Dați dracului… Adică deștepți, descurcăreți, băgăreți, ceea ce e cu totul altceva. Întrebare pentru o doamnă, iubitoare de tradiție, frumos, dar și de cârnații oltenești: „Și acum se făcură ai dracului? Așa, dintr-o dată?” Da, afirmația îi aparține unei cocoane din afara lu’ Craiova Terra Nova și a neamului oltenesc, care ținu cu tot dinadinsul să vină la târg, la târgul de Crăciun.
Doamna respectivă fu surprinsă de prețurile din târg. Pe trei mici, o bucată de cârnați, o porție de cartofi și o lipie plăti 75 de lei, după care începu să se lamenteze: „Vai, că e mai scump ca pe Champs-Élysées. Cu banii ăștia îmi iau un kg de cârnați, o cutie de mici, 3 bucăți de ceafă, 1 kg de cartofi și fac eu acasă.”. Așa o fi că, vorba negustorului de la tarabă: „Coană, acilea ești într-un târg de Crăciun, cel mai frumos din țară, și nicidecum în bătătură la matale, la pomana porcului. Aici totul se plătește. Inclusiv că te zgâiești la tot ce vezi.”
Omul avea dreptate, căci în prețul final, în afară de TVA, erau incluse și alte chestii ce țin de magia acestor sărbători, precum: socializarea cu cei veniți din toată țara, cozile la tarabe (astea dau tot farmecul), fumul și mirosul grătarelor încinse care, cum spun oltenii, nu se compară cu nici un alt parfum din lume, oricât de-al dracului o fi producătorul.
Că e mai scump ca pe Champs-Élysées? Da, cucoană, aici, cu siguranță că ai dreptate că pe Champs-Élysées n-ai să găsești niciodată tarabe la care să se vândă mititei cu muștar de Tecuci și cârnați-trandafir, cum se făceau odată, cu fusul ori țuică de dude fiartă, servită în ulcele de pământ!
