15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
stiri caras-severin

De acum încolo, nu mai poți să te plângi în stânga și-n dreapta că doar te critică. Nu, după vezi, când faci fapte bune și el scrie frumos. Sigur, nu te laudă precum unii, dar nici nu sare calul. Atât cât să-ți priască caltaboșul, jumerile, sarmalele și piftia de sărbători. Nu e ca alții care te tot…aia, până-ți albesc dosul. El e ponderat, are pixul ascuțit, dar te asigur că îți apreciază munca la Consiliul Județean. Când ne mai întâlnim, mai vorbim de una, de alta, și întotdeauna își arată respectul față de matale. Pe bune. Uite, ultima dată când ai venit la redacția Express de Banat… Cum nu știi? Atunci când ai băgat capul pe ușă și l-ai chemat afară, mi-a povestit că l-ai impresionat, că așa frumos i-ai vorbit că nici lui nu-i venea să creadă.

Dar, apropos de gestul lui Dani Stanciu, crezi că l-au plătit ăștia de la PSD (Hurduzeu și Mocioalcă, și ăla la la PMP, Ionuț Popovici), să scrie frumos despre matale? Să-l fi sunat vreunul dintre ei și să-i zică: „Măi, domnule ziarist, mai ho cu atâta critică, că de acum suntem împreună la guvernare și nu dă bine la popor să ne tot ataci partenerul de Alianță”. Întreb și eu, că ăștia sunt în stare de orice. Ce zici? Nici tu nu știi, te cred. Că tot am stat și m-am gândit, cum, bă, așa dintr-o dată, să scrie atât de frumos, după ce un an ți-a tocat nervii zi de zi cu articolele lui. Nu prea se leagă. Da’, pe de altă parte, nici n-a prea avut  motive să scrie frumos. Că de chinuit, te-ai chinuit, dar ghinionul tău a fost că, atunci când ai făcut și lucruri bune, că nimeni nu zice că n-ai făcut, Stanciu era plecat în concediu. Ba pe la greci, ba în Egipt. Și, atunci, când să fii scris?

Auzi, știi ce-mi trece prin cap? ‘Oțule, nu cumva voi ați bătut palma, acu’ de sfârșit de an, să-și bage mințile în cap? Adică, tu i-ai dat un contract de la Consiliul Județean, cum le-ai dat și ălora care te fac frumos, harnic și deștept, iar el s-a pus pe treabă? Zic și eu, nu dau cu parul, că multe minuni se pot întâmpla în lumea asta: dușmani, dușmani și dintr-o dată frați. Știi ce spun? Nu, nu e adevărat?

Hai, măi, domnule președinte, nu te supăra, ce Dumnezeu, doar am întrebat, n-am insinuat nimic. Nu fi copil și nu mai sta supărat, că mintenaș vremea e de colindat, vorba ardeleanului și te trezești cu Stanciu la ușă și a lui colind: „Ne dați, ne dați, ne dați ori nu ne dați// Pită cu cârnați?”

La anu’ și la mulți ani, don președinte!

Dat afară din instituție, nea Ghiță a coborât până în stradă și, când s-a văzut că nimeni nu-l mai saluta, scoțându-și pălăria în fața sa, a făcut stânga-mprejur și s-a propus consilier al viceprimarului care, învățat să execute ordinele, s-a conformat pe loc. Consilier pe hârtie căci, în realitate, tot el este „domn primar”.  Nu mă credeți? Uitați-vă la înregistrarea de la Gala Premiilor de Excelență care s-a ținut miercuri seara la Anina și o să vedeți că puterea obișnuinței a triumfat în fața unei săli pline. Moderatorul manifestării, Marian Mesinschi, l-a prezentat drept „domnul primar Românu”, în timp ce Daniel Danu a interpretat rolul de subaltern spășit, care își cunoaște lungul nasului când vine vorba de respectarea vârstei și a funcției: „Când zic echipă, mă gândesc la domnul primar Românu care, prin ambiția care îl caracterizează, a reușit …”.

Acu’, fie vorba între noi, de la Marian Mesinschi n-aș fi avut mari așteptări, el fiind tipul de slujbaș credincios, care mâncă o pită albă ca director de casă de cultură și purtător de cuvânt al primăriei, și, atunci, cum ar fi fost să zică: „Îi dăm cuvântului domnului consilier al viceprimarului să ne spună două, trei vorbe?” Ar fi sunat ca dracu. În schimb, de la Daniel Danu, aveam oarece pretenții. Ar fi avut ocazia să ne arate că e primarul Aninei, nicidecum aghiotantul lui Ghiță Românu. Dacă ar fi avut sânge în instalație… Pe de altă parte, nimeni dintre oficialitățile județene aflate în sală – prefectul Cristian Gâfu și președintele CJ, Romeo Dunca, nu a avut tupeul să le spună celor doi: „Bă, nu-i mai spuneți domn primar, că asta sună ca o uzurpare a calităților oficiale”. Ca să nu mai spun de împricinat: „Gata, nene, ce-am fost am fost, acum sunt consilier și cu asta basta.” Mai mult de atât, Ghiță Românu a vorbit ca un veritabil primar când i s-a dat cuvântul: „Pentru viitor avem în vedere câteva proiecte cu impact asupra dezvoltării orașului și a zonei…”

Despre gala în sine, nu sunt prea multe de spus. Organizatorii – Primăria și Consiliul Local Anina -, au înmânat diplome și plachete la tot poporul. Inclusiv vrednicilor urmași ai lui Popa Tanda, ba chiar și comandantului poliției locale, pe considerentul că au contribuit la promovarea turismului local în lumea largă.

A, era să uit, Ghiță Românu a înmânat personal plachetele laureaților galei. În ce calitate? Eu până acum nu am auzit ca un consilier, oricât de tare și de deștept ar fi el, să facă așa ceva într-un astfel de moment. Vă las pe voi să vă dați cu presupusul.

Hâtru, cum îl știm, primarul Borcean încearcă să vadă luminița de la capătul tunelului, sperând, ironic, într-o minune care să aducă Caransebeșului bani la sfârșitul acestui an.

„Am ajuns în situația aia de lehamite, în care nu-ți mai vine să comentezi nimic. Probabil s-au gândit că stăm foarte bine, că suntem foarte dezvoltați și că nu avem nevoie de niciun ajutor. Eu mi-am creionat bugetul cu ideea de a nu întinde mâna. Am întins-o doar atunci când ni s-a oferit posibilitatea. Când nu, am luat lucrurile ca atare și am mers mai departe, descurcându-ne așa cum am putut. Dar poate Guvernul ne pregătește o surpriză de Anul Nou și vom primi separat.”, este de părere Borcean.

Supărarea edilului șef e legată de faptul că din suma totală de 21,5 milioane repartizată județului din Fondul de rezervă al guvernului, Municipiul Caransebeș nu a primit nici măcar cu un leu.

„Facem abstracție de orice proiecte, de orice cofinanțări. Să zicem că ne descurcăm, pentru că așa ni le-am proiectat. Dar gândiți-vă că avem spitalul, a doua unitate medicală mare din județ, și punctul SMURD care se va deschide în perioada imediat următoare. Punctul SMURD este finanțat, aproape în totalitate, de Caransebeș, atât din punct de vedere al dotărilor, cât și în ceea ce privește cazarea și hrana personalului. Și în contextul acesta, sunt cheltuieli de circa 60-70 de mii de lei până la sfârșitul anului și sigur până anul viitor, până când se reglementează situația cu acest punct SMURD care deservește cinci județe și totul a căzut în spatele comunității din Caransebeș”, mai spune Felix Borcean.

L-am cunoscut în Piața Prefecturii, în dialog cu puținii reșițeni ieșiți din casă în duminica aceea, încercând să explice că legile justiției nu se pot modifica nici prin legile date în parlament, nici prin Ordonanțe de Urgență. De fapt, judecătorul Tribunalului Cluj venise la Reșița să susțină o lecție deschisă despre „Educația civică pentru liceeni” la Colegiul Național „Mircea Eliade”. Ținând seama de „reputația” de care se bucura, l-am întrebat dacă a discutat cu cei de la Eliade despre prezența sa în școală și m-a asigurat că nu va fi nicio problemă, întrucât avea acordul ministerului Educației de a-și promova proiectul respectiv. Directorul colegiului reșițean, nu mai contează numele său, ne-a asigurat că nu va fi nicio problemă ca elevii să se întâlnească cu acesta a doua zi.

Dimineața, surpriză cât casa. Doamna director a fost de nerecunoscut. A dat-o la întors. C-o fi, c-o păți, că așa și pe dincolo. Cristi Danileț i-a arătat documentul încheiat cu ministerul în baza căruia venise acolo, însă doamna respectivă nu și nu. Păi de ce? Simplu ca vaca. La butoanele Inspectoratului Școlar Județean erau pesediștii, între ei, dacă nu mă înșel, Ioan Benga, care plecase de la Mircea Eliade , în timp ce acel domn Danileț era considerat cel puțin oaia neagră a magistraturii, dacă nu chiar dușman al poporului.  Până la urmă, magistratul a înțeles că ajunsese într-un loc unde nu era de nasul lui și, aproape se resemnase că făcuse drumul degeaba la Reșița când, cineva dintre cei care-l însoțeau, i-a propus să-și încerce norocul la Colegiul Național „Traian Lalescu”, a cărei conducere era considerată mai de „dreapta”. Și a avut dreptate. Danileț a fost primit fără să i se ceară vreo adeverință de la minister, DSP, Prefectură, DSV sau Pașapoarte, fără să i se spună ce să vorbească și ce nu. Timp de două ore s-a simțit ca la el acasă, el povestind despre drepturile și obligațiile elevilor, din punct de vedere juridic, iar ei, elevii, punând întrebări. A fost o lecție ca la carte, pe care cei de la Eliade o refuzaseră.

Revin la excluderea din magistratură. Bă, CSM, tu altă treabă nu ai decât să-l urmărești pe Cristi Danileț ce postează pe Tik Tok? Cu asta te ocupi tu? Ce te interesează cum își tunde omul ăsta gardul viu ori execută exercițiile alea a la Bruce Lee, că doar nu se filmase în sala de judecată. Putea să posteze imagini sărind într-un picior, făcând exerciții la bară fixă, mergând pe sârmă, care ar fi fost problema? Ți se pare ceva ciudat în filmulețele alea două? Eu zic că așa ar trebui să arate normalitatea după 32 de ani de libertate. Sau ai impresia că, metaforic vorbind, ele aduc atingere actului de justiție?  Poate ai dreptate, măi, domnule CSM, însă doar în măsura în care adevărul supără pe unii, pe alții. Iar în cazul lui Cristi Danileț supără rău. Al dracului de rău!.

Ba, mai mult, să te iei de pesediști. În primul rând, de alde Mocioalcă și Hurduzeu. Mamă, mamă ce făceai cu ei. În ăștia doi ai dat ca în sacul de box: stânga, dreapta, upercut, eschivă, lovitură la ficat, alta, la figură,  de parcă erai Muhammad Ali în vremurile lui bune. Îți amintești, nu? Și acum te-ai oprit? Nu-mi vine să cred că ai lăsat garda jos. A! Înțeleg. Nu se cade, acu sunteți împreună la guvernare și cum să dai în ei, că ăștia nu-s că ăia din USR care, fie vorba între noi, în Caraș-Severin nu prea au existat. Ăștia ți-o trag una, două. Așa că, poartă-te frumos cu ei și arată-le că ești cine ești.

Măi, Romică, am auzit că ai aflat și tu că prietenul Dragomir, ăla de la Finanțe,pe care îl făceai în toate felurile, vine prefect. Veste mai proastă ca asta nici că se putea înainte de Crăciun. Am auzit că ți-ai stricat weekendul când ai aflat că va fi numit în locul lui Gâfu. Ce să-i faci bre, dacă Cîțu al vostru a fost fraier. S-a dat deșteptul pământului. Să-și fi văzut de-ale lui și să nu-i fi luat în seamă pe ăia din USR. Ce-o câștigat dacă i-o dat afară din Guvern? Nimic, îți spunea mandea.

Și ce belea pe capul tău, nea Romică. Zău așa. Dumnezeu nu bate cu boata, ci cu socoata. Recunoaște că, nici în visele matale cele mai negre nu ți s-a arătat una ca asta. Să ajungi la mâna lui PSD-ului și a lu’ Dragomir, cine dracu a mai văzut una ca asta? Hai, recunoaște, că nu se întâmplă nimic. Și spune mersi că nu l-or repus pe Dragomir în fruntea ANAF-ului la Timișoara,  că atunci chiar era băgatul deștelui în știi tu ce… Oricum, eu îți sugerez să te dai bine pe lângă el, fă rost de numărul lui de telefon, sună-l în privat și invită-l la o cafea sau un ceai, ca doi colegi de Alianță ce sunteți. Nu face pe niznaiu că nu mai ține. Pe bune. Dă-te cu gugulugu pe lângă dumnealui, că nu-ți pică coroana. Măcar până după Bobotează, să-ți priască și ție sărbătorile astea.

Printr-un proiect finanțat din fonduri guvernamentale, unitatea de învățământ, în care învață 162 de elevi din ciclul primar și gimnazial, a avut parte de importante lucrări de reparații și reabilitare. Este vorba de anveloparea termică a clădirii, de reparații la acoperiș, înlocuirea ferestrelor și a ușilor, centrală termică, aer condiționat, mobilier școlar și podele laminate.

„Inițial, valoarea proiectului, parte a Programului PNDL 2, a fost de 1.035.142 de lei, însă prin suplimentările ulterioare a ajuns la aproape 1,7 milioane de lei. Prin această reabilitare consider că am asigurat cele mai bune condiții de desfășurare a actului educațional”, consideră primarul Cosmin Belci.

Pentru a putea beneficia de legitimația de călătorie gratuită, persoanele care solicită aceasta trebuie sa se încadreze într-una din următoarele categorii:

• Veterani și văduve de război, în conformitate cu prevederile Legii nr.44/1994.

• Persoane persecutate din motive politice, în conformitate cu prevederile decret-legii nr.118/1990,

• Luptători în Revoluția din decembrie 1989, în conformitate cu prevederile Legii nr.341/2004

• Persoane cu grad de handicap grav și însoțitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006.

• Pensionari și orice alte persoane cu vârsta de peste 65 ani.

• Minori

• Elevi

• Studenți

• Șomeri

Actele necesare pentru eliberarea legitimației de călătorie gratuită, în funcție de categoria din care faceți parte, sunt:

• Copia certificatului de naștere.

• Copia cărții de identitate.

• Documentele doveditoare a statutului de veteran, luptător al revoluției din 1989 sau persoană cu handicap.

• Cuponul de pensie

• Adeverința de elev/student sau carnetul de elev/student vizat de unitatea de învățământ pentru anul școlar în curs.

• Carnetul de șomer.

De precizat că, legitimația de transport nu este transmisibilă și este obligatorie prezentarea ei conducătorului auto la urcarea în mijlocul de transport sau la cererea acestuia pentru control.

Am crezut că odată cu reținerile lu’ Lumi și a directoarei de la Drumuri Județene se termină bâlciul. Că procurorii ăștia vă lasă în pace, să vă priască sarmaua, piftia și cozonacul de sărbători, dar după câte văd, nema șansa. N-ar fi exclus ca ăștia de la DIICOT să vă colinde și de Crăciun, cu „O, ce veste minunată” (minunată, în funcție de cum privește fiecare cestiunea zilei), voi să le răspundeți la gest și să-i sorcoviți de Anul Nou, iar ei în loc de nuci, colăcei și cârnați să vă bage în straiță alte mandate de reținere.

De ce spun asta? Pentru că văd că se îngroașă gluma, Romi dragă. Oamenii din jurul tău merg rând pe rând la Parchet. Sigur, nu să stea la cafea și taclale cu anchetatorii, ci să dea din casă. Să povestească cu lux de amănunt despre una, despre alta. N-au ce să declare? Asta s-o crezi tu. Să fii convins că procurorii știu ce să întrebe și unde să umble cu subtilitățile, că asta le este meseria. Și-apoi, nu e mare lucru să-i descoase, că am înțeles că s-au adunat atâtea probe că nu mai au unde să le pună bieții oameni.

Primul chemat la declarații, Andrei Ungur, administratorul județului. Nu mă interesează ce le-a spus și ce nu le-a spus procurorilor. Doar faptul că a fost la Parchet arată că treaba e groasă rău de tot. Că subiectul rămâne deschis. Că și alții urmează să treacă pe acolo, în loc să muncească, să-și vadă de treaba pentru care sunt plătiți. Poate că și tu vei fi chemat. Nu, poate, ci sigur, vei merge să spui tot ce cunoști despre cazul în care sunt cercetate Lumi Jivan și Maria Păulescu. Știu că nu ți-e teamă de întrebări, de anchetatori și de magistrați, că la câte drumuri ai făcut la viața ta la tribunal și la câte procese ai avut… Aici nu e vorba de tine, ci de instituția pe care o conduci.

Nu e bine Romi, nu e bine ce se întâmplă că se duce dracu partidul de râpă și asta nu doar din cauza lui Cîțu. Că or început să crâcnească și să bârfească lumea în județ. Cică au mers pe mâna voastră în alegeri pe considerentul că liberalii sunt cei mai drepți și mai cinstiți dintre toți tracii, dacii, romanii și pesediștii care s-au perindat la guvernare de-a lungul istoriei, și iată ce s-a ales din voi. Și e normal, măi, Romi să fie așa? Să vină ăia să vă colinde cu „O, ce veste minunată// de la Parchet se arată…” Nu e normal, asta zic și eu, dar, nah, dacă voi vreți altfel e treabă voastră.

Vreți un exemplu? Vă dau, cu date luate de pe site, din declarațiile de avere, să nu zică musiu că-l bârfim sau că batem câmpii. Tuță Adelin, de la Primăria Reșița, pe care îl cunoaște jumătate de oraș. Și de ce nu s-ar bucura omul de locul său de muncă? Iată de ce spun asta. În 2017, Adelin al nostru raporta în „declarația de avere”, două terenuri, situate în extravilan, de 3.500 metri pătrați, respectiv 3.900 metri pătrați, dobândite prin contracte de întreținere, un amărât de Peugeot, dar și o pleașcă de credit de 50.000 de euro. Canci bijuterii, canci tablouri ori sculpturi, opere de artă. La urma, urmei ce nevoie ar avea de așa ceva. Arta e pentru artiști, nu pentru un amărât de bugetar cum era dânsul la acea vreme. Poate dacă erau trecute oarece inele, ghiuluri și cerceluși din aur, altfel ar fi arătat și declarația aia de avere. Mai împopoțonată, mai strălucitoare. Slăbuț, nu-i așa? Asta e și părerea mea, dar să nu uităm că la acea dată Tuță Adelin era doar un banal consilier clasa I, grad superior, dacă asta înseamnă ceva demn de luat în seamă. În schimb, la capitolul imobile figura cu un apartament, cinci case de locuit și încă una de vacanță, la Văliug.

Ei, între timp lucrurile s-au schimbat, consilierul, clasa I, a urcat în funcții până a ajuns director executiv la Direcția de Investiții și Mobilitate Urbană din cadrul primăriei reșițene. Și odată cu funcția a început să sară norocul din toate părțile, și să se înghesuie terenurile în declarația de avere. Și asta pentru că, spre deosebire de colegii săi care la ora 4 după amiază își puneau coada pe spinare și pleacau acasă, Tuță Adelin muncea pe brânci , precum o albinuță din povești. Era peste tot, n-avea odihnă zi și noapte.

Dar, să revenim. Pe lângă cele două terenuri amintite mai sus, în declarația din 2021, mai apar încă trei terenuri la Văliug (5.000 de metri pătrați în total), două la Reșița (aproape 7.000 de metri pătrați) și alte trei pe Valea Țerovei. Toate cumpărate cu banii câștigați din munca lui de bugetar. Invidioșii se vor întreba ce face cu atâtea terenuri? Ce întrebare tâmpită. Cum, ce face? Așa cum unul face colecție de timbre, altul de fotografii de fotbaliști sau de „fata de la pagina 5”, așa și domnul director executiv colectează terenuri, ca să fie acolo la o adică. Că, vorba aia, nu cer de mâncare și nici nu au alte pretenții.

La clădiri stă mai prost în 2021, pe unele le-a vândut între timp, și-a mai luat un spațiu comercial că, deh, nu se știe niciodată la ce-o fi bun. Surprinde faptul că nu și-a cumpărat, până acum, măcar un apartament în blocul ăla din centru unde se afișează lumea bună a Reșiței. În declarația de avere nu e trecut așa ceva, dar dacă știe careva altceva, să-mi spună.

Bine, o să zică unii că sunt cârcotaș, că Adelin Tuță are firmă de instalații gaze, că de acolo îi vine grosul. Are, nu zic, nu, dar ce, bă,  în 2016 nu a avut? Ba da, a avut, dar atunci era doar consilier, clasa I. Nu director executiv ca în 2021.

Vineri, la Reșița, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, lăsa să se înțeleagă că atât timp cât va fi ministru, acest traseu nu se va închide. Vor trebui identificate soluții și o mai bună implicare a autorităților locale, dar Semmeringul bănățean va rămâne în continuare un punct de atracție pe harta turistică a județului.

Dovadă a acestui fapt, sâmbătă, 11 decembrie, Grindeanu a anunțat într-o conferință de presă că lucrurile s-au schimbat și s-a revenit la normal: În această dimineață, colegii mei m-au anunțat că pe relația Oravița-Anina  nu va fi întreruptă circulația trenurilor, ci va fi așa cum a fost și până acum. Deci,  problema este rezolvată. A contat mai puțin partea economică și mai mult componenta istorică a acestei căi ferate inaugurată cu aproape 160 de ani în urmă.”, a explicat ministrul Grindeanu.

Ion Mocioalcă afirmă că tot ce a depins de partea politică a fost rezolvat din punct de vedere tehnic, astfel încât să existe cadrul legal pentru a se face bugetul în concordanță cu aceste acte normative.

„Este vorba despre majorarea punctului de pensie și a pensiei minime, creșterea alocațiilor și acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități. În scurt timp se va finaliza cadrul normativ și pentru ajutorul de 1.200 de lei pentru pensionarii cu venituri cuprinse între 1.000 și 1.600 de lei.

Ordonanțele finalizate la Ministerul Muncii vizează creșterea punctului de pensie cu 10%, de la 1.442 la 1.586 și creșterea pensiei minime cu 25%, de la 800 la 1.000 de lei.

Începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2022, alocația de stat pentru copii se stabilește în cuantum de 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 18 ani, în cazul copilului cu handicap și 243 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani”, explică politicianul cărășean.

O altă măsură visează a 13-a indemnizație pentru persoanele cu handicap. Pentru persoanele adulte cu dizabilitate, indemnizația compensatorie va fi valoare de 350 lei pentru persoana cu handicap grav, de 265 lei pentru persoana cu handicap accentuat și 60 lei pentru persoana cu handicap mediu.