Pe la prânz, ministrul de externe al Ukrainei, confirmă știrea. Ministrul nostru, care de fapt e o doamnă, ne liniștește: n-a fost nimic, unchiul Sam e cu noi. Ne-ar fi dat de veste dacă ar fi fost ceva. Răsuflăm ușurați, mulțumindu-i lui Uica Biden pentru atenția și grija ce ne-o poartă. Ceilalți responsabili nu exclud, însă, faptul că pe malul celălalt al Dunării să fi fost vreo nuntă terminată cu foc de artificii, de unde și confuzia cu drona lui Putin. Iohannis? Se întoarce pe partea cealaltă, obosit după weekend.
Spre seară, enervat că nu sunt crezuți pe cuvânt, Zelenski îl sună pe omologul său de la Cotroceni: „Dobryj vetchir, Klaus!” „Guten Abend, Volodea! Ce surpriză mi-ai făcut.” „Deranjez?” „Nu, stai liniștit, nu e niciun deranj, tocmai m-am trezit. Spune, cu ce să te mai ajut? Îți trimit câteva borcane cu dulceață de afine pentru doamna și câteva sticle cu pălincă de aia bună pentru tine?” „Bă, Klaus, situația e cum e și ție îți arde de glume!” „Langsam, Volo, langsam, repede își mai sare muștarul.” Și ca să-i demonstreze că nu era nimic adevărat cu drona rusească, și-a sunat oamenii cei mai de încredere din țara asta de la Armată și Externe, apoi a pus telefonul pe spicher: „Șefu’, să trăiți. Permiteți să raportăm: totul e sub control, nicio dronă și nici măcar un avion de hârtie nu au violat spațiul nostru aerian dintre mare și Dunăre. Sfatul nostru e să nu puneți botu’ la tâmpenile lu’ Zelenski care are tot interesul să ne tragă și pe noi în război contra rușilor.”. Când și-a dat seama cum au vorbit miniștrii lui, a fost prea târziu, Zelenski i-a închis telefonul în nas, nu înainte de a-i zice vreo două, de dulce, în limba lui.
A doua zi la întâlnirea cu prim-ministrul Luxemburgului, cotroceneanul nostru a reluat subiectul, liniștindu-l cum a știut el mai bine: „Dragă Xavier, nu lua în seamă ce se scrie presa, că nu nimic adevărat. Militarii noștri au căutat în fiecare tufă și răzor situate până la 800 metri de graniță. Și nimic. Dar absolut nimic.”. Xavier Bettel a răsuflat ușurat: „mi-a venit inima la loc, dragul meu Klaus. Dacă tu zici că nu ați găsit nimic, nimic, atunci eu te cred pe tine și nu pe…”.
Abia miercuri, pe la prânz, Wernerul nostru a venit la televizor și a dezmințit ce susținuse trei zile la rând. Păi, bă, neamule, tu îți dai seama că la modul cum comunicați între voi și la felul în care reacționați, în trei zile de invazie, război sau ce-o fi să fie, România poate să ajungă pașalâc rusesc exact ca pe vremea sultanilor, beilor, eunucilor și mamelucilor? Bă, adormiților care sunteți! Sună-l, bă, Werner, pe Zelenski și cere-i scuze. Și trece-l pe statul de plată de la Cotroceni, că oamenii tăi nu sunt în stare de nimic.
