit de reorganizarea organigramei, m-am gândit să reînființez Ansamblul Iedera. Noi am avut ansamblul, cu dansatori, soliști și orchestră, care să ne încânte sufletul, pentru că oțelarii au fost iubitori de folclor și le-a plăcut viața. Mai vreau să aduc înapoi echipa de fotbal Metalul Oțelul Roșu, să o readuc la primărie, pentru că fotbalul este cel mai iubit sport național, e iubit și aici și să reactivez și echipa de volei cu care am avut performanțe mari în 2004-2012“.
P. E.
