Îți stă minte în loc, nu alta. „De ce bă, nene?” „De ai, bă, Gogule. Cum dracului să mănânci, bă, porcării de astea. Te-ai tâmpit la cap?” „Da’, lăcuste călătoare ori viermi de-ai galbeni, poți? Că nu te-am auzit comentând când tot Comisia asta a ta a aprobat consumul lor.” „Bă, da’ noi suntem ca ăia din Asia să mîncăm tot felul de gângănii?” „Bă, nene, dar esti astupat rău la minte. Se vede că nu ești umblat în lume, păi dacă s-a umplut Europa de bone filipineze, de ce n-am mânca, bă și greieri, și lăcuste, și viermi?”
Adevărul e că Gogu al meu are dreptate. Nu-i dus degeaba cu pluta, cum s-ar zice. Greierii ăștia sunt mai ușor de crescut, nu trebuie să le dai de boabe ca la găini, nici să le faci curat ca în cocina porcilor, se hrănesc bio, nu conțin colesterol și sunt pașnici. Ba chiar romantici, că de aia o scris La Fontaine fabula cu furnica. Singura problemă e cu prinsul, că stau ascunși în iarbă și nu îi vezi, însă sunt convins că se va inventa o drăcovenie ca să le vină de hac. Ăștia de la Comisia Europeană nu sunt proști cum credem noi românii. Ei ne învață să mâncăm sănătos, să trăim mult și bine, însă noi nu și nu. Noi tot cu carne de porc, cu sarmale, piftie.
Gata, îmi schimb modul de viață. Trec pe gândaci, coropișnițe și alte gângănii, să fiu și eu în pas cu Gogu al meu. Abia aștept să vină luna mai, să mă înfrupt dintr-o porție de cărăbuși cu o salată de ștevie și o halbă cu bragă (merge și un țap cu bere!), să moară dușmanii de necaz!
