Două zile la rând, ba chiar trei, s-a tot vorbit că Marcel Vela va fi candidatul liberalilor la Primăria Capitalei. Au scris despre asta ziare serioase, cu greutate pe piața media de la noi, pornind de la constatarea că Vela este ministrul care a avut grijă să-și promoveze și să-și întrețină imaginea mai mult decât oricare alt coleg de guvern ori liberal cu funcții. În plus, are experiență vastă în administrație, de trei mandate de primar și de câteva luni de prefect.
Ca să nu fiu cârcotaș, desemnarea lui Marcel Vela drept candidat la Primăria Bucureștiului nu este o idee greșită. Că va câștiga sau nu, este o altă discuție. Până una alta, trebuie spus că de-a lungul anilor cea mai mare primărie din țară a fost condusă de mulți politicieni ajunși în București din provincie: Victor Ciorbea, Traian Băsescu, Adriean Videanu, Gabi Firea. În consecință, de ce lor nu li s-ar alătura Marcel Vela? Ce contează că e din Caransebeș sau că nu e nici măcar membru al Organizației PNL București? Asta chiar nu ar fi o problemă, se poate rezolva românește, ca între camarazi.
L-am văzut aseară pe Vela mustăcind încântat, când la un post de televiziune a fost întrebat de moderatoare, care toată emsiunea nu a făcut decât să-i ridice mingea la fileu. Ca un politician abil și responsabil, care pune mereu problemele țării înaintea celor personale, ministrul a explicat, cu subiect și predicat și cu câte o metaforă strecurată cu dibăcie, cum stau lucrurile. Cu emfază, calm, argumentat, apăsat de importanța momentului, lăsând să se înțeleagă că ai săi colegi din PNL București sunt la fel de valoroși, capabili și de fâșneți. Faptul că i s-a pomenit numele într-o astfel de conjunctură a fost suficient să-i crească cota în partid, iar asta i se citea pe chip.
Pe de altă parte, fără să fiu răutăcios, de la început m-am întrebat, ce partid este ăsta dacă a așteptat patru ani să vină Marcel Vela de la Caransebeș să-i scoată… să nu spun de unde pe liberali? Să vină Marcel Vela salvatorul, să facă din București o capitală europeană a viitorului, cu șosele suspendate, metrou la suprafață, cu grădini după care să se învârtă soarele că, vorba aia, Bucureștiul nu este un oraș străbătut de un singur drum, pe care să pui taxă pe circulația TIR-urilor când vrei să astupi câte-o groapă, și nici nu e vorba de întreținut câteva alei pietonale, ca alea din Pipirig, sau de o singură centură ocolitoare. Și nici Consiliul general al Capitalei nu e format din 19 membri pe care să-i joci pe degete cum vrei și când vrei.
M-am liniștit, însă, după ce ministrul de Interne a spus, textual, că este vorba de: „un zvon care nu este adevărat“. Ce bine, dacă e și zvon, și neadevărat pe deasupra, e în regulă, dar oare poate fi interpretat drept fake news? Aceasta este întrebarea! Ori e zvon, ori e neadevăr, să stabilim și să nu o mai lălăim. Anchetați, domnule ministru cazul și vedeți cine și de ce a lansat „zvonul care nu este adevărat“ și în funcție de rezultat dispuneți măsuri, ca vinovații să plătească pentru toate fake news-urile astea de doi bani.
Sau, poate că în cazul ăsta faceți o derogare de la regulile impuse, considerând că e un fake news pozitiv! Ce spuneți?