Sigur, eu nu-i contrazic pe cei care susțin că Anina va deveni o stațiune turistică peste o sută de ani sau că muzeul ăla al mineritului nu va fi punct de atracție pentru turiștii din lumea întreagă. Și nici că localnicii plecați în Europa nu se vor mai întoarce acasă pentru a pune umărul la creșterea bunăstării orașului. Nu, domnule, eu cred și ce spunea domnul Ghiță (Românu) în urmă cu o săptămână la Gala de Excelență: „Pentru viitor avem în vedere câteva proiecte cu impact asupra dezvoltării orașului și a zonei…” Și îl mai cred și ce declara într-o publicație locală, cum că va băga gaz la Anina. A, nu gaz de încărcat brichete, ci gaz de gaz, să ne fie bine înțeles. „Transgaz are un surplus de gaz de 17.000mc/oră la staţia din Reșița pe care îl va da Aninei”, mărturisea primarul, scuze, consilierul, pentru publicația respectivă. Deci, problema gazului e ca și rezolvată. Mai trebuie să facă rost de conductă. Un fleac de vreo 25 de kilometri. De unde bani? Ei, asta e bună. Are balta pește, pardon, găsește don Ghiță soluții. Important este să promiți, să le arăți oamenilor că, deși nu mai ești primar, îți pasă de oraș, ești lângă ei până la pensie și dincolo de ea.
Dar știți ce nu înțeleg eu oameni buni? De ce doar la Anina funcția bate gradul? Că și în alte părți există consilieri ai primarilor, președinților sau ce-or fi ei, dar niciunul nu se trezește vorbind în locul bossului. Cum ar fi să-i vezi pe consilierii lu’ don președinte Dunca bulucindu-se la declarații despre trenul SF, spitale, drumuri județene, procese și mai știu eu ce? E vorba de cherestea, nu? Toți își văd de lungul nasului și, eventual, se gudură pe lângă chief. Numai la Anina este invers. Viceprimarul, sau ce-o fi el, pare doar un umil slujbaș al statului și, culmea, chiar pare fericit să vadă cum domnul Gheorghe Românu își trăiește (de la sine putere) visul de a fi primar peste Steier, Sigismund, Celnic și străzile care coboară în rapel din vârf de munte. Că așa e în democrație, fiecare face ce visează noaptea!