Așa vorbeau unii participanți la evenimentul de ieri de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, prilejuit de prezentarea revistelor „Nedeia”, redactor-șef Angelica Herac, și „Reflex”, fondată de regretatul Tavi Doclin și îngrijită în continuare de Ada D. Cruceanu, editate de CJCPCT Caraș-Severin. Public numeros, din păcate, cam același de ani de zile, de data aceasta, venit din tot județul. Scriitori, critici literari, editori de carte, oameni de cultură. Suficient pentru un eveniment reușit.
Sincer, m-aș fi așteptat și la o prezență din partea Consiliului Județean, cel care a suportat cheltuielile cu tiparul. Măcar un reprezentant a instituției să fi fost prezent, nu toți, în respect pentru actul de cultură. Nici pomeneală. Dar de ce să fi venit acolo unul ca Romeo Dunca, ca să dăm un exemplu? Din pură curiozitate, de aia. Că nu sunt convins că puiucul a mai fost la așa ceva vreodată. Că vorba lu’ Gogu, el e om de club. Loft, par eczampl, nu de biblioteci, locuri în care nu se consumă șampanie ținută în roaba cu gheață. Să avem pardon monșer, ce are sula cu prefectura? Că Romeo e pus acolo să repare drumuri, spitale și trenuri de maximă viteză, nicidecum să citească. Dacă i-ar fi plăcut cartea, s-ar fi făcut bibliotecar, dar lui i-a plăcut Buceaga și a ajuns șofer. Între noi fie vorba, e greu și cu cultura asta. În club te mai uiți după șolduri, posterioare și sâni de domnișoare, pe când la o lansare de carte și revistă te uiți ca mâța-n calendar, întrebându-te ce limbă străină vorbesc oamenii ăia de acolo.
Bine, dar cei doi vicepreședinți și consilierii lui pe probleme de cultură ce treabă or fi avut marți după masă de n-or venit la manifestare? Ce prostii îmi pot trece prin cap. Sunt convins că și-au ajutat nevestele la făcut zacuscă și gem de prune, că altfel, cu siguranță ar fi venit! Doamna Moise de la Cultură? Ei, de data asta, nu putem spune nimic rău despre dânsa. E plecată în vacanță, să se recreeze, că de asta e vară. Altfel, nu sunt convins că ar fi venit. Că dacă tot lipsește de vreo doi de la manifestări de acest gen, de ce ar trebui să fi venit acum?
În final, felicitări Erwin Țigla că ești mereu gazdă primitoare, un amfitrion de notă maximă, dar și celor care înțeleg că actul de cultură se poate face și cu bani puțini, prin dăruire și iubire pentru cuvântul scris.
