Începând din această lună, Primăria Comunei Turnu Ruieni este cea care administrează parcarea de pe Muntele Mic în urma unui protocol de colaborare încheiat cu autoritățile responsabile anterior. Administrarea parcarei reprezintă o sursă de venit la bugetul comunei.

Turiștii vor avea la dispoziție mai multe variante pentru plata unui loc de parcare.

•  Aplicația TPark, varianta cea mai comodă și rapidă
Tarife:
• 1 zi: 20 lei
• 3 zile: 50 lei
• 1 săptămână: 100 lei
• 1 lună: 350 lei
(la care se adaugă comisionul operatorului aplicației)

•  Plata prin SMS, pentru cei care nu folosesc aplicații
Trimite la 7420 textul: 319 Nr Mașină
Costul este de 4,5 euro + TVA pentru o zi de parcare.

Consilierii locali caransebeșeni au aprobat documentația tehnico-economică faza PT și DTAC, precum și indicatorii tehnico-economici ai proiectului „Construire grădiniță cu program prelungit, demolare construcții existente și refacere împrejmuire în Municipiul Caransebeș, județul Caraș-Severin”.

După acest prim pas, proiectul urmează să fie depus pentru finanțare, la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest.

În cazul în care ADR va da undă verde, imobilul urmează să fie construit pe Calea Severinului, pe amplasamentul actualei Grădiniței PN 5.

„Am aprobat indicatorii și zilele acestea vom depune proiectul spre finanțare. Nu aș zice că avem chiar toate șansele, pentru că suma prealocată este de 400.000 de euro, iar noi pentru construcție am avea nevoie de vreo două milioane de euro. Criteriile lor au fost cam ciudate, în sensul că nu ne-au lăsat să comasăm mai multe grădinițe, iar noi am plecat chiar de la această idee, să construim una nouă pentru trei grădinițe și atunci aveam și număr mai mare de elevi.  Ne-am bucura să ne fie aprobat proiectul, căci, momentan, în Caransebeș nu există decât o singură clădire care a fost construită pentru a fi grădiniță. Restul funcționează în imobile care au avut o cu totul altă destinație, ”, mărturisea, directorul Direcției Proiecte Europene din cadrul primăriei, Liviu Jigorea.

Primarii și autoritățile locale sunt pe baricade, intervenind cu oameni și utilaje de deszăpezire acolo unde situația impune acest lucru.

„Deși avem Crăciunul sârbesc și am crezut că am scăpat de zăpadă, iată că nu a fost așa. Zăpada face iarna mai frumoasă, dar pentru mine, ca primar, uneori înseamnă și provocări, pentru că trebuie să ne ocupăm de deszăpezire.„Nu este o situație complicată în acest moment, dar se poate complica în orele care urmează. Colegii mei intervin și pe parcursul nopții”, a ținut să ne spună primarul Orașului Moldova Nouă, Adrian Torma.

La Moldova Nouă se intervine cu lucrătorii Serviciului Gospodărie Urbană în mai multe zone ale orașului, acolo unde a fost necesar.

Primarul Torma a făcut apel la locuitori, încurajându-i să sesizeze zonele critice.

„Cetățenii pot trimite mesaje fie pe Facebook, telefonându-mi mie sa mie și viceprimarului, sau reprezentanților Gospodăriei Urbane, pentru ca intervențiile să fie realizate prompt.”, a precizat edilul-șef.

Potrivit prognozelor meteo, va continua să ningă în cea mai mare parte a județului, cu rafale de vânt de până la 80-90 km/h, în zonele înalte, cu viscol și vizibilitate redusă.

Cu toate acestea, până astăzi la prânzi nu există drumuri județene blocate, lucrătorii de la Direcția Județeană de Drumuri, făcându-și datoria.

„Nu avem drumuri închise, se acționează constant, dar se circulă în condiții de iarnă. Toate drumurile județene din Caraș-Severin sunt deschise, inclusiv cele care duc către stațiunile montane. Intervenim cu utilaje și verificăm în permanență starea drumurilor. Acționăm cât de rapid putem atunci când sunt semnalate probleme, astfel încât să menținem toate tronsoanele de drum deschise”, a mărturisit Ștefan Markovszky, inspector în cadrul Direcției Județene de Drumuri Caraș-Severin.

Primarul Dumitru Ursu este convins că Nașterea Domnului a adus o veste cum nu se putea mai bună pentru Oravița, una pe care o aștepta de foarte mult timp, însă pe care puțini o mai credeau realizată.

„Prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), am obținut finanțare nerambursabilă pentru consolidarea seismică a Spitalului din Oravița. Este vorba de Secția Marila, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro.

Un spital sigur și modern înseamnă sănătate, siguranță și încredere pentru pacienți, sprijin pentru familiile lor, condiții decente și stabilitate pentru angajați.”, mărturisește primarul Ursu.

Și aceasta nu este singura veste fericită pe care administrația locală o împărtășește cu locuitorii săi. Alte opt blocuri din Oravița vor intra la consolidare seismică, tot prin PNCCRS. Este vorba de blocurile A9, C4, C15, F5, F10, F11, B21 și B23, toate din Zona Gării. Ele se adaugă celorlalte 84 de blocuri care au obținut deja finanțare.

„Mergem mai departe până când toate blocurile care necesită intervenții vor beneficia de finanțare si reabilitare! Mulțumesc colegilor mei, Sorin Grindeanu , Silviu Hurduzeu, Lorena Ion, Marțian Lepa, consilierilor locali și personalului din aparatul de specialitate pentru susținere și implicare.”, îi asigură primarul Dumitru Ursu pe locuitorii Oraviței.

Ideea aducerii la vatră părintească a celor  cu care comunele Berzovia, Măureni, Ramna și Vermeș se mândresc a aparținut cunoscutului medic Emil Bunda, fiul al comunei Berzovia care, nici acum după atâția ani de viață, nu-și găsește liniștea și odihna dacă nu se întoarce mereu și mereu acasă, locul copilăriei și tinereții sale.

Alături, i-au fost primarii celor patru comune mai sus amintite, care au premiat personalitățile care au răspuns invitației de a fi prezente la un astfel de eveniment de suflet. Fiecare în parte, le-au adus mulțumiri fiilor satului care s-au realizat în viață, numele lor fiind cunoscut și recunoscut nu doar în comunitățile în care locuiesc acum, ci și la nivel național.

„Mulțumesc în primul rând laureaților că au răspuns afirmativ invitației noastre. Evenimentul se dorește a fi o punte între generații, prin care ne-am dorit să scoatem în evidență rolul învățământului. Nu contează dacă este rural sau urban, trebuie să recunoaștem cu toții că așa ne formăm”, mărturisea dr. Bunda.

Sala Căminului Cultural s-a dovedit neîncăpătoare pentru locuitorii din cele patru comune, care s-au arătat încântați de o astfel de inițiativă.

În timp ce lăuda inițiativa dr. Bunda, primarul Măureniului, Brian Filimon, mărturisea că un astfel de eveniment reprezintă „Un mesaj important pentru copiii din școli, care pot vedea că educația și viața la țară pot duce la un parcurs frumos”. Primarul comunei Vermeș, Ion Iacob Damian, remarca faptul că: „Avem multe valori și ne dorim să repetăm această experiență și anul viitor”, iar Magdalena Ciurea,, primărița din Ramna, spunea: Premiem, simbolic, oameni de valoare ai locului cu care ne mândrim, respectându-le realizările în plan professional.”

La rândul său, primarul comunei Berzovia, Robert Nosal, gazda acestei întâlniri reușite, ne-a mărturisit:

„Evenimentul se dorește a fi un mesaj puternic pentru copiii de azi, pentru a arăta că din școala rurală pot ajunge acolo unde își doresc, dacă visează și muncesc mult. Am invitat profesori, oameni de cultură și personalități care au contribuit la păstrarea identității locale”.

Întâlnirea cu fiii satului a fost întregită cu recitaluri de colinde susținute de elevii din școlile din Nerzovia, Ramna, Vermeș și Măureni.

Mai jos, lista celor mulți care, vorba aceleiași cântări, au plecat cândva de jos:

1 Daniel Florin Lighezan, profesor universitar Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeș” Timişoara; (Vermeș);
2. Lucian Pârvulescu, profesor universitar Departamentul Biologie Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie Universitatea de Vest din Timișoara (din Vermeș);
3. Conf. univ. dr. Olivia Carmen Timnea, (Berzovia);
4. Ioan Albu, profesor Limba și literatura română, a publicat Monografia satului Gherteniș
5 Doina Grecu, cercetător lingvistic, dialectolog, redactor, colaborator la realizarea unor lucrări de specialitate (Berzovia)
6. Daiana Toma, medic specialist în secția de Terapie Intensivă Politraumatologie –Clinica de Chirurgie Plastică „Casa Austria” Timișoara (Vermeș)
7. Muguraș Daniel Mocofan, conferențiar în cadrul Departamentului de Comunicaţii al Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii și Tehnologii Informaționale din Universitatea „Politehnica” din Timişoara (Berzovia)
8. Aurel Cireșan, lector universitar – Universitatea Politehnica Timișoara – Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii și Tehnologii Informaționale Timișoara (Vermeș);
9. Octavian Peptenar, profesor Limba și literatura română; (Ramna)
10. loan Coriolan Gârboni, muzician (Ramna)
11. Ioan Walter Sauer, inginer zootehnist (Măureni)
12. Paula Gașpar, avocat (Măureni);
13. Viorel Cioloca, scriitor (Berzovia);
14. prof. Nicolae Chiosa (Vermeș);
15. Lector univ. dr. Aurel Cireșan (Vermeș);
16. Inginer Alexandru Nicolae Muțulescu (Măureni);
17. Daniel Costea, medic neurochirurg (Ramna);
18. Constantin Aurel Costea, medic neurochirurg (Ramna);
19. Radu Trifan, președintele Asociației „Acasă în Banat” (Ramna);
20. Dr. Daiana Toma, asistent universitar ATI „Casa Austria” Timisoara (Vermeș)
21. Prof. Bibiana Elena Iana, învățătoare (Măureni);
22. Ioan Uture, promotor cultural, jurnalist (Berzovia);
23. Gabriel Niță, economist (Măureni);
24. Hary Massay , profesor Matematică și fermier (Măureni);

În felul acesta, primarul Brian Filimon și consătenii săi au avut un nou motiv de bucurie, după cel prilejuit de inaugurarea clădirii ce adăpostește cea dintâi creșă comunală din Caraș-Severin.

„Cu bucurie și un strop de mândrie, vă spunem că Micuța Bibliotecă a ajuns și în comuna Măureni, chiar la domnul primar Brian Filimon, un om deschis, implicat și un apropiat al Asociației noastre.

Cărțile și-au găsit locul potrivit, acolo unde educația, cultura și grija pentru comunitate nu sunt doar promisiuni, ci fapte. Pentru că o comună crește frumos atunci când investește în oameni, iar oamenii cresc atunci când au acces la cunoaștere.

Mulțumim pentru primire, susținere și pentru că demonstrați, încă o dată, că parteneriatele autentice se construiesc pe valori comune. Micuța Bibliotecă merge mai departe… pas cu pas, carte cu carte, spre comunități care cred în viitor.”, mărturisea Adina Pasere.

În opinia președintelui Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu, este vorba despre un proiect de infrastructură esențial pentru Banatul Montan, un prototip pentru ceea ce conducerea CJ își propune să facă de acum înainte.

„S-a făcut recepția finală. Este o lucrare de bună calitate care va trece testul timpului. Nu am dorit să organizez nicio festivitate. Merită însă amintit că modernizarea DJ 608 este un proiect gândit, licitat și început în primul meu mandat de președinte de CJ, continuat în mandatul lui Romeo Dunca și finalizat după un an din noul meu mandat în fruntea instituției.

Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au făcut posibil acest proiect. Vorbim de o investiție de 187,5 milioane de lei, din care 138,4 milioane de lei sunt fonduri europene.”, a ținut să precizeze Silviu Hurduzeu.

Sala Cinematografului „Dacia” s-a dovedit neîncăpătoare, ca în vremurile de demult, când la „Polivalenta” reșițeană se lăsa cu geamuri sparte, haine rupte pentru un bilet la spectacolele cu Petrică Moise, Vasile Conea, Nicoleta Voica ori Mariana Drăghicescu. Un public cald, bun cunoscător al folclorului bănățean, entuziast și entuziasmat de prestațiile remarcabile ale generaților de dansatori formați de „Academia Bârzava” în cei 15 ani de activitate, ale unora dintre cei mai îndrăgiți interpreți de muzică populară din Banat: Camelia Ceocu, Petrică Miulescu-Irimică, Mitru Teleagă-Meka, Mihaela Petrovici, Andreea Voica, Mihai Teacă, Deian Galetin și orchestra condusă de Constantin Moise.

15 ani de trudă, de bucurii, de lacrimi, însă niciodată de renunțări. Marea Familie „Bârzava”, cu peste 500 de dansatori care au deprins tainele jocului popular din Banat, dar nu numai, a fost prezentă aseară pe scenă, rememorând cu emoție fiecare clipă trăită împreună de-a lungul anilor, la repetițiile interminabile, în spectacolele din țară și de peste hotare.

Le-au fost alături coregrafii de la începuturi, Brândușa și Lăiță Stănescu, Ioan Ghiaur, Doina Cristea, Nițu Moica, cei care au spus „Da” la chemarea regretatului primar Mihai Stepanescu, omului ce i se datorează sută la sută ideea înființării unui ansamblu folcloric reprezentativ pentru Banatul de Munte, dar și numeroși colegi de breaslă cu aceștia, truditori pe altarul cântecului și dansului popular.

Fiecare dintre ei și-a pus amprenta și a contribuit cu câte ceva la ce este astăzi „Bârzava.” Un ansamblu de amatori, dar cu profesioniști în ale „brâului” „doi-ului” sau horei de la Oravița. Cu toții au meritat aplauzele și aprecierile publicului care a umplut sala de spectacole. Ei și Evelina Duruț, Dorina Munteanu, Elena Făgădar, și nu în ultimul rând, tânărul coregraf Caius Șandru, fost „copil” al acestui ansamblu, cu toții parte a acestei povești de povestit nepoților peste ani.

Și pentru că tot se vorbește de poveste, e timpul să o amintim pe cea considerată sufletul ansamblului, femeia care a făcut de toate în acești 15 ani, timp în care, pe rând, a fost ba coregraf, ba mamă și tată, când soră, când prietenă, când confidentă pentru cei 500 de dansatori care au crescut sub ochii ei, unii de la vârsta de cinci ani, ba negociator cu sponsorii, ba coordonator al activității artistice: Meri Aghescu. Mai simplu, Meri, pentru care cuvântul „niciodată” n-a fost rostit „niciodată.” Chiar și atunci când unii o simțeau sleită de puteri, (nicidecum învinsă) o lua mereu și mereu de la început, cu și mai multă tenacitate și dorință de a continua visul omului care a inventat Ansamblul „Bârzava”: Mihai Stepanescu.

Ei, Mariei Aghescu, i se datorează seară de 16 decembrie 2025, precum și cei 15 ani de poveste.

Magia sărbătorilor de iarnă s-a păstrat și s-a transmis din generație în generație de două mii de ani, ca un omagiu adus Mântuitorului, iar colindele vin și întregesc mereu și mereu povestea fără de sfârșit a Nașterii lui Iisus.

Timp de trei zile la Caransebeș au fost organizate concerte de colinde, prin grija primăriei locale, în parteneriat cu Societatea Femeilor Ortodoxe. Colindători, respectiv grupurile de copiii de la cele 13 grădinițe din municipiu,  elevii clasei a II-a a Liceului Baptist, ai Clubului  Copiilor,  corurile copiilor bisericii din Țiglărie,  ai claselor primare de la Colegiul Național Traian Doda și CD Loga, ai liceelor tehnologice Trandafir Cocârlă, Decebal, Dacia,  corurile de la Junii Gugulanilor și Zestrea Gugulanilor, ai Parohiei Sf. Dimitrie,  bisericii din Pipirig, ai Centrului de Educație Incluzivă, ai corului Ethos, Centrului de zi pentru persoane vârstnice, Glasul Ucrainenilor și ai bisericii Ucrainene, corul Catedralei Sf. Gheorghe, CSM Caransebeș și Dragomir CSS au creat clipe magice specifice Sărbătorii Crăciunului.

Sute de colindători au trecut pragul primăriei și a altor instituții din municipiu. „Pentru noi toți a fost o bucurie să-i avem alături pe cei mici, dar nu numai, care ne-au colindat, aducându-ne aminte de copilărie, de tradițiile creștinești care nu doar că se pierd, ci se transmit mai departe.”, ne-a mărturisit primarul Felix Borcean.

La reușita acestor concerte au contribuit sponsorii locali care, prin generozitatea lor colindătorii au primit daruri de la Moș Crăciun: Guala, Aquacaraș, Alris, Medifarm, Gașpar, Cerna, Roberto, REMBKA, Casa Alex, Nadina, Aljobory, Party Goe, Opium, Geany, ADC Trans, Rif Vet Farm și Cabinet Notarial Schinteie

Proiectul este finanțat prin prin Programul Regional Vest gestionat de ADR Vest, investiția urmând să stabilească conexiuni mai eficiente între localitățile din trei județe, respectiv, Timiș-Caraș-Severin: Coșava – Tomești – Luncanii de Jos – Rusca Montană – Voislova, și Caraș-Severin-Hunedoara: Rusca Montană – Lunca Cernii de Jos, cu legătura la DJ 687D (traversează alte zone turistice, precum lacul Cinciș și duce spre municipiul Hunedoara)

Lucrările includ modernizarea completă a carosabilului, amenajarea de poduri și podețe, soluții pentru scurgerea apelor pluviale, consolidarea versanților și îmbunătățirea securității rutiere. Proiectul prevede sectoare montane dificile, unde vor fi executate lucrări complexe de lărgire și consolidare.

Potrivit lui Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, „Este un proiect comun CJ Caraș – Severin, CJ Timiș (lider de proiect) și CJ Hunedoara. El va costa aproximativ 88 de milioane de euro, din care 48 de milioane sunt fonduri UE. Lucrările din județul nostru costă 36 de milioane de euro, din care 23 de milioane de euro sunt bani europeni”.

Licitația se va finaliza cel mai probabil în ianuarie 2026, câștigătorul licitației va acesta va avea la dispoziție trei ani pentru realizarea lucrărilor, termenul de finalizare al proiectului fiind vara anului 2029.