15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru
poliȚĂ, tabugan,

Direcția Silvică Caraș-Severin administrează 324.000 de hectare de fond forestier proprietate publică a statului, ceea ce înseamnă 77% din totalitatea suprafeței fondului forestier de la nivelul județului. Diferența de 23% o reprezintă suprafețele de fond forestier aparținând unităților administrativ-teritoriale sau proprietarilor privați.

La nivel de Direcție, vor fi plantați aproape 700.000 de puieți forestieri în cele 17 ocoale pe care le are în administrare. Puieții provin din specii diferite: molid, fag, paltin de munte, paltin de câmp, stejar etc.  

„Pe noi, silvicultorii, «Luna plantării arborilor» ne onorează. «Luna plantării arborilor» ar trebui să fie pentru întreaga societate românească, și este, zicem noi, un moment de căpătâi al continuității pădurilor pe teritoriul României. De ce spun al continuității, pentru că prin acțiunea de plantare, creăm păduri și asigurăm continuarea pădurilor pe teritoriul județului, unde noi avem autoritate, pentru generațiile viitoare. (…) Pentru împădurirea din acest an o să folosim 700.000 de puieți, din specii diferite. Este mult, este puțin? Noi spunem că atât ne cere pădurea la momentul actual să plantăm, pentru că întotdeauna vin calcule făcute, prin amenajamentele silvice și prin tratamentele pe care le aplicăm în arborete, știm exact suprafețele care trebuie împădurite.”, a afirmat Ion Tabugan, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin,  în cadrul conferinței de presă prilejuită de prezentarea campaniei „Luna plantării arborilor”.

La rândul său, directorul tehnic al D.S. Caraș-Severin, Daniel Poliță, a făcut o prezentare a etapelor ce vor fi parcurse  până în data de 15 aprilie, cuy referire la importanța desfășurării unor astfel de lucrări.

Pentru acest an, programul de regenerare a pădurilor pentru Direcția Silvică Caraș-Severin vizează 519 hectare, din care: regenerări naturale – 445 hectare și regenerări artificiale (împăduriri) – 74 hectare.

aghescu pavel

Iată ce ne-a mărturisit fostul bancher despre utilitatea reintroducerii tramvaiului în Reșița.

„În urmă cu 52 de ani, în 1971, am venit în Reșița, prin repartiție de la facultatea de Studii Economice Timișoara, fiind angajat la fosta Banca de Investiții, sucursala Caraș-Severin. Prin funcțiile pe care le-am avut – inspector la B I, director economic la fosta Întreprindere Județeană de Construcții Montaj Caraș-Severin și director al Băncii de Investiții – am finanțat și participat efectiv la dezvoltarea județului Caraș Severin și a orașului Reșița.

Informez cetățenii Caraș Severinului și ai orașului Reșița că 99 % din construcțiile de locuințe, obiective social culturale și industriale au fost finanțate prin fosta Bancă de Investiții. În timp ce ce finanțam introducerea tramvaiului ca mijloc de transport în Reșița, constructori realizau și alte lucruri, blocuri de locuințe, obiective social-culturale, alimentari cu și gaz, canalizări și obiective industriale.

Pot spune că în cei peste 51 de ani de locuitor al Reșiței nu am văzut orașul așa răvășit ca în prezent. Majoritatea cetățenilor orașului trăiesc într-un stres continu și încă o să mai dureze o bună perioadă de timp.

Când am finanțat, iar constructorii au realizat transportul cu tramvaiul aveam platforma industrială a Reșiței unde munceau cca 30 de mii de cetățeni. Acum când mai lucrează pe platforma industrială sub 3 mii de cetățeni, sigur putea fi găsită o soluție mai ieftină cu realizare într-un timp scurt. Folosindu-se infrastructura în stâlpii de la tramvai pentru cablu electric de alimentare, se putea merge pe varianta troleibuze. Pentru traseele adiacente traseului principal așa cum s-a procedat, este bună soluția cu achiziționarea și folosirea autobuzelor electrice.

Las la aprecierea și comentariile concetățenilor, dacă este bine sau nu ce se întâmplă în prezent în Reșița.”.

U P D A T E

În urma apariției acestui articol, Primăria Municipiului Reșița a trimis un drept la replică în care vine cu precizări referitoare la necesitatea reintroducerii tramvaiului în municipiu.

DE CE REINTRODUCEM TRAMVAILUL LA REȘIȚA?

Miza proiectului „Modernizarea transportului public electric și amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat în Municipiul Reșița”, fazele 1, 2 și 3, și cea mai importantă oportunitate ce rezultă din ”reintroducerea tramvaiului” o reprezintă lucrările conexe și nu achiziția în sine a garniturilor de tramvai și reabilitarea liniei de rulare.

Valoarea totală a acestui proiect, prin cele trei faze, este de aproximativ 107 milioane de euro din care achiziția celor 13 garnituri de tramvai este de 28 milioane euro. Tot în cadrul acestui proiect se achiziționează și 10 autobuze electrice, cu o valoare de 7 milioane euro, pentru traseele secundare. Diferența ce rezultă, respectiv suma de 72 milioane de euro, este destinată exclusiv lucrărilor de reabilitare și modernizare a întregii infrastructuri stradale de pe artera principală, b-dul Republicii, zona Triaj, b-dul Revoluția din Decembrie, str. I.L Caragiale, str. Libertății, str. Traian Lalescu, str. Paul Iorgovici și Piața Republicii, precum și Calea Timișoarei și str. Bârzăviței.

Enumerăm doar câteva beneficii conexe obiectivului principal asumat, acela de a reintroduce transportul cu tramvaiul în Reșița:

  • Reabilitarea integrală a tramei stradale pe o lungime de 8 km, din Govândari – zona Kaufland până în Muncitoresc – Piața Republicii;
  • Reabilitarea integrală a străzilor Calea Timișoarei și Bârzăviței;
  • Reabilitarea și punerea în siguranță a celor 3 pasaje: Pasaj Triaj, Pasaj Doman și Pasaj Libertăți, precum și a celor două poduri de pe Calea Timișorii;
  • Modernizarea Pieței Republicii din cartierul Muncitoresc și amenajarea unei parcări park&ride;
  • Reabilitarea depoului de tramvaie și construirea a două stații de transport intermodale ce vor deservi atât transportul public cu tramvaie, cât și cel cu autobuze electrice;
  • Reabilitarea integrală a sistemul de colectare a apelor pluviale de pe întreg tronsonul;
  • Trecerea în subteran a rețelelor furnizorilor de telefonie, internet și televiziune;
  • Modernizarea iluminatului public pe tot tronsonul pe care se desfășoară acest proiect;
  • Înlocuirea stațiilor de transport public și montarea unui mobilier urban, modern;
  • Amenajarea zonelor verzi și plantarea a peste 500 copaci;
  • Reabilitarea integrală a trotuarelor, reamenajarea spațiilor verzi;
  • Construirea de noi parcări;
  • integrarea pistelor de biciclete pe tot traseul;
  • Implementarea unui sistem modern de management al traficului ce include instalarea de aparate GPS pe toate garniturile de tramvai, autobuze și microbuze utilizate la transportul public. Acestea vor oferi date în timp real despre timpul de așteptare în stațiile pentru călători;
  • Implementarea unui sistem de supraveghere video pentru siguranță rutieră ce va fi amplasat în principalele intersecții și în fiecare mijloc de transport public;

Precizăm că pentru lucrările prezentate mai sus nu se putea obține finanțarea necesară decât prin reintroducerea tramvaiului, acesta fiind singura variantă de a interveni major în reconfigurarea și modernizarea infrastructurii rutiere cu finanțare din fonduri europene.

Dacă Primăria Reșița s-ar fi rezumat la un proiect de modernizare a transportului public prin achiziția de firobuze sau autobuze electrice, modernizarea infrastructurii rutiere ar fi rămas la stadiul de dorință, pentru care nu ar fi existat finanțarea necesară. În același timp, într-o simplă comparație între un tramvai și un autobuz electric sau firobuz, datele tehnice plasează tramvaiul ca cel mai eficient și mai prietenos cu mediul mijloc de transport public. Durata normată de viață pentru o garnitură de tramvai este de 30 de ani iar pentru un autobuz/firobuz este de 10 ani. Din perspectiva costurilor de exploatare, tramvaiul ca mijloc de transport reprezintă cea mai bună soluție față de orice alt mijloc de transport public.

Precizăm că soluția aleasă de municipalitate respectă opțiunea majorității reșițenilor care, prin răspunsurile date la studiul sociologic realizat în anul 2017, și-au exprimat dorința de a se reintroduce tramvaiul în Municipiul Reșița. Totodată, unele dintre principalele probleme semnalate în cadrul studiului de către cetățeni a fost starea proastă a infrastructurii rutiere din oraș incluzând pericolul reprezentat de vechea linie de tramvai ce se afla într-o stare avansată de degradare.  

Deși disconfortul creat de lucrările ce se desfășoară în această perioadă este unul major, considerăm că proiectul este eminamente vital pentru oraș, beneficiile aduse fiind uriașe. După finalizarea acestui obiectiv major arterele principale nu vor mai avea nevoie de investiții pentru o perioadă foarte lungă de timp, lucru ce va îmbunătăți calitatea vieții reșițenilor. În același timp Municipalitatea își va putea canaliza eforturile și resursele financiare pentru a dezvolta proiecte, din fonduri externe sau din bugetul local, pentru a moderniza infrastructura în zonele intracartiere, periferice sau satele aparținătoare.

Sigur, melodia asta nu era făcută nici pentru ritmuri de Cha, cha, cha și nici de rock and roll, ci era acompaniată de aplauzele ritmate ale asistenței: „Ceaușescu și poporul” ori „Stima noastră și mândria, Ceaușescu-România.” Pentru vremurile alea, era ceva fantastic și înălțător pentru unii, aberant și patriotard pentru alții. Minciuna devenise un leit-motiv și fiecare colectiv de oameni ai muncii, fiecare întreprindere socialistă și fiecare cooperativă agricolă de producție raportau realizarea cincinalului în patru ani și jumătate.

Astăzi, lucrurile în România capitalistă a lu’ neica Iohannis s-au schimbat. Nu mai vrea nimeni cincinalul ăsta (că vezi unde ne-a adus!), dar ideea legată de muncă s-a păstrat. Fără întreceri și angajamente ca pe vremea lui Ceaușescu, ci cu reducerea programului săptămânal de lucru. De la cinci zile, la patru. Sigur, cu păstrarea salariului negociat. Și, dacă s-ar putea, cu ieșirea mai devreme la pensie cu trei, patru ani!

Bă, ești nebun? Bă, ești prost? Cum să faci, bă, săptămâna de lucru de patru zile, când noi nu suntem în stare nici în șapte zile lucrătoare să astupăm niște amărâte de gropi din asfalt? De peste 30 de ani de chinuim să ducem o autostradă dintr-un capăt într-altul al țării și nu reușim. Dacă facem asta, se duce dracu de tot munca în România. Că după datina străbună, jumătate din ziua de luni o petrecem povestind ce am făcut în weekend, marți și miercuri ne socotim unde plecăm la sfârșit de săptămână, iar joi, prin tradiție, e zi scurtă. Și de muncit? Ne mai trebuie muncă? S-au dus vremurile alea în care Ionică și Mărioara erau îndemnați să se prindă în horă, frate, să facă cincinalu-n patru ani și jumătate!

Gogule, dacă îți spun că așa o știu de vreo câțiva ani buni, poate n-o să mă crezi. Unii au prins-o ca și tineri milițieni și au ieșit la pensie ca și polițiști, doar ea, buda, a rămas inertă. Neschimbată. Vasele alea în care faci pișu, pișoarele cum ar veni, ba lipseau, ba erau defecte, de parcă ar fi instalate într-o casă părăsită și nu într-o instituție atât de importantă. Bă, stau și mă gândesc, șefii lor ai mari, comandanții cum ar veni, n-au văzut, bă cum e buda aia? Că ți-am zis, de-o viață de milițian arată la fel. Și dacă, da, de ce n-au făcut, bă, ceva să demn de reforma în Poliție?

Eu înțeleg că e sărăcie și în ministerul condus de Lucică Bode, că nu sunt bani pentru toate prostiile, dar totuși, o soluție tot ar fi trebuit să se găsească până acum. Că, vorba aia, nu are nimeni pretenții de pișoar de porțelan Easy sau Apollo. E bun și ăla din ceramică, în formă de broască, la 130 de lei bucata (unele sunt chiar mai ieftine), dar măcar să fie. Pentru așa ceva nu ai nevoie să accesezi fonduri europene și nici finanțări guvernamentale. Ar fi suficient o cutie a milei ca la biserică sau ca la oamenii săraci. Intri în sediul inspectoratului, pui 50 de bani în cutie. La ieșire, mai pui 50 și tot așa, până se adună. Că știi, Gogule, cum e vorba aia: dar din dar se face pișoar!

În cadrul primei runde de întâlniri, parlamentarii PSD din comisiile de specialitate ale Parlamentului s-au întâlnit cu reprezentanții asociațiilor aleșilor locali: comune, orașe, municipii și județe. Consultările se vor desfășura până la finalul lunii martie și vor cuprinde discuții cu: reprezentanții cultelor din România, sindicate, mediul de afaceri, ONG-uri, elevi, părinți, studenți, profesori, rectori, cu grupurile parlamentare ale PSD și cu experții în Educație ai PSD din organizațiile județene ale partidului.

„PSD consideră că viitorul Educației din România este mult prea important pentru a fi decis în spatele ușilor închise, mai ales că în ultimele trei decenii legislația din acest domeniu s-a modificat de prea multe ori, fără rezultate spectaculoase. România nu își permite încă o reformă superficială în acest domeniu. În acest sens, PSD susține participarea tuturor părților interesate la o dezbatere aprofundată și transparentă asupra modificărilor legislative propuse de Guvern.

Scopul consultărilor este de a prelua din partea actorilor implicați în educație toate observațiile și completările pentru îmbunătățirea celor două proiecte de lege. Pe baza acestor discuții, PSD va elabora un set de amendamente pe care le va susține în cadrul Coaliției și în comisiile de specialitate ale Parlamentului”, mărturisește senatorul Ion Mocioalcă.

În privința reformei propuse de Ministerul Educației, PSD va urmări în primul rând respectarea următoarelor principii:

1) Acces egal și neîngrădit la educație pentru toți copiii;

2) Combaterea abandonului școlar;

3) Dezvoltarea învățământului dual, bazat pe însușirea unor aptitudini practice și cunoștințe profesionale, care să permită absolvenților un acces cât mai bun pe piața forței de muncă;

4) Dezvoltarea after-school-ului pentru sprijinirea părinților care muncesc și generalizarea programului masă caldă și sănătoasă în școli;

5) Creșterea rețelei de consilieri școlari și a cabinetelor de medicină școlară;

6) Susținerea elevilor români care studiază în afara granițelor, dar și a celor care se reîntorc acasă pentru o mai bună reintegrare;

7) Salarizarea cadrelor didactice.

tei mn

Puieții provin din pepiniera Ocolului Silvic Bocșa, iar inițiativa a aparținut Direcției Silvice Caraș-Severin

Plantațiile nou-înființate au fost donate de către Direcția Silvică Caraș-Severin, Ocolul Silvic Bocșa Română, din regenerări naturale.

Administrația locală, care face toate eforturile de menținere a unui mediu curat, verde și mai puțin poluant, îi roagă pe locuitorii orașului să protejeze plantațiile nou-înființate, iar în cazul în care constată acte de vandalism sau de sustragere a teilor să sesizeze Poliția Locală.

ian 2023

Senatorul Marcel Vela spune că, în principal, fondurile sunt destinate combaterii abandonului școlar, cursurilor de recalificare, dar și sprijinirii companiilor să creeze noi locuri de muncă.

„În acest an, vor fi lansate 18 apeluri de proiecte, cu o valoare totală de 1,15 miliarde euro. Programele sunt țintite pe nevoile specifice ale categoriilor vulnerabile, ale șomerilor de lungă durată și ale tinerilor defavorizați. Beneficiarii își vor putea valorifica potențialul pe piața muncii, iar unitățile de învățământ profesional și tehnic vor fi mai bine adaptate la cerințele și dinamica economiei reale.”, a ținut să precizeze senatorul PNL.

silvica

Social-democrați spun că USR nu mai are nicio scuză să facă scut în jurul lui Clotilde Armand, acuzată de incompatibilitate și de fapte penale.

„Până acum USR a acuzat ANI că nu e o instituție credibilă pentru că a pierdut procese în instanță. Acum însă este chiar decizia a unei instanțe de judecată care confirmă acuzațiile ANI împotriva lui Clotilde Armand.

Refuzul USR de a o exclude din partid este o bătaie de joc față de încrederea alegătorilor. Principiul „pasului în spate până la decizia finală a instanței” nu se mai aplică la cei din USR. Lupta USR împotriva penalilor s-a oprit la proprii lor penali din partid.”, este de părere deputatul PSD de Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu!

Cum aschia nu sare departe de trunchi, fi-su William pare hotărât să-i cale pe urme, nu în privința vizitelor la Viscri (prinții din ziua de astăzi preferă vacanțele exotice), ci la capitolul amante, după cum bârfesc ziariștii loco. Și ce dacă e însurat și are nevastă tânără și frumoasă? Și Lady Di a fost tînără, frumoasă și iubită de supuși și cu toate astea prințul de atunci, regele de acum, se iubea pe furiș cu Camila. Diana îl aștepa cu masa pusă, iar el umbla vandra ca orice îndrăgostit, iar când ajungea acasă, se ducea direct în dormitor, plângându-se de dureri de șale și de cap.  

De ce n-ar face-o și prințul William? Să păstreze năravul în familie, să nu se piardă de tradiție. Că și în el e același os domnesc, ca și carpienele și tarsienele lu’ tat-su.  Să zică că se duce la o bere cu prietenii și când încolo se întâlnește cu nu știu ce fetișcană care i-a sucit mințile, în timp ce Kate Middleton stă la cratiță să le gătească copiilor, aspiră în ditamai căsoaia lor, mă rog, chestii pe care le face orice gospodină responsabilă.

Bă, ce ți-e și cu regii ăștia!

popa semnand

Este vorba de proiectul „Platforme/stații-Terminal Intermodal local în zona Muncitoresc; ca nod de modalitate urbană intermodală pentru optimizarea transportului public în Municipiul Reșița“ Valoarea proiectulului este de 51,7 milioane de lei, fără TVA.

„Avem astfel închis tot proiectul, rămâne să punem presiune pe cei ce execută lucrarea și să reușim să-l finalizăm într-o perioadă de timp care să nu ne pună în pericol atragerea de fonduri europene“, a declarat primarul Reșiței

În replică, Emanuel Iohan Reitmaie a ținut să spună: „Ne vom dimensiona personalul în funcție de cerințele din proiect și sunt convins că îl vom duce la bun sfârșit în termen. PORR-ul a derulat mai multe proiecte la nivel național și respectarea termenelor contractuale este pentru noi un „must“. De regulă facem toate eforturile pentru aceasta“.

Amplasamentul este descris de Coridorul de mobilitate al proiectului, care se suprapune pe traseul Bd. Republicii, Calea Caransebeșului, Calea Timișoarei, Bd. Revoluția din Decembrie, Str. I.L. Caragiale, Str. Libertății, Str. Traian Lalescu, Str. Paul Iorgovici, Piața Republicii, Str. Castanilor și Bd. Muncii.

Investiția propusă nu este o lucrare de infrastructura continuă, care să acopere întregul traseu menționat anterior, însă are un impact direct asupra tuturor arterelor deservite de sistemul de transport public electric. Astfel, pe Bd. Muncii nu vor fi realizate investiții în infrastructură, altele decât modernizarea a 7 stații de autobuz, prin implementarea unor suprastructuri metalice, cu rol de protecție a călătorilor și de informare a acestora.

De-a lungul traseului de tramvai/autobuz, se vor dota peroanele stațiilor de îmbarcare /debarcare călători, iar pe trotuare se vor amplasa piese de mobilier urban. Investiția va acoperi și terenul pe care este în prezent depoul de tramvaie – aici se vor realiza împrejmuiri specifice, porți de acces, platforme și căi de rulare pentru autobuze, dar și o clădire pentru gararea autobuzelor electrice, a stațiilor de încărcare autobuze și a unui centru administrativ și de management și control al sistemelor IT propuse în proiect.

Termenul de execuție este de 12 luni de la semnarea ordinului de începere a lucrărilor și se va efectua în paralel cu celelalte două proiecte aflate deja în derulare de firma PORR.

Ei, și de la bunătatea lu’ nea Nicu, iată că Rareș al nostru, Rareș Bogdan carevasăzică, într-o emisiune la televizor, își dă cu părerea că Bogdan Aurescu trebuie demis de la Externe, pe motivul că a fost pus în funcție de „statul român.” Vorba olteanului de la Plenița către fiul său Costică: „eu te-am făcut, eu te omor.” Așa și cu statul ăsta. Acuma, câtă minte trebui să ai să te uiți în gura lu’ Batistuță? Că o mai zis el și de pensiile alea speciale și ce s-o ales de ele? Glumă, glumă, dar să știm și noi cum stau lucrurile că, bă frate, ministrul s-a supărat rău de tot și i-a întors vorba ca și cum l-ar fi pălit cu lopata în moalele capului: „E ca și cum aș fi atacat de Sputnik”. 

Bă, frate, ce vorbă e asta, bă? Parcă Batistuță juca în aceeași echipă Ucraina, cu Zelenski, Biden, Macron, pe post de coordonator, cu număr 10 pe spate. El centra, el sărea la cap și tot el dădea gol. Și dintr-o dată, nu mai e bun. Ce știe Aurescu ăsta și noi, nu de intră în el cu talpa înainte, de cartonaș galben, dacă nu chiar roșu? Bă, chiar așa? Bogdănel, rusofil? Așa e, frățioare? Că ai cerut să blocăm la graniță trenurile cu cerealele din Ucraina ca să le arăți rușilor că ai fi bun să joci în prima echipă a lu’ Sputnik? ? Ptiu, drace, am trăit să o aud și pe asta. Bă, ești prost? Bă, ești nebun?

Sincer să fiu, eu nu-l cred în stare de una ca asta că, chiar dacă unii l-ar vedea jucându-se, din plictiseală,  lapte gros în curte la Modrogan sau făcând păpălaică la groapa cu nisip.  Mai degrabă cred că s-a umflat tărâța în liberali, speriați că peste o lună, două, trece AUR peste ei în sondaje. Că s-au împărțit în tabere (mai mult de două), că sunt prea puține funcții la câte s-ar vrea, că Aurescu ăsta pare bătut în cuie la Externe, că Batistuță e de partea lui Bode, și invers, că Orban continuă să bage bățul prin gard, că primăvara o venit prea repede, că… Și toate astea din cauza lu’ nea Nicu Ciucă, care nu e, dar pare un papă-lapte!