15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
Please assign a Header Menu.
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg

Editorial

Piedone și steriletele lu’ Cîrstoiu
Să-l concentrăm pe Piedone, să-i dăm o șansă lu’ Cîrstoiu!
Vot parlamentar: Cu mâna la pupăză și cu cucu’ gol!
Nici pătrunjelu’ nu mai e ce a fost odată!
Romi, arată-ne că ești bărbat!
Listele comune, primul pas spre absorbția PNL de către PSD
Citește mai mult

Atitudine

1
Brian Filimon: „Trecem cu sufletul în PSD și ne mândrim cu oamenii care ne susțin interesele la București”
h. cu orban
Hadrian Popescu-ales în unanimitate președinte la Forța Dreptei!
Citește mai mult
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg

Comentariu

cu comisarul
Să înceapă meciuuul! În colțul roșu, Comisarul, în colțul galben, Tăiețelu’!
Lecție predată de Adrian Dumbravă celor care (nu) țin capul de pomana pe umeri
helischi
Cursă de heliski încheiată tragic pe Țarcu
Citește mai mult

Amalgam

mai 1 2022
19.04.2024
0 Comentarii
Senatorul Vela: „Elevii și studenții sunt stimulați să achiziționeze un calculator sau laptop”
Adrian Torma: „Fermierii români trebuie susținuți cu ajutoare din partea statului”
Hurduzeu despre spitalul din Bozovici: „Sperăm ca până la sfârșitul anului, acesta să fie modernizat și dotat corespunzător”
Citește mai mult

Opinie

Lipsa de viziune a administrației locale, motivul pentru care Dumitru Rujan a acceptat să candideze la primărie
Vin bani pentru funcționarea Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș
Îți dau, îmi dai, dacă nu, ura și la gară!
Băile Herculane: Convocarea ședinței extraordinare a Consiliului Local
Deputatul Hurduzeu: „În 2024, Guvernul marșează pe un dialog permanent cu mediul de afaceri
Citește mai mult
var bannersnack_embed = {"hash":"b13fb8l5h","width":1000,"height":150,"t":1598617057,"userId":35866376,"type":"html5"};

Autostrada este un fel de regina drumurilor obișnuite, cele cu două benzi de circulație. Vă dați seama ce înseamnă asta? În Caraș-Severin drumurile sunt făcute praf, gropile ne paradesc mașinile, unele au și uitat cum arată asfaltul, iar noi vom avea autostradă. Ca nemții, ca ungurii, ca albanezii. Ca ăia din lumea civilizată. Cum de unde știu? Din Programul de guvernare al PNL 2021-2024, „Dezvoltăm România.“  Asta înseamnă să ai ministru, secretari și subsecretari de stat, tot felul de angajați în guvern. Dacă PSD nu a avut, și noi am stat la coada vacii, pardon, a statisticilor, clasamentelor, a priorităților. De acum, se termină cu chestii de astea. Programul de guvernare al PNL ne promite și ne asigură de tot ce avem nevoie. De altfel, Marcel Vela a și anunțat că s-a dat OK la studiul de fezabilitate, la proiectul tehnic și alte alte mărunțișuri de acest fel. Dacă vom avea o iarnă blândă și un constructor cu poftă de lucru, ne putem apuca de lucru.

Pe unde va trece autostrada? Pe drum,  pe unde să treacă? Că doar nu prin aer, suspendată ca în China. Am vrea noi, dar nici chiar așa. Urmând linia Drumului European 70, după cum explică ministrul Vela. De la Lugoj și până la Caransebeș, mai e cum mai e. Pe la Zlagna, Cârpa, pardon, Valea Timișului, Vălișoara, Ilova. Problemele încep la Rusca Teregova, pe unde crede ministrul că va ajunge. Sigur nu se știe pe unde va trece. Sunt doar supoziții. Poate prin grădina Jupânului Ion, zis și Bandeal, ori prin cea a lui Felix Borcean, cea cu pruni și meri. Pe unde zice proiectantul. Ministrul nostru ar putea pune o vorbă bună pe lângă ăia cu schițele și planșele să nu se atingă de grădinile lor, dar la câte i-or tot făcut, mi-e teamă că Jupânul Ion și Felix își vor pune pofta în cui la făcut răchie din pruna lor. La urma, urmei, cei doi ar trebui să fie fericiți că o să le treacă autostrada pe lângă sălaș, că dacă nu ar fi fost programul ăsta de dezvoltare, cine ar mai fi auzit de Rusca Teregova?

Când va fi gata? Ce întrebare e asta? Bineînțeles, cât mai repede cu putință. Trei, patru ani. Poate mai mult, poate mai puțin, în funcție de potecile ce vor fi găsite prin ăi munți, de castrele romane ascunse sub pământ de schimbările climaterice, de… Nici Dumnezeu nu a făcut lumea într-o singură zi și, vorba aia, ce putere are Dumnezeu pe lângă muritorii de rând. Da’, de ce atâta grabă? 2000 de ani nu am auzit pe nimeni să se lamenteze. Nici pe ăia din legiunile romane când veneau în concediu la Herculane, nici pe împărăteasa Sissi,, care mai petrecea câte un weekend pe Cerna în sus, nici pe cei care au trăit sub guvernările Văcăroiu, Năstase și Ponta.

Acum, dintr-o dată, când o să avem și autostradă, și Drum Express Caransebeș-Reșița-Voiteg, și drumul de Luncavița ca în palmă, și ăla de la Iam ca la carte nu vă mai place nimic. Cine să vă mai înțeleagă? Cârcotașilor ce sunteți!

Prim-procurorul, care presupun că are suficientă experiență, dacă nu și nas în a mirosi  unde pândește pericolul public, s-a prevalat de câteva mesaje de amenințare primite pe telefonul său  mobil. „Expeditorul amenințând-o cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru partea vătămată, respectiv punerea la cale a unor accidente rutiere în care să fie implicată persoana vătămată, soțul ori fiul lor, cu scopul de a obține un folos nepatrimonial, respectiv de a determina partea vătămată, Colțan Maria, să oprească anchetele care sunt în curs de desfășurare cu privire la funcționarii publici din Primăria Caransebeș și de a beneficia în mod injust de de un folos nepatrimonial, constând în exonerarea de răspundere penală, expeditorii folosindu-se de SMS-urile de constrângere“.

Așa sunau mesajele de amenințare. Expeditori, necunoscuți. Și atunci, ce să vezi: doamna prim-procuror  s-a hotărât, pe la mijlocul lunii iunie, să se plângă, la DNA, Serviciul Teritorial Timișoara, având suspiciuni rezonabile în privința celor doi. Dacă m-ați fi întrebat pe mine, doamna Colțan, cu siguranță v-ați fi lămurit referitor la Felix și Cican. Că nici dacă orașul gugulanilor ar fi mica Sicilie unde, una – două  oamenii își ies din pepeni, tot nu s-ar întâmpla una ca asta. Credeți că altceva mai bun de făcut nu or fi avut decât să trimită SMS-uri prim-procurorului?  Să fim serioși. O fi Felix mai copilăros și mai poznaș, dar căzut în cap nu e. Cu toate astea, unii nu s-au lăsat până nu l-au bârfit, că ar avea niște hibe ce l-ar putea înfunda în justiție (povestea cu sinagoga ori concursul din primărie). DNA atât a așteptat și, timp de jumătate an, l-a tot ascultat când pe frecvența Rusca Teregova, vorbind cu socrii, când pe cea cu nevasta, cerându-i voie să meargă la un suc cu băieții. Și Cican a intrat în aceeași oală, a interceptărilor telefonice. Bineînțeles, fără ca vreunul dintre ei să fi știut. Cred că și presa a fost băgată la mijloc, pe motiv că primarul și managerul erau persoane publice și era musai să vorbească cu ziariștii. Jumătate an, Felix și Cican au fost „distribuiți“ într-un film cu gangsteri, ei interpretând rolurile de băieți răi.

Vă dați seama câte tâmpenii or fi debitat la telefon în șase luni? Zeci, sute, despre panseluțele din fața primăriei, extinderea rețelei de gaze naturale în tot Banatul de Munte, drumul expres Caransebeș-Voiteni, despre rețetele de dulceață de smochine, creșterea pensiilor cu 40%, despre răchia care dădea în floare, despre editorialele tâmpite ale unor ziariști, dar niciuna cu referire la securitatea și integritatea prim-procurorului. Bă, îți dai seama, niciuna, bă! Nici măcar în treacăt, să-i fi pomenit numele prim-procurorului.

Și știți de ce? Pentru că nici Felix, și nici Cican nu sunt în stare de așa ceva. Or fi ei copii care se țin de pozne, cum zic unii, dar nici chiar așa!

O idee bună, chiar foarte bună, ce merită apreciată ca atare. Ce nu am înțeles, e chestia cu molima ce s-a abătut peste Europa și, implicit, peste România. Ce are pandemia cu artiștii contemporani, pictori sau sculptori? Sau, mai corect spus, de ce cred cei din Primăria Reșița că doar ei au fost afectați? Alte categorii de creatori nu au avut de suferit? De pildă, scriitorii, poeții, ca să mă opresc doar la două exemple. Pe ei nu i-a afectat pandemia? I-a afectat? Da. Și atunci pe ei de ce nu-i ajută primăria? Cu ce? Cu o sponsorizare la editarea unei cărți, de pildă ori cu cumpărarea câtorva exemplare pentru biblioteca municipală. Nu suma de bani contează, ci gestul. Scriitorii și poeții din provincie nu trăiesc din vânzarea cărților, însă astfel de gesturi ar echivala cu respectul administrației față de aceștia. Dar de unde atâta respect, că eu nu țin minte să se fi întâmplat așa ceva vreodată în 30 de ani. A, câte un album despre Reșița s-a mai scos, dar asta nu se pune la socoteală.

Să fie Primăria prea săracă pentru astfel de fapte? Nicidecum. Are bani pentru a ține echipa de fotbal, cu rezultate mediocre până acum, pe cea de handbal masculin, fără niciun punct după zece etape desfășurate în Liga Zimbrilor. Are bani și pentru promovarea orașului, cu producții cinematografice filmate aici, cu artiști invitați, bineînțeles, nu pe ochi frumoși, cu documentare despre aceste locuri, pentru festivalul de tock și câte și mai câte. Doar pentru scriitorii și poeții Reșiței, mulți dintre ei membri ai Uniunii Scriitorilor, premiați la concursuri naționale  nu se găsește mărunțișul ăla cu care să se scoată o carte. Nu se găsește sau nu se vrea? Nici că mai contează.  

Și știți de ce? E mai ușor să cumperi un tablou și să te uiți la el, chiar dacă nu înțelegi nimic din ceea ce a vrut să transmită pictorul, și alta e să sponsorizezi o carte, pentru că asta mai trebuie și citită. Și cine mare timp de așa ceva în ziua de astăzi?

Am discutat cu patru dintre candidații Alianței USR PLUS Caraș-Severin pentru Parlament despre viziunea acestora asupra educației.

Alexandra Gavrilă, profesoară de istorie în Caransebeș, consideră că primul pas necesar pentru modernizarea actului educațional este debirocratizarea, care ar putea fi o consecință a depolitizării. Inspectorii școlari nu susțin examen pentru ocuparea postului, ci sunt numiți politic. De prea multe ori, decidenții din sistemul de învățământ nu au experiență la catedră. De aici rezultă situațiile absurde, care nu mai pun în centrul actului educațional elevul.

„Programa școlară este încărcată și necorelată, eu nu am avut ocazia să discut în cadru profesional  despre predare interdisciplinară la modul real, constructiv. Predau istoria, dar structura programei obligă elevul mai degrabă să reproducă date. O istorie predată interdisciplinar, pe hartă (vezi Istoria lumii a lui Peter Snow) ar dezvolta copiilor gândirea logică și capacitatea de alegere. Istoria nu este o materie secundară, dar este tratată ca atare, pentru că nu avem un sistem integrat, care să dezvolte abilități  și să descopere vocații“, este de părere Alexandra Gavrilă.

Despre îndrumarea vocațională  Cristian Coadă, profesor de educație fizică și sport în Oravița, vorbește cu aceeași pasiune care l-a mobilizat atunci când a pus bazele echipei de fotbal pe care o coordonează.

„În acțiunile pe care le-am inițiat, am întâmpinat greutăți, uneori din cauza birocrației, dar prea des din cauza unor interese ale unor persoane numite politic. Nu cred că soarta copiilor trebuie să fie influențată de posturi vremelnice, este momentul să profesionalizăm managementul școlar, dacă ne propunem garantarea calității actului educațional. În acest moment, este necesar să avem conduceri care să vină cu soluții inovative, în special în contextul pandemiei, când copiii petrec mult mai mult timp în fața ecranelor. Trebuie să ne gândim și la viitor, la sănătatea lor”, consideră Cristian Coadă.

Luminița Dolângă este profesoară de informatică, profesor certificat Google for Education și a făcut parte din grupul ce a colaborat la elaborarea componentei pe educație din Programul Bunei Guvernări. În urma studierii statisticilor puse la dispoziție de instituțiile abilititate, a ajuns la concluzia că nu putem discuta de reformă fără a asigura echitate în educație. În acest moment, un număr dramatic de elevi nu are acces la internet, nu deține un device care să îi asigure accesul facil la orele online.

„Am demarat un proiect care conține soluțiile tocmai pentru această problemă. Nu putem discuta despre competențe digitale, fie că ne referim la elevi sau la profesori, dacă nu asigurăm o infrastructură de calitate, necesară pentru ca sistemul să poată funcționa. Proiectul inițiat reglementează toate aspectele care duc la un proces de predare-învățare-evaluare eficient, cu scopul de a obține o practică unitară la nivelul ciclului de învățământ, atât în ceea ce privește dotarea cu instrumente digitale, întreținerea lor, pregătirea corpului profesoral pentru a-și dezvolta abilități de lucru în mediul online, adaptarea conținuturilor și modele de bune practici incluse într-o bibliotecă de resurse digitale la dispoziția elevilor și cadrelor didactice. Fiecare elev din județ ar beneficia de același tip de device, iar profesorii și elevii ar avea posibilitatea de a utiliza aceleași tipuri de aplicații, pentru o funcționare integrată.  Programul va fi implementat exclusiv prin atragerea de fonduri europene.

Nu mai putem continua să facem educație pe genunchi, cu lecții trimise pe aplicații de mesagerie sau lăsate la magazinul din colț. Provocarea digitalizării educației este în cea mai mare parte una politică care trebuie să țintească lipsa generalizată de abilități și de lideri care să conducă transformarea“, opinează Luminița Dolângă.

Miroslav Tașcu-Stavre, cadru universitar și expert în evaluarea politicilor de dezvoltare regională, consideră că preocuparea noastră principală ar trebui să fie elevii din învățământul preuniversitar, care se află la final de ciclu școlar. Cu toții suntem expuși la provocări și la situații neprevăzute, dar prețul îl pot plăti în mod direct acești copii, care, indiferent de determinarea sau de capacitatea lor de a performa, nu au garanția că se pot valoriza. Ei sunt prima generație care ar fi trebuit să beneficieze de predare interdisciplinară, de un sistem de evaluare corelat cu cel european, dar au primit în schimb 8 ani de derogări. 

„Mă gândesc la colegii mei din sistemul preuniversitar, la nevoia stringentă de a se asigura specialiști IT, administratori de rețele, dar și o programă adaptată. În acest moment, practic toate unitățile de învățământ au de suferit. Iar soluția este reglementarea la nivel național, prin politici publice corecte, care să asigure profesorilor un cadru performant. Parte dintre studenții mei își folosesc deja expertiza în diferite proiecte, cu rezultate remarcabile. Dar pentru ca ei să ajungă la acest nivel, avem o datorie sa reparăm toate disfuncționalitățile din învățământul preuniversitar, să democratizăm educația și să ne asigurăm că generațiilor de acum din sistemul preuniversitar nu li se încalcă un drept constituțional fundamental. Orice furtună aduce schimbare, iar adaptarea este o formă de inteligență. Depinde de noi dacă vom ști să folosim acest context ca pe o oportunitate de reformare”, afirmă Miroslav Tașcu-Stavre.

( P. E. )

La un moment dat, chiar circula un banc, ca să-i spun așa, cu un copilaș care, întrebat fiind, ce vrea să se facă atunci când va fi mare, a răspuns mândru: Ilie Bolojan, de parcă ar fi fost sigur că Bolojan ăsta e o meserie sau chiar o instituție. Sigur, orice om are dreptul să aibă ca exemplu pe cineva. Să-i aprecieze performanțele, să-i admire tenacitatea și să viseze să ajungă și el cineva într-o bună zi. În cazul de față, prea mult Bolojan strică. Idolatrizarea asta nu are ce căuta în administrație. O faci la biserică, la mănăstire unde te duci să te închini la icoane și sfintele moaște, dar nu în administrație. Și nu pentru că povestea cu acesta se tot repetă, existând pericolul demonetizării în cazul în care la Reșița și în județ rezultatele nu vor fi aidoma celor din Oradea și Bihor, ci pur și simplu pentru faptul că acest model nu se potrivește Reșiței și județului Caraș-Severin. Particularitățile entităților în discuție sunt complet diferite care țin de istoria locului, de tradiții și de dezvoltarea acestora.

Dincolo de toate acestea, ai nevoie de puțină originalitate. De exemplu, nu te pui să disponibilizezi oameni  fără o analiză pertinentă și nici nu poți comasa sau desființa Servicii și Direcții, pentru că așa a procedat și Ilie Bolojan. Foarte bine că i-a dat afară, dar poate că făcut-o după un audit prealabil, și nu, ca tine, întâi anunți că tai în carne vie, pentru simplu fapt că vii din mediul privat, iar a doua zi te răzgândești, constatând că dracul nu e chiar atât de negru pe cât îl făcuseră alții. Vă asigur că Ilie Bolojan n-ar face una ca asta pentru nimic în lume. Ăla ce spune, așa rămâne, nu mai are nevoie de telefoane, șoapte peste umăr sau sfaturi de taină.

Și mai este ceva pentru care cred că nu ar avea ce căuta modelul Bolojan la Reșița și în Consiliul Județean. Prin tot ce au făcut până acum, în mediul lor privat, Ioan Popa și Romeo Dunca sunt model(e) de reușită de care, de ce nu? ar trebui să țină seama până și Ilie Bolojan. Părerea mea.

Îți amintești Her Präsident, Klaus Iohannis? Cât adevăr ai pus în acele două propoziții rostite  la televizor în urmă cu cinci ani. Dacă  PSD ar fi făcut ceea ce trebuia, nu am fi avut loc acel episod nenorocit cu „Colectiv“, unde au murit 64 de oameni. Dacă guvernul de atunci ar fi dat dovadă de responsabilitate, nu am fi avut parte mai târziu de Viorica Dăncilă.  La presiunea opiniei publice, spuneai matale atunci, într-un târziu Victor Ponta și guvernul condus de el au demisionat.

Azi, avem o situație asemănătoare, ba chiar mai gravă, dacă privim lucrurile prin prisma celor două întâmplări. Cea de acum cinci ani a avut loc într-un club privat, unde oamenii mergeau să se distreze, să se simtă bine la sfârșit de săptămână. Repet, într-un club privat în care își asumau un risc. Cea de la Piatra Neamț e cu mult mai gravă, deoarece oamenii care au arși de vii se aflau acolo să fie tratați de coronavirus și nicidecum să chefuiască. Tratați nu într-un spital privat, ci într-unul de stat, pe care îl considerau sigur din toate punctele de vedere și pe care, cu acordul ministrului Sănătății, l-au condus trei manageri în două săptămâni. Mai mult de atât, dacă cei de la „Colectiv“ au mai avut, teoretic, o șansă să se salveze, pacienții din Secția ATI a spitalului din Piatra Neamț nici măcar nu au realizat ce li se întâmpla de fapt.

Deci, Her Präsident, Klaus Iohannis, ce mai aștepți? Cheamă-l la Cotroceni pe Ludovic și amintește-i ce spuneai în urmă cu ceva ani:  când mor oamenii, guvernul pleacă acasă. Orban și ai lui să-și facă catrafusele și să plece unde a înțărcat mutu iapa.  Cum, atunci era PSD la putere și vorbeam de 64 de morți?  Ce are una cu alta? Sau ai impresia  că la Piatra Neamț au murit prea puțini oameni sau că erau pacienți care oricum s-ar fi stins din viață ca Orban și ai lui să demisioneze? Mă faci să râd de dimineață. Și să știi că nu ține nici chestia aia că acum cinci ani Ponta a demisionat la presiunea opiniei publice și a străzii.  Păi, matale ce ești? Nu ești cel mai desăvârșit reprezentant al opiniei publice? Ăștia care postează pe grupurile de socializare ai cui reprezentanții sunt? Sau pe ăștia nu îi iei în seamă?

Păi dacă e așa, de ce ar trebui ca noi să te luăm în seamă de fiecare dată când apari la televizor și ne vorbești despre grija ce ne-o porți în lupta împotriva coronavirusului, că, nu-i așa? oamenii tot mor. Și nu doar răpuși de boală, ci și din vina celor pe care Her Präsident, Klaus Iohannis, nu vrea să-i vadă vinovați.

De ce este Nelu-Tăițelu jupân? Simplu. Datorită lui, Romeo Dunca a ajuns președinte al Consiliului Județean și tot datorită voturilor adunate de el și echipa sa, liberalii sunt majoritari în CJ. În Consiliul Local Reșița, liberalii au 17 consilieri dintr-un total de 21, ceea ce nu cred că se mai întâlnește într-un alt municipiu din țară, cu același număr de locuitori. Dacă s-ar fi implicat în campania de la Caransebeș, poate altul ar fi fost rezultatul, dar nu a vrut să se bage peste finul său, Marcel Vela.

Mai departe, în 2016 nu a avut nevoie de prea multă acomodare cu regulile impuse de administrația publică, a arătat că e dintr-o bucată, nedus la biserică, să ne amintim incidentul avut cu un operator de telefonie mobilă pe care l-a scos în șuturi din primărie, și s-a pus pe treabă. După patru ani, orașul parcă  arată altfel decât înainte. În urmă cu două săptămâni, Dunca i s-a plâns că la Lupac s-a stricat o presă de balotat pet-uri. Popa i-a dat de la primărie nu una, ci două. Ieri, lui Dunca îi ardea buza după o centrală pe gaz pentru spitalul județean. Știa că Tăițelu o să facă pe dracu în patru și nu o să-l lase cu ochii în soare. Așa s-a și întâmplat.

Are nevoie Dunca de consultanți pe probleme legate de accesări de fonduri europene? Se rezolvă, îl sună pe Tăițelu. Crea o conferință de presă pe probleme punctuale? Tăițelu e lângă el. Pe paginile de socializare, în declarațiile de presă, de fiecare dată când are ocazia, președintele Consiliului Județean folosește expresii de genul: „Am fost cu Nelu…“, „Am vorbit cu Nelu…“, „M-am consultat cu Nelu…“.

Cu Nelu, masculul alfa. Nu cu altul din haită…

Asta a fost săptămâna trecută. Ieri, însă, președintele a fost lovit de nostalgia vremurilor de altădată, de istoria Reșiței, a schimbat-o ca la Ploiești, lăsând să se înțeleagă că nu va mai dărâma clădirea. Că o va lăsa întreagă și îi va găsi o altă destinație. Domnu’ Dunca, ce faci, domnule? Umbli cu șopârle de astea și ne faci pe noi, cei din presă, să dezinformăm opinia publică? Că pe noi ne înjură cititorii, nu pe matale, când azi scriem una, mâine alta despre ce vrei să faci în instituția pe care o conduci. Păi, se poate domnule președinte? Că așa ai făcut și când ne-ai zis că razi conducerea de la Aquacaraș, că desființezi Direcția Județeană de Drumuri, că dai afară sute de angajați din Consiliul Județean, iar a doua zi te-ai răzgândit.

Cine nu te lasă Domnule Dunca să-ți duci planurile până la capăt? Există cineva anume care te împiedică sau ai sfătuitori nepregătiți, care habar n-au cu ce se mănâncă administrația? Spune-ne și nouă, la modul transparent cu care ne-ai obișnuit, ca să nu murim proști. Ș-apoi, ce destinație te-ai gândit să-i dai Staționarului III, domnule președinte? Sală de dans pentru momentele festive, gen: Balul Mărțișorului, Ziua Femeii, Ruga orașului? Centru de afaceri? Traininguri pentru piețarii pe care Orban și ai lui i-au scos din spațiile închise? Baie comunală cu saloane de masaj? Club al pensionarilor? Azil de noapte? Ceva trebuie făcut acolo, că nu poți să abandonezi o astfel de clădire tam-nisam.  Iar dacă o faci, întreb și eu, ca un ziarist curios ce sunt, infecțiile spitalicești de care vorbeați dispar odată cu mutarea paturilor din saloane? Cu mutarea bolnavilor în alte părți?  Sau rămân pe mai departe acolo, de sămânță, cum ar veni, să le  dați și altora nosocomiale la kilogram?

E bine de știut. Să ne spuneți și nouă, dar cu o condiție: să nu vă mai răzgândiți după ce ne declarați, că nu e bine domnule președinte, nu e bine.

Bine, bine, are ce are cu zarzavagii, așa cum are și cu barmanii, chelnerii și ospătarii ori cu ăia care se chinuie săracii să țină cât de cât în viață afacerea pe care o au, dar cu noi, cu noi cumpărătorii de spanc, de morcovi, pătrunjel, țelină, leuștean și mere pădurețe din ogorul bio românesc, ce are nenea președintele? Dar cu noi, ăștia de la coada vacii, proști, dar mulți, vorba lui Lăpușneanu din nuvela lui Costache Negruzzi, cu noi, ce aveți, nenea Iohannis? Ce rău v-am făcut să ne trimiteți în supermarketuri să cumpărăm morcovii, pătrunjelul, leușteanul și spanacul turcului? Crezi nenea Iohannis că rădăcinoasele alea sunt mai gustoase și mai sănătoase decât ale noastre? Sau te gândești cumva că noul coronavirus umblă doar prin piețele noastre și nu și prin magazinele ălora de afară?

Dar până când consilierii matale pe probleme de agricultură de apartament își vor da cu părerea, te-aș ruga să-i întrebi pe bucătarii de la Cotroceni cam câte verze (cu ștaif) de Bruxelles, intră într-un butoi de 60 de litri și cam câte linguri de sare pui la o găleată de zece litri cu apă? Că, dacă nu mai apuc să cumpăr din piață varză de Belinț ori de Greoni, să mă duc să iau un sac, doi de varză de asta pe care o mănâncă lumea bună din Europa, că n-o să mă fac de râsul lumii, să rămân fără varză acră peste iarnă, fără câta moare de dres ciorba de potroace din noaptea de Anul Nou. Păi, nu?