Lăsând gluma la o parte (e bine să ne mai și descrețim frunțile) Gică a vrut ca Ianis să-i calce pe urme în fotbal. Nu doar să-l vadă jucând la o echipă mare din Europa, ci să fie cel mai bun. Liderul generației sale. A încercat să facă din el o super vedetă, ca numele Hagi să fie din nou pe buzele fanilor de fotbal. Ori de câte or a avut ocazia l-a lăudat, i-a luat apărarea, s-a certat cu ziariștii și cu toți care nu erau de acord cu el în privința talentului ce zace în Hagi Jr. Nimeni nu zice că Ianis nu are talent și ambiție, însă Gică a făcut din el un fel de gogoașă pufoasă și tăvălită prin zahăr pudră, iar Ianis chiar a crezut că este cel mai bun. A mers pe mâna celebrului tată care, atunci când nu a fost convocat de Iordănescu la Națională, a fost convins că antrenorul are ce are cu copilul său, cu familia sa, cu fotbalul românesc. O fi avut Edi, dar nu nu și ceilalți antrenori pe unde a jucat în Europa.
Ianis, nu doar că nu i-a călcat, până acum, pe urme să joace pe Bernabeu și Camp Nou, dar a ajuns să facă tușa la o echipă modestă din Spania, departe de pretențiile sale. E adevărat, ăsta micu a avut și ghinion cu accidentarea care l-a ținut mult timp de parte de terenul de fotbal, dar asta nu este o scuză. Și alți jucători au pățit la fel și apoi și-au revenit. Sper ca și Ianis să-și revină. Nu neaparat ca idol, ci ca fotbalist, iar dacă simte că nu poate mai mult, să se întoarcă acasă, la Constanța căci, parafrazând o veche zicală românească: „decât rezervă la Alaves, mai bine fruntaș la Viitorul.”. Și asta înainte ca gogoașa pufoasă și tăvălită prin zahăr pudră să se dezumfle.
