15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Amalgam
spital1

Potrivit spuselor primarului Dumitru Ursu, acesta fa funcționa într-o clădire, aflată în construcție, cu parter și etaj

De ceva vreme, a început și construcția noului ambulatoriu integrat, o clădire modernă cu parter și etaj, ce va fi dotat cu echipamente medicale de ultimă generație, inclusiv un computer tomograf, pentru a asigura servicii medicale de înaltă calitate.

Ambulatoriu va include zece compartimente medicale: Dermatovenerologie, Neurologie, Pediatrie, Cardiologie, Gastroenterologie, Medicină Internă, Chirurgie, Ortopedie, Ginecologie și Balneofiziokinetoterapie. Acesta din urmă, bazându-se și pe apa termală care există la Oravița și pe care specialiștii au certificat-o ca având efect terapeutic.

microbuz electric

Este vorba se un mijloc de transport electric, din cele 28 de microbuze de acest tip achiziționate de CJ Caraș-Severin în cadrul proiectului „Microbuze electrice pentru elevii județului Caraș-Severin”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o capacitate de 8+1 locuri.

„Primul microbuz electric destinat pentru transportul local al elevilor a ajuns în localitatea noastra. Și pentru că am fost cu un pas înaintea acestei investiții, am reușit să montăm deja și două stații electrice pe raza comunei, astfel că nu vom avea probleme cu încărcarea acestuia. Mulțumim și Consiliului Județean Caraș-Severin care a răspuns solicitării noastre și ne-a introdus pe lista eligibilă a acestui proiectul european”, mărturisea primarul Remus Rof.

La nivel de județ, proiectul mai include achiziția altor 15 microbuze electrice, cu o capacitate de 16+1 locuri, livrarea acestora fiind programată în următoarele luni.

brand

Metaforic vorbind, acest brand se sprijină pe doi piloni: „Flacără” și „Oxigen” pe fundamentul cărora Reșița își construiește noua identitate, după cum spunea primarul Reșiței, Ioan Popa.

Pilonul de brand (Flacără) se referă la oraș cu comunitate activă ce valorizează moștenirea trecutului, cu trimitere la: regenerarea urbană a vestigiilor industriale, oportunități pentru a face performanță în noile tehnologii, educație specializată, colaborare între comunitate și administrația locală, transformarea clădirilor industriale în centre culturale, spații cochete pentru socializare, spații sportive și turistice și crearea de evenimente care să amplifice atmosfera vibrantă și efervescența orașului.

Pilonul de brand VERDE (Oxigen) vizează un oraș verde, cu tehnologie în slujba omului: transport electric și soluții smart pentru deplasare, infrastructură pentru sporturi(piste de biciclete, trasee montane, prtii, tiroliane), spații publice și zone pietonale, parcuri, spații verzi și acces la natură de oriunde din oraș.

În debutul evenimentului, a fost inaugurat noul sediu al Transport Urban Reșița, o construcție reperezentativă între realizările actualei administrații locale.

sediu tur

Felix Tătaru, cel care a gândit și a elaborat acest brand, a ținut să facă câteva precizări în acest sens: „De ce flacără și oxigen? Reșița este un oraș cu trecut și un oraș cu viitor. Vorbim despre o comunitate, în jurul unei valori, în jurul unei moșteniri industriale extraordinare, care și-a adus comunitatea la un loc, dar, în același timp, vedem că Reșița este înconjurată de verde. Reșița Oxigen, cum îi spunem noi, este de fapt transferul de la motivația principală pentru care s-a făcut acest oraș, adică pentru industrie, iar acum ne ducem între un oraș pentru oameni. Dacă acum 250 de ani era un oraș pentru industrie, acum Reșița e un oraș pentru oameni.”

Sorin Maxim, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, omul de care se leagă finanțarea a celor mai importante proiecte ale municipiului în ultimii opt ani, a subliniat implicarea primarului Popa și a echipei sale în accesarea banilor: „Nu doar fondurile europene sunt importante, ci și viziunea omului, a unei echipe care activează într-o instituție, căci fără viziune și curaj, nu cred că puteam discuta de investiții. Puteam discuta de a cheltui bani europeni. Eu tot timpul insist pe această diferență și nuanță. Banii europeni trebuie investiți și nu cheltuiți. Iar la Reșița se vede că banii au fost investiți cu suflet și cu responsabilitate, pentru că nu vorbim despre un proiect, ci despre un complex de proiecte.”

brand1

La eveniment au fost prezenți consilierul prezidențial, Mihai Jurca, care a transmis salutul președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, precum și prefectul Ioan Dragomir, care la rândul lor au evidențiat eforturile depuse de primarul Popa pentru schimbarea la față a municipiului reședință de județ.

Președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu evidențiat buna colaborare existentă între Primăria Reșița și instituția pe care o conduce: spitalul județean, dezvoltarea zonei turistice Semnenic, trenul Timișoara-Reșița.

„Îi mulțumesc domnului primar pentru invitația de a fi prezent la acest eveniment, pe care îl văd ca pe un început pentru municipiul Reșița, care are acum un brand și un logo, dar este un început și pentru Banatul Montan, pentru că putem vorbi despre Reșița și Banatul Montan, Reșița fiind capitala județului nostru. Vom avea o zi a Banatului Montan și cred că împreună putem pune laolaltă istoria Reșiței, istoria Banatului Montan, tot ceea ce ne leagă”, a mărturisit președintele CJ.

brand3

Gazdă al acestui eveniment, primarul Ioan Popa a făcut o trecere în revistă a celor două mandate în fruntea Primăriei Reșița: „Eu aș vrea să spun doar atât: dacă în 2016 mergeam la Oradea, Cluj sau chiar la Alba Iulia cu o agendă în mână și cu un stilou, și luam notițe de la cei care au dovedit exemple de pune practici în localitățile menționate mai devreme, mă bucur să constat că după opt ani Reșița intră în această galerie selectă a comunităților care pot fi luate ca exemple de bune practici. Este un lucru important, nu pentru că Reșița intră în această galerie, ci pentru că această galerie crește, Iar pe măsură ce această galerie a comunităților, a orașelor care sunt exemple de bune practici crește, cei care nu au performat, nu mai pot să se ascundă în spatele unor panseluțe și să păcălească alegătorii, pentru că alegătorii văd deja, alegătorii solicită performanță în administrația publică locală.

primaria resita 1

Ceea ce pentru alții pare o stare de normalitate, pentru Reșița și șoferii care vor traversa orașul reprezintă cu adevărat un moment de bucurie. Nu doar că se scurtează drumul, dar se și elimină ambuteiajele și nervii în trafic.

Noul drum începe de pe Bulevardul Muncii, din parcul de la Intim, trece pe sub podul din Govândari, apoi continuă în fosta zonă industrială a UCM Reșița.

„Ne bucurăm că astăzi dăm în circulație investiția care s-a făcut prin Programul Anghel Saligny, o investiție de circa 63 milioane, executată într-un timp foarte scurt și, consider eu, în condiții de foarte bună calitate. Pentru aceasta le mulțumesc celor de la Strabag pentru tot ce au făcut. Vorbim de o lucrare destul de complicată, cu patru poduri, unul dintre ele, cel din față de la Timea destul de complicat, cu tot atâtea benzi de circulație pe majoritea traseului, lung de peste 2 kilometri, piste de biciclete, trotuar, iluminat public nou, câteva sensuri giratorii, zonă verde.”, a mărturisit primarul Reșiței, Ioan Popa.

drum mociur 2

La întrebarea ziariștilor referitoare la necesitatea unui astfel de drum, Popa a făcut câteva precizări:

„Primăria Reșița deține în proprietate publică sau în proprietăți private, peste 60 de hectare de teren, zonă industrială abandonată. Pe o bună bucată din terenul acesta avem preconizată o foarte importantă investiție, e vorba de noul spital județean, apoi un campus universitar dual în zona Mociur Turnate și, nu în ultimul rând, să precizăm că există proiecte pentru un Mal, un Aqualand și 1.500 de unități locative. Toate aceste investiții erau condiționate de amenajarea infrastructurii rutiere.”  

cef=2025

Cu aceste sentimente , conducerea SC Aquacaraș SA a gândit și a organizat sărbătoarea de 8 Martie, adunând la un loc doamnele și domnișoarele angajate la operatorul județean de apă și canal. Sala de evenimente a Hotelului Rogge a fost plină, de angajatele din cele opt orașe în care Aquacaraș își desfășoară activitatea.

„Este sărbătoarea lor, a colegelor noastre care, alături de noi toți, contribuie la bunul mers al societății. Mă bucur că am reușit și în acest an să creăm un astfel de eveniment, aducând un strop de bucurie și fericire în sufletele acestor doamne și domnișoare minunate.”, mărturisea Gheorghe Filipescu, directorul general al Aquacaraș.

chef 2025

Buna dispoziție a fost întreținută de o formație artistică, alături de două îndrăgite interprete de muzică populară: Iasmina Iova și Roberta Crintea.

„Sărbătoarea femeii nu poate fi celebrată decât la începutul primăverii. Mă bucur că sunt prezent astăzi în mijlocul doamnelor și domnișoarelor de la Aquacaraș SA, împreună cu domnul prefect Ioan Dragomir și alături de managerul societății, Gheorghe Filipescu. Am început de ieri să sărbătorim ziua de 8 martie împreună cu colegele de la DGASPC, apoi la sediul partidului alături de colegele de la Organizația de Femei, și vom continua și în seara asta, dar și mâine alături de membrii organizației noastre.”, a spus președintele CJ, Silviu Hurduzeu.

chef,,

La rândul său, prefectul județului, Ioan Dragomir, ne-a mărturisit: „Mulțumesc Aquacaraș, mulțumesc Consiliului Județean că m-au invitat la această petrecere. Iată că Aquacaraș nu doar construiește rețele de apă și canal și performează în domeniul său de activitate, dar găsește și timp să-și sărbătorească doamnele angajate. Este un gest frumos al domnului director Filipescu, le doresc succes în continuare, iar doamnelor un sincer «La mulți ani» din partea instituției Prefectului și a mea personală.”

Muzica de petrecere a ridicat sala în picioare, doamnele, domnișoarele, dar și domnii s-au prins în horă, au jucat brâul, au cântat și s-au distrat până seara târziu.

mirel

În acest sens s-a înscris și întâlnirea pe care primarul Mirel Pascu a avut-o cu reprezentanții Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest din Timișoara.

„Educația copiilor noștri este o prioritate. Tocmai de aceea dorim să atragem bani europeni pentru reabilitarea și eficientizarea energetică a școlii gimnaziale din cartierul Măgura, motiv pentru care recent am avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții ADR Vest. La această școală ne-am dori să facem lucrări complexe, de la schimbat acoperiș, geamuri, uși, până la anveloparea termică a clădirii. Acolo condițiile nu sunt dintre cele mai bune, avem și un număr mare de copii și este nevoie de o astfel de investiție”, mărturisește primarul Bocșei.

Tot în cadrul întâlnirii de la ADR Vest, au fost abordate și problemele legate de finanțarea lucrărilor la celelalte obiective.

„Mai avem o grădiniță în Bocșa Vasiova, care este o clădire veche, și vrem, tot așa, un proiect pentru eficientizare energetică. De asemenea, studiem problema și pentru fosta școală generală 2 din Bocșa Montană. Pentru această clădire încercăm să obținem bani printr-un proiect transfrontalier, cu un partener din Serbia, căci pe ADR Vest nu se poate finanța. Nu se poate, pentru că această școală este închisă de mai mulți ani, iar ADR-ul acordă fonduri doar pentru clădiri funcționale. Deci, vedem, vom bate la alte uși pentru acest proiect”, a mai spus primarul Mirel Pascu.

gard parc furat

Acesta fusese recent reabilitat, iar ca o măsură de precauție, autoritățile locale au instalat camere de supraveghere în apropierea aparatelor de joacă. Din nefericire, nu același lucru l-au făcut cu gardul împrejmuitor, iar de aici și până la dispariția sa n-a mai fost decât un pas.

Conducerea primăriei apelează la cetățeni pentru a identifica hoții și promit ca pe viitor să ia măsuri de securizare a întregului perimetru pe care este amenajat parcul.

„Facem apel la sprijinul dumneavoastră. Dacă ați observat persoane sau activități suspecte în zonă, vă rugăm să contactați Poliția Oravița sau Primăria Oravița. Orice informație, oricât de mică, poate ajuta la identificarea făptașilor și recuperarea bunului public. Nu ne-am imaginat vreodată că hoții pot ajunge atât de disperați încât să fure un gard. Camerele de supraveghere au fost montate pentru a acoperi toboganele și băncile, pentru siguranța copiilor și a celor care folosesc parcul. Din păcate, nu am anticipat că vom avea nevoie să supraveghem și gardul”, se arată în mesajul autorităților.

2025 hurduzeu

Din suma totală de 18,6 milioane de lei alocată județului Caraș-Severin, s-a convenit, de comun acord cu primarii prezenți, ca 4 milioane de lei să fie distribuite UAT-urilor din județ pentru drumurile comunale. Restul de 14.6 milioane de lei revine Direcției de Drumuri Județene Caraș-Severin, condusă de Bettina Pojar.

Hurduzeu spune că, deși Consiliul Judeţean ar fi putut să gestioneze toate aceste fonduri, a considerat că e foarte important ca şi primarii să primească o parte din resurse în condiţiile în care ei se ocupă de drumurile judeţene care trec prin localităţile lor.

„Până la urmă, problemele de infrastructură ale Caraşului se vor rezolva printr-un efort comun. Cu această ocazie, am discutat şi despre construcţia bugetară a Consiliului Judeţean pentru anul 2025. Le-am prezentat primarilor situaţia aşa cum este: nu am descoperit comoara lui Ali Baba, existând constrângeri financiare însemnate, dar vom încerca să punem accentul pe proiecte de investiţii. Le prioritizăm pe cele aflate în derulare şi, în funcţie de impactul socio – economic, vom demara şi câteva proiecte noi.

Revenind la întâlnirea cu primarii, sunt convins că am ajuns la un acord nu numai pe împărţirea banilor, ci şi pe un mod de dialog constructiv ori de câte ori este nevoie. Vreau să ne întâlnim periodic şi pentru că eu cred că nimeni nu este deţinătorul adevărului absolut şi, în mod cert, mai multe capete sunt mai bune decât unul singur.”, a opinat Silviu Hurduzeu.

Pentru că lucrurile în această zonă nu merg cum ar trebui, președintele CJ nu exclude chiar antamarea unui împrumut care să permită să transformarea infrastructura judeţeane şi cofinanţarea unor anumite proiecte mai mari.

achizitii materiale didactice

Aceste achiziții sunt parte a Proiectului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ din oraș”.

Termenul limită pentru depunerea ofertelor ori a cererilor de participare în cadrul licitației este 5 martie.

Vor fi achiziționate planșe didactice, truse și instrumente pentru experimente de laborator, microscoape, hărți, atlase și enciclopedii, diverse jocuri didactice, modele și mulaje pentru biologie, aparate și instrumente de măsură etc. Investiția Primăriei Bocșa este asigurată din fonduri europene.

masa caldaa

Potrivit președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, un număr 6.711 elevi din 43 de şcoli din tot judeţul vor beneficia de o masă caldă. Pentru aceasta, se alocă în total 14,8 milioane de lei.

Cele 43 de unități de învățământ sunt: sunt: 1) Liceul Teoretic „Eftimie Murgu” Bozovici; 2) Școala Gimnazială „Dr. Ion Sîrbu” Eftimie Murgu; 3) Școala Gimnazială „Mihai Novac” Sasca Montană; 4) Școala Gimnazială „Trandafir Cocîrlă” Turnu Ruieni; 5) Școala Gimnazială „Trandafir Tămaș” Marga; 6) Școala Gimnazială Armeniș; 7) Școala Gimnazială Ciclova Română; Școala Gimnazială Dognecea; 9) Școala Gimnazială Gârnic; 10) Școala Gimnazială Petroșnița; 11) Școala Gimnazială Ramna; 12) Școala Gimnazială Vrani; 13) Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă; 14) Liceul „Hercules” Băile Herculane; 15) Liceul Tehnologic „Iosif Coriolan Buracu” Prigor; 16) Școala Gimnazială Fârliug; 17) Școala Gimnazială Coronini; 18) Școala Gimnazială „Aurel Peia” Ezeriș; 19) Școala Gimnazială Dalboșeț; 20) Școala Gimnazială Vermeș; 21) Școala Gimnazială Slatina — Timiș; 22) Școala Gimnazială Măureni; 23) Școala Primară „Mihailovici Traian” Ciuchici; 24) Școala Gimnazială „Pavel Bordan” Grădinari; 25) Școala Gimnazială Băuțar; 26) Școala Gimnazială Domașnea; 27) Școala Gimnazială Tirol; 28) Școala Gimnazială Cărbunari; 29) Școala Gimnazială Nr. 2 Bocșa; 30) Școala Gimnazială Târnova; 31) Școala Gimnazială Poiana; 32) Școala Gimnazială Lăpușnicu Mare; 33) Școala Gimnazială „Petre Sava Băleanu” Văliug; 34) Școala Gimnazială „Petru Oallde” Forotic; 35) Școala Gimnazială Bănia; 36) Școala Gimnazială Ocna de Fier; 37) Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” Mehadia; 38) Școala Gimnazială Iablanița; 39) Școala Gimnazială „Vasile Versavia” Naidăș; 40) Școala Gimnazială Zorlențu Mare; 41) Școala Gimnazială Ciudanovița; 42) Școala Gimnazială Nr. 1 Oțelu Roșu; 43) Școala Gimnazială Sichevița.

„Raportat la numărul de elevi înscrişi şi la numărul de UAT-uri din judeţ, suntem în primele cinci din ţară ca beneficiari şi alocări.

Reamintesc faptul că, recent, am reuşit deblocarea programului „Lapte, corn şi fructe” în Caraş – Severin, acesta devenind deja operaţional.”, ține să precizeze Silviu Hurduzeu.

1

Un astfel de sistem de colectare a taxelor și impozitelor locale va duce la creșterea eficienței și a gradului de colectare.

„La propunerea mea, aleșii reșițeni au aprobat încheierea unui contract cu o firmă care intermediază plata taxelor locale, se numește SelfPay. Ideea a venit de la colegii mei de la Taxe și Impozite. Acest sistem se aplică în foarte multe orașe din România, cu care lucrează primăriile. Sunt ca niște bancomate, care sunt puse în diverse locuri din oraș. Ne ajută, ne ușurează munca la casieriile de la Taxe și Impozite, mai diminuăm din oamenii care vin la casierie, și oamenii pot plăti unde vor”, mărturisea primarul Ioan Popa.

Proiectul a fost aprobat în ședința de îndată a Consiliului Local Reșița, din această săptămână.

De reținut că, în prezent, reșițenii își pot plăti taxele și impozitele nu doar la ghișeele specializate ale primăriei, ci și în alte locații, printr-un proiect european, implementat la nivelul primăriei.

„Prin proiectul derulat de noi, cel de digitalizare, de un milion de euro, am relaționat casieriile între ele, astfel încât omul poate plăti oriunde taxele și impozitele locale, inclusiv la grădina zoologică. Când merge în vizită la zoo, dacă vrea, la casieria de la intrare, de unde își cumpără bilet, poate plăti și impozitele pe casă, pe mașină, pe clădire. Și la TUR, în Govândari, poate face asta, și la bazinul de înot”, a mai spus primarul Reșiței.