15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Comentariu
14.04.2020
1 Comentarii

Problema lui Rareș Bogdan și insomniile lui Ludovic Orban

În PNL au apărut câteva mici disensiuni între premierul Orban și oamenii apropiați lui, în contextul în care ne așteptăm ca starea de urgență să se prelungească cu o lună, o lună și jumătate, Executivul este gata să anunțe primele măsuri restrictive la nivelul aparatului funcționăresc, ceea ce presupune șomaj tehnic pentru 15 zile și reducerea lefurilor demnitarilor, în semn de solidaritate cu oamenii de rând.

Violeta Alexandru, titulara de la Ministerul Muncii, este suspectată că ar fi dat la presă informația potrivit căreia salariile miniștrilor, secretarilor de stat și a altor categorii din apartul central vor fi diminuate cu 25%. Aceasta, în condițiile în care în partid nu s-a luat o poziție oficială. Orban se află între ciocan și nicovală: miniștrii fac presiuni să nu li se taie salariile pentru că ei muncesc, nu stau acasă, iar pe de altă parte, românii așteaptă să vadă despre ce solidaritate socială le vorbea premierul. Și liderii din teritoriu sunt pe aceeași lungime de undă cu membrii Executivului, transmițându-i lui Orbam să nu se atingă de bugetari dacă vrea ca PNL să nu aibă soarta PDL din urmă zece ani.

Deloc surprinzător, pentru că nu este prima dată când o face, europarlamentarul Rareș Bogdan reacționează, ca pe vremurile când era ziarist, în criza muncitorilor agricoli trimiși în Germania, cu încălcarea tuturor măsurilor de protecție prevăzute de Ordonanțele Militare. De la Bruxelles, lasă să se înțeleagă că nu are nimic împotrivă faptului că nemții vor să-și culeagă sparanghelul apelând la forță de muncă dinafara Germaniei, la fel ca și italienii din regiunea Veneto, limitrofă Lombardiei care este epicentrul Covid-19. Problema pentru Rareș Bogdan este alta și se referă la faptul că Guvernul Orban face compromisuri în timpul pandemiei: „Întrebarea este dacă noi suntem în situaţie de urgenţă, de ce am fi obligaţi să dăm drumul acestor oameni spre Germania şi ce alternativă le-am da în România”.

Pentru această poziționare oarecum în afara liniei impusă în Guvern, Rareș Bogdan a fost chemat de Orban să dea explicații pentru astfel de ieșiri în spațiul public.

„Faptul că doamna Merkel dorește să-și culeagă sparanghelul, iar domnul Kurz dorește să aibă 11.000  de oameni în servicii sociale, sau domnul Conte doreşte încă 16.000 de oameni la cules de nu ştiu ce prin Veneto, nu e problema mea. Problema mea e alta. Dacă România rămâne în continuare furnizor de forţă de muncă, de sclavi pentru Europa sau este în stare să absoarbă această forţă de muncă”, a declarat Rareș Bogdanm citat de Adevărul, după întâlnirea avută cu premierul României.

De urmărit dacă în săptămânile următoare aceste discuții „libere” în sânul partidului liberal se vor înmulți sau vor rămâne doar la  faza unei furtuni într-un pahar cu apă.

Analiștii politici cred că prima variantă este cea corectă, pe fondul insomniilor premierului care nu vor întârzia să apară.

02.04.2020
0 Comentarii

Din prea multă solidaritate, Cîțu și ai lui vor plăti oalele sparte

Deocamdată, nu vorbim de o opinie oficială, ci doar de părerea ministrului de Finanțe. Referindu-se la starea națiunii, cu toate consecințele ce vor veni la un moment dat, Florin Cîțu este de părere că: „acest cost al crizei să fie suportat de toată lumea“, iar în privința tăierilor salariale, răspunsul pare ambiguu doar la prima lectură: „sunt multe forme de a reduce costurile aparatului public”. Deci, inclusiv tăierile de salarii și reducerea aparatului administrativ, despre care, în mai multe rânduri, liberalii au spus în trecut că este supradimensionat. În cazul de față, prea multă solidaritate l-ar putea costa pe Cîțu mai târziu.

Sigur, criza va trece într-o bună zi, dar cu cât se prelungește, cu atât mai rău va fi pentru PNL. Este cunoscut faptul, că după o perioadă îndelungată de stat la pat din cauza unei boli, organismul are nevoie de ceva timp de întremare. De a reveni la forma fizică de dinainte. Cam așa vor sta lucrurile și după perioada post-pandemie, cu deosebirea că, în cazul PNL, „bolnavul“ din povestea noastră, timpul nu mai are răbdare. În august Guvernul va trebui să majoreze pensiile cu 40% și să dubleze alocațiile copiilor. De unde face rost de bani în condițiile în care economia vine după atâtea luni de repaus? Nu-i treaba omului de rând acest lucru. El știe că trebuie să primească aceste majorări, pentru că așa i s-a promis înainte de îndepărtarea PSD-ului de la guvernare. Pensionarilor și părinților cu copii nu le pasă de „solidaritatea“ de care le vorbește acum Cîțu și nici chiar bugetarilor care, solidari cu alții, vor plăti costul crizei. În România, politica trece prin stomac. Unde mai punem că toate aceste probleme apar  înaintea alegerilor locale și generale care, nu ar fi exclus, să se desfășoare în același timp.

Revenind la cestiunea politică a zilei, observăm că PNL a început deja să piardă din procentele ale multe cu care era acreditat în iarnă. Potrivit ultimului sondaj efectuat de IMAS la comanda Europa FM, între 5-26 martie, doar 36,7% dintre cei intervievați ar vota cu PNL, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminică. Este o scădere de patru procente față de precedentaul sondaj, însă, a doua în câteva luni.

În treacăt fie spus, și PSD înregistrează o scădere ușoară față de luna februarie, de la 25,8% la 24%, semn că românii nu au uitat anii când la guvernare s-a aflat Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.

În schimb, urcă în sondaj USR, la 12,5%, de la 10% și, mai ales, Grupul PLUS, de la 3,5 în februarie, la 6,5% acum. Și Pro România saltă, nu mult, dar important că se află pe un trend ascendent.

La sfârșitul lunii martie, Anvagarde a  realizat și el un sondaj ale căror rezultate trebuie să le dea de gândit mult liberalilor: 82% dintre respondenți sunt îngrijorați cu privire la direcția în care se îndreaptă țara, în vreme ce doar 17% dintre aceștia consideră că lucrurile evoluează într-o direcție bună.

În concluzie, pandemia va trece, miniștrii vor trebui să-și dea jos măștile, însă durerile de cap ale liberalilor rămân, ba chiar se vor transforma în migrene, dacă nu în ceva și mai grav.

31.03.2020
0 Comentarii

România absurdului și prostiei: Confecționăm combinezoane pentru medici, dar le exportăm!

Pe scurt, să vedem despre ce „fiare noi cu valoare de fiare vechi” vorbea Petre Roman. Oțelăriile din România anilor ’80 produceau 14-15 milioane de tone de oțel pe an, iar astăzi de aproape șase ori mai puțin. În urmă cu 40 de ani, din șantierele navale românești ieșeau anual peste 140 de nave, spre deosebire de vremurile noastre când nici pomeneală de așa ceva. Produceam în jur de 13.000 de vagoane de marfă și 800 de călători, azi, doar câteva sute. Fabricam avioane, motoare disel pentru locomotive, reductoare, agregate hidro-energetice, motoare navale, autocamioane, tractoare, autobuze. Confecționam haine cu să fi îmbrăcat toată China, și haine de calitate, nu ca astea pe care le aducem astăzi din Turcia. La fel și încălțăminte cu care defilam în Europa. Este de prisos să spun ce s-a întâmplat cu aceste capacități de producție catalogate ca „fiare noi cu valoare de fiare vechi”. Sau, că acum cumpărăm de la alții și oțel, tractoare ori vagoane și haine pe care aqltădată se produceau la noi.

Nu aș fi amintit despre toate aceste „nostalgii“, dacă nu aș fi citit declarația managerului de la TROTUTEX, din județul Bacău, cel mai mare producător de echipamente de protecție și uniforme din România. Este vorba de o firmă cu capital italian iar, potrivit managerului, compania, în care lucrează 800 de oameni, „produce combinezoane, care spre deosebire de ceea ce am văzut pe la televizor, chiar oferă protecție, sunt certificate, respectând anumite cerințe tehnice, cu filtre antibacteriene, adică chiar protejează. Ceea ce am văzut că poartă medicii, de tipul costumelor de vopsitor, oferă zero protecție. Este ca și cum nu le-ar purta“.

Dacă e așa, de ce ne plângem că nu avem costume și materiale de protecție pentru medici? Pentru că toată producția de acolo merge la export. „Am participat în trecut la licitații publice, dar statul a preferat să lucreze cu China, pentru 1 leu în minus față de oferta noastră. De atunci, nu am mai participat la vreo licitație“, declara pentru www.zdbc.ro, managerul companiei.

Este posibil ca o parte din combinezoanele fabricate la TROTUTEX să ajungă totuși în spitalele noastre, dar nu direct din fabrică, ci importate poate chiar din Italia sau China. Dureros și strigător la cer, în același timp.

La fel s-a întâmplat și în agricultură. L-am lăsat pe țăran de izbeliște, iar el, simțindu-se abandonat, și-a vândut, pe doi poli și o cinzeacă, bruma de pământ lăsată cu limbă de moarte de înaintașii lui, italienilor, austriecilor, nemților, olandezilor. Astăzi, grâul românesc hrănește Europa și Asia, iar noi ne înfruptăm din aluatul congelat pe care îl importăm.

Foto: financialintelligence.ro

26.03.2020
1 Comentarii

PSD Caraș-Severin, de la Mocioalcă la Hurduzeu, via Luminița Jivan

Se știa că disputa pentru șefia PSD, rămasă în aer după demisia Luminiței Jivan, se va da între Silviu Hurduzeu, care este și președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, și Luca Mălăiescu, cel mai apreciat primar PSD din Caraș-Severin. Propunerea a venit din partea secretarului-general, Paul Stănescu, Mălăiescu „plătind“, într-un fel, pentru faptul că a făcut parte din echipa Luminiței Jivan, unde a ocupat funcția de președinte executiv.

Silviu Hurduzeu este al treilea președinte în ultimii doi ani și trei luni, după Ion Mocioalcă, trecut la Pro România, și Luminița Jivan. Meritul său a fost că nu a intrat în nicio combinație în afara cadrului legal, chiar dacă acest lucru i-a adus marginalizarea în organizația județeană de partid, fiind etichetat drept un „politician slab și fricos“. Și bine a făcut, în condițiile în care o bună parte a vechii conduceri de partid a făcut coadă atât la DNA, cât și la DIICOT.

Este interesant ce va fi de astăzi înainte, în condițiile în care până acum câteva luni s-a tot vorbit de refacerea Stângii, printr-o apropiere a Pro România de PSD. Desemnare lui Hurduzeu la conducerea PSD Caraș-Severin se încadreze în acest scenariu. Fiind perceput drept „copilul de suflet“ al lui Mocioalcă, Hurduzeu pare să se plieze mai ușor la conjuctura politică ce se profilează la orizont.

Pe de altă parte, rămâne de văzut cum va reuși, sau dacă va reuși, noul președinte să-și apropie toate organizațiile din teritoriu, știut fiind faptul că multe dintre ele i-au fost chiar ostile în mandatul luminiței Jivan. Nu-i va fi deloc ușor, în condițiile în care, bănuiesc, ca va pleca la drum cu o echipă nouă, total diferită de cea veche. În același timp, va trebui să-și convingă primarii să nu se lase amăgiți de promisiunile liberalilor și să rămână în continuare în PSD.

Timpul până la alegerile locale, dacă ele se vor mai ține potrivit calendarului, este scurt, dacă nu chiar foarte scurt, caz în care Hurduzeu se va transforma, cu sau fără voie, într-un veritabil globe-trotter. În plus, îi revine sarcina, deloc ușoară, de a reface imaginea șifonată a partidului, după scandalurile cu angajările din Vama Nădlac și cele pe criterii politice de la nivelul deconcentratelor.

Traversăm o perioadă tulbure, din toate punctele de vedere, dar tocmai acest fapt ar putea să constituie o șansă pentru Silviu Hurduzeu și PSD, care vor putea exploata greșelile și slăbiciunile guvernării liberalilor.

21.03.2020
0 Comentarii

Iubiți-vă bunicii, nu-i huliți!

La noi, nici vorbă de solidaritate, de înțelegere față de semeni, de toleranță. Ură și iarăși ură. Amintiți-vă de mesajele postate pe Facebook în cazul conaționalilor care se întorceau acasă din Italia, blocați la granița austro-ungară. Un potop de înjurături și invective la adresa „drogaților“ „șmenarilor“ și „curvelor“ care căutau cu disperare să fugă din calea coronavirusului. În loc să-i fi îngrijorat starea acelor oameni, fie doar și pentru faptul că erau români de-ai noștri, împroșcau cu lături în ei, cerând autorităților să nu-i primească în țară. Să stea acolo, pe „centură“, la „babele și moșii“ pe care îi ștergeau la cur. Cei care făceau lucrul acesta, așezaseră la zid nu doar un grup de nefericiți, ci întreaga Diasporă, pe care „o mitralia“ fără milă. Nu cred că vreun alt popor din Europa ar fi procedat ca noi, într-un moment atât de greu.

Și nu a fost nimic întâmplător. Nu doar cei de afară sunt jigniți în aceste zile fără milă de către „patrioții“ și „elitiștii“ rămași să construiască capitalismul acasă, ci și bătrânii ce le-ar putea fi părinți sau bunici. Câteva fotografii surprinse în Reșița, cu oameni așteptând să se deschidă un magazin cu haine second-hand, au reprezentat un alt bun prilej de dezlănțuire împotriva „babelor pe care le caută moartea pe acasă și ele plecaseră la shoping“, a „cretinilor“, „comuniștilor“ „muroilor“ „idioților“ și „căcăcioșilor“ care fac Reșița de râs.

Fotografiile postate, care au declanșat sutele de comentarii și zecile de distribuiri, ne arată un grup de oameni la rând la haine vechi. E o tristă realitate a Reșiței, dar aceasta este o altă discuție. Între ei, tineri și persoane trecute de prima vârstă. În niciun caz bătrânii pe care îi huleau unii și alții în comentarii. Și, atunci, de unde atâta încrâncenare și lipsă de empatie față de acești oameni? Doar ca să arătăm că știm să luăm poziție față de ceea ce este urât în Reșița ori din neputința noastră de a schimba lucrurile?

Iubiți-vă bunicii, nu-i huliți. Nu-i judecați pentru chipul lor zbârcit, tremuratul degetelor, pașii mărunți și nesiguri ori hainele ponosite. Și nici pentru ce au fost și ce au făcut în tinerețe. Nu-i condamnați pentru greșelile dintr-un timp pe care oricum nu îl veți înțelege. O să vină vremea să ajungeți și voi ca ei și nu aș vrea să aveți parte, poate, pe nedrept, de același tratament. Dacă nu sunteți în stare să le oferiți o floare, un zâmbet, un bună ziua, să le bateți în ușă întrebându-i dacă îi mai dor oasele sau pur și simplu să vedeți dacă mai trăiesc, atunci nu aveți nici dreptul să aruncați cu vorbe grele, doar pentru că voi sunteți tineri și aveți impresia că le știți pe toate. Lăsați-i să-și trăiască în liniște ultimii ani în această lume a lipsei de respect pentru trecutul ei.

sursa foto: Facebook

18.03.2020
0 Comentarii

La ce i-o fi trebuit sărăcia și mizeria noastră?

Când la sfârșitul anului trecut televiziunile din China prezentau scene apocaliptice din Wuhan, cu sute de mii de oameni pe stradă, în metrou și la locurile de muncă purtând măști de protecție, părând mai degrabă creaturi din alte sfere ale universului, mi-am zis că la noi nu se va întâmpla niciodată așa ceva. Mă gândeam că molima îi luase în vizor doar pe mâncătorii de câini, pisici, șobolani și lilieci și avea să se consume doar între granițele Asiei. La vremea respectivă, în capul meu nu funcționa niciun fel de scenariu, cât de cât de luat în seamă, întrucât în țară niciun oficial nu vorbea despre temutul virus, toată lumea era focusată pe investirea Guvernului Orban.

Când la sfârșitul lunii februarie am văzut un filmuleț cu trei femei din Australia care se băteau pe câteva suluri de hârtie igienică, m-am amuzat teribil, convins că românii nu vor avea parte în veci de astfel de scene deprinse parcă din realitatea României de dinainte de 1989. Ca să te bați pe hârtie de șters la fund și să ajungi să o raționalizezi la vânzare pentru ca ea să ajungă la toți, iată un subiect demn de un film nominalizat la Globurile de Aur. Și, iarăși nu m-am agitat, pentru că dinspre Cotroceni și Palatul Victoria nu a răzbit niciun cuvințel despre Covid 19.

Nu m-am îngrijorat peste măsură nici când virusul a reușit să traveseze oceanul și a început să se întindă ca râia căprească în toată Europa. În subconștientul meu, occidentalii ăștia au spitale ca la carte, cu cei mai buni medici și asistente care nu te lasă să mori nici dacă vrei și, ca atare, vor reuși să-l răpună în cel mai scurt timp. Stăteam și priveam seară la televizor isteria ce începuse să-i cuprindă pe italieni, spanioli și nemți, aproape convins că noi vom fi ocoliți de așa ceva. Nu de alta, dar ce dracu’ să fi căutat coronavirusul ăsta în România? La ce i-ar fi trebuit sărăcia de la noi și mizeria din spitalele românești în care până și el s-ar fi infectat de la nozocomialele ce zburdă prin saloane și sălile de operații, precum iezii primăvara? În plus, responsabilii politici tăceau mâlc, iar eu mergeam pe mâna lor.

Uite că i-o trebuit. Coronavirusul ăsta nu a ținut seama nici de sărăcia sau mizeria din spitale, nici nu i-a păsat că liberalii chefuiau de mama focului după ce reușiseră să dea jos Guvernul PSD, și nici de faptul că poporul român nu ar mânca, oricât i-ar fi de foame, câini, pisici, șobolani, lilieci și alte lighioane. Nu ne-a întrebat dacă suntem pregătiți să-l primim. Și dacă ne-ar fi întrebat, tot degeaba ar fi făcut-o căci, în timp ce China, Asia în general, SUA și Europa de Vest se luptau ori se pregăteau să dea piept cu Covid-19, politicienii de la București se mâncau între ei și se dădeau de ceasul morții pentru alegerile anticipate. Nimic sau aproape nimic despre virus. Și ca o ironie, coronavirusul ăsta a început cu ei, bătându-le obrazul și trimițându-i la izolare.

Astăzi, supermarket-urile raționalizează hârtia igienică, oamenii se ceartă pentru o cutie de conservă sau o sticlă cu apă, carnea, lapele și ouăle dispar una, două din alimentări, s-au închis școlile, s-a decretat starea de urgență. Aparent, s-au deșteptat și guvernanții. Au început să se agite ca sifonul, apărând din oră în oră la televizor solemn, responsabil, incoerent. Președintele Iohannis a vorbit în aceste zile cât pentru un mandat de cinci ani, iar unii miniștri s-au băgat în seamă pe site-urile de socializare cu declarații, păreri și comentarii. E adevărat, măsurile nu au întârziat să apară, ele fiind asemănătoare cu cele luate într-o țară din vest, dar spre deosebire de aceasta, România a intrat în panică imediat și nu gradual, în pas cu decizile Guvernului. Și știți de ce? Pentru că locuitorii ăia din țara occidentală au încredere în autorități, încvredere câștigată în timp, pe când noi, românii, suntem sătui de lamentări, bâlbe și bule, indiferent de culoarea lor politică.

17.03.2020
1 Comentarii

Site-urile, la mâna lui Vela și Grindeanu

Potrivit Hotnews, decizia va fi dispusă de ministrul de Interne, pe baza unei analize realizate de Grupul de Comunicare Strategică, constituit la nivel guvernamental și va fi implementată prin decizie a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Altfel spus, doi gugulani, unul ministru de Interne, Marcel Vela, celălalt, Sorin Grindeanu, aflat la șefia ANCOM, vor purta pe umerii povara unor astfel de hotărâri fără precedent în istoria presei post-decembriste.

Grupul de Comunicare Strategică încearcă să ne liniștească pe noi, ziariștii, precizând că: „Acest instrument privește combaterea acțiunilor de dezinformare a căror scop este de a induce panica, prin intermediul unor publicații fără identitate ori a unor publicații care în mod sistematic prezintă informații fără bază reală și nicidecum nu privește instituțiile de presă recunoscute la nivelul opiniei publice, a căror identitate este cunoscută, și cu care autoritățile se află într-un raport de colaborare și dialog permanent”.

O precizare de toată jenă. Adică, cum, instituțiile de presă recunoscute la nivelul opiniei publice nu se supun „cenzurii“? Nu ar trebui ca toate publicațiile să fie tratate la fel? Nu e cumva o discriminare din start? Și ce înțeleg cei ce ne conduc în aceste zile prin instituții de presă recunoscute la nivelul opiniei publice? Că sunt apropiate Puterii?

ActiveWatch, care este o organizaţie care militează pentru comunicarea liberă în interes public, a atras atenția asupra posibilității introducerii cenzurii, odată cu decretul de instituire a stării de urgență, însă a susținut mereu că: „Niciodată nu trebuie ca guvernul să aibă puterea de a stabili adevărul unei informații“, pentru că această forță o au numai dictaturile”.

Dinspre Marcel Vela nu cred că vor exista probleme de acest gen. Partizanul unei prese libere, constructive și responsabile nu a fost niciodată deranjat de „răutățile“ la adresa sa apărute în publicații, inclusiv în cele online. Probabil că nici din partea lui Dan Grindeanu nu vor fi, dar cine știe.

Un singur lucru vreau să întreb: dacă punctul de vedere al ziaristului nu coincide cu cel al guvernului înseamnă că avem un fakenews?

14.03.2020
0 Comentarii

Iohannis, Orban și restul!

Sigur, în rolurile lui Jean, Bérenger, Dudard și Daisy pot fi distribuiți oricare dintre „actorii“ vremurilor noastre. În acest context este interesant de văzut cine pierde și cine câștigă de pe urma jocului murdar care s-a făcut cu a doua nominalizare de premier a lui Ludovic Orban. Cine este în stare să ducă povara acestor vremuri extrem de tulburi și cine va pierde încrederea electoratului, când acesta va fi chemat la urne. Până atunci, însă, cu siguranță că „actorii“ acestui teatru absurd vor apela la tot felul de tertipuri pentru a nu pierde teren, unii, sau, după caz, să mai câștige ceva procente, alții.

Până mai acum câteva săptămâni, liberalii erau cei mai fericiți oameni de pe pământ: ajunseseră la guvernare, Ordonanțele de Urgență erau emise pe bandă rulantă, visau la anticipate și la alegeri pentru primari în două tururi și își frecau ferciți mâinile pentru că săriseră în sondaje cam pe unde se situaseră cândva pesediștii. Din punctul lor de vedere, lumea se împărțise în două: pe de-o parte Iohannis și Orban, și restul, pe de altă parte. În realitate, însă, lucrurile stăteau și stau cu totul altfel. Economia bate pasul pe loc, reformele mari despre care s-a tot vorbit înainte de preluarea Puterii nu se văd încă, continuăm să ne întindem mai mult decât ne este plapuma, statul clientelar a rămas același de pe vremea Vioricăi Dăncilă și a lui Liviu Dragnea, lupta cu marii corupți întârzie să apară. În schimb, liberalii au schimbat nepoții, nevestele și amantele ălora dinainte cu ale lor și au făcut legi pentru trotinetele electrice și stârpirea a zeci de mii de căprioare.

Colac peste pupăză, apare și povestea cu noul coronavirus: oameni în carantină, angajați trimiși acasă, granițe închise, un guvern și o conducere întreagă de partid autoplasată la izolator. După atâtea cheltuieli cu teribilul virus și cu o economie care va produce tot mai puțin, cu siguranță că nu se vor mai găsi bani pentru dublarea alocațiilor și creșterea pensiilor cu 40%. Toate aceste nerealizări vor fi contabilizate într-o bună zi de liberali. Oare PSD va câștiga de pe urma acestei „interpretări“ jenante a liberalilor, distribuiți în rolurile principale al piesei absurde de care vorbeam? Dacă aceste lucruri s-ar fi consumat după trei ani de guvernare liberală, poate că așa s-ar întâmpla.

În situația dată, e mult prea proaspătă amintirea guvernării Dăncilă ca electoratul să vină iarăși în număr mare lângă PSD, ca în 2016. PSD are electoratul său tradițional, conservator, chiar, și ar mai putea să adauge ceva procente la cele pe care le are acum, dar mai mult de atât, nu cred că este în stare. Atunci, cine va ieși câștigător? PMP și Pro România, cu siguranță că vor beneficia de slăbiciunile PNL, în primul rând prin discursurile lui Traian Băsescu și Victor Ponta, care au lipici la electorat. Dar procentele cele mai multe se vor aduna, cel mai probabil, în dreptul USR PLUS, formațiuni care, prin vocea lui Dan Barna și Dacian Cioloș, s-au distanțat de politica de vodevil a lui Ludovic Orban. Mai mult de atât, aceștia i-au acuzat pe liberali de neprofesionalism, incompetență și de blat cu pesediștii. În această situație, mai mult ca sigur că electoratul PNL se va gândi mult până se va hotărî pe cine să voteze la locale și parlamentare. Acest electorat, tânăr și încă „nealterat“ de consecințele provocate de „beția“ puterii va înclina balanța, schimbând radical configurația clasamentului politic actual, pe fondul rinoceritei de care se vor molipsi mulți dintre actualii decidenți politici.

11.03.2020
0 Comentarii

Vom mai avea alegeri în vară?

La grosimea epidermei cu care au fost înzestrați, este greu de crezut că se vor îmbolnăvi doar în urma unei strângeri de mână sau al unui sărut pe obrazul bucălat. Pentru mulți, coronavirusul este un excelent agent electoral. Se agață de el cu disperare, să-și atingă interesele și nicidecum din motive de dragoste nețărmurită față de țară și popor. Iar ce le-a ars cel mai mult buza de la începutul anului au fost alegerile anticipate. După Motivarea Curții Constituționale, la sesizarea PSD, ele par, însă, tot mai îndepărtate. Liberalii, în frunte cu președintele Iohannis, agent electoral la rândul său pentru PNL, se vor mai zbate o perioadă, după care se vor împăca cu gândul că au încercat, dar dacă n-a fost să fie… Povestea cu alegerile nu se oprește aici. Vorbim despre alegerile locale pentru primiari, președinți de consilii județene și consilieri, și nicidecum despre cele parlamentare. La o primă vedere, totul ar fi în grafic, dacă nu ar exista această isterie generată de COVID 19. Am citit o informație cum că, nemții se gândesc să suspende sărbătoarea berii din acest an. Și aceasta nu este programată peste o lună-două, ci tocmai în octombrie, peste mai bine de jumătate de an. Dacă au luat în calcul o astfel de posibilitate, este clar că știu ei ce știu. La rigoarea nemțească, nu cred că i-a luat gura pe dinainte. La noi, vârful manifestării acestui virus se estimează să fie peste două luni și ceva. Adică, exact în campania electorală. Dacă nemții se gândesc de pe acum să anuleze sau să suspende Oktoberfest, ce motive am avea să credem că nu s-ar întâmpla la fel și cu alegerile noastre?

1 … 3 4