15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru

Istoria noastră a tăcut ca porcul în cucuruz. Nimic despre faptul că Ștefan cel Mare a fost mare gagicar, că pe unde ajungea rămânea un plod în urma sa. Norocul lui că pe vremea aia nu se plăteau pensii alimentare că ar fi rămas sărac lipit pământului, cât era el de domnitor. Că la fel de mult îi plăceau și petrecerile, mai cu seamă cele din cluburile, pardon, cârciumile de noapte unde se adunau cele mai frumoase femei venite de la Țarigrad, Kiev și Soroca. Vă dați seama, domnitor fiind, controla fiecare știre despre escapadele nocturne, prin boierii și hatmanii pe care îi avea la curtea cetății de scaun, Suceava. Presa era controlată de stat, cronicarii vremii îi ridicau osanale. E drept, se găsea câte unul, așa-zis „independent” care mai scria despre relațiile amoroase, bețiile de la hanurile la care se caza în weekend, dar imediat era pus la zid, i se interzicea publicația iar el era exilat în Țara Românească sau Rusia.

La fel au stat lucrurile în cazul lui Ioan Vodă cel Cumplit. Numele lui rămas în istorie spune totul despre cine a fost nea Ion. Pe cât a fost de vodă, pe atât de sadic. De crud cu boierii moldoveni pe care nu numai că făcea mișto de ei, ci îi și căsăpea la cea mai mică greșeală.. Să nu mai vorbim de Vlad Țepeș. O fi fost și el viteaz, animat de sentimente  patriotice, ceva în genul celor de la 1848, Plevna și Smârdan, și o fi avut și ceva galbeni puși de-o parte să-și fi cumpărat scaunul domnesc. Dar, priceput, la ce? La tras oamenii în țeapă? Ăsta este motiv să te mândrești? Pentru asta intri în istorie? Să fim serioși, maitre! Și exemplele pot continua cu Cuza, afemeiat și el, Carol al II-lea, care a renunțat la tron și la familie, tot pentru o femeie.

Și ca să vedeți că așchia nu sare departe de copacul tăiat cu securea, lucrurile stau la fel și astăzi. Ciucă al nostru este erou interstelar, Jorjelu e cel mai bun agent imobiliar din câți are țara asta, Geoană, a fost prostănac, dar și-a revenit între timp, iar Marcelu… Marcelu are cele mai gustoase rețete tradiționale de covrigi cu susan.

Păcat că toți aceștia, doar pe unul trebuie să-l alegem președinte…

hurduzeu cu dascalii

„500 de copii vor învăţa, odată cu noul an şcolar, într-o clădire modernă şi bine dotată, aşa cum ar trebui să fie toate unităţile de învăţământ din Caraş–Severin şi din România. Această şcoală este un prototip pentru ce trebuie să facem noi, cu implicare inclusiv de la nivelul Consiliului Judeţean, în următorii ani. Şi mai ales în zona rurală. Ambiţia mea este ca, într-un interval relativ scurt, Caraşul să reducă masiv abandonul şcolar şi rezultatele la examene (îndeosebi Evaluarea Naţională şi Bacalaureat) să se îmbunătăţească. Pentru asta, baza materială este foarte importantă.”, este de părere deputatul cărășean.

Hurduzeu spune că, prin actul de educaţie, schimbăm în bine viitorul judeţului şi al întregii ţări. Educația fiind cel mai bun instrument pe care îl avem pentru a construi societatea pe care ne-o dorim cu toţii.

„De aceea, îmi aduce multă bucurie finalizarea acestui proiect de infrastructură care a costat 6 milioane de lei şi a fost realizat prin fonduri guvernamentale (PNDL 2). L-am felicitat pe primarul Adrian Stoicu că a reuşit să finalizeze lucrarea în timp pentru începerea anului şcolar. Le-am mulţumit şi cadrelor didactice şi celor care se ocupă de partea administrativă de la şcoală pentru răbdare şi implicare.”, a mai precizat Silviu Hurduzeu.

deschiderea noului an 2024

Deschiderea noului an de învățământ și la Moldova Nouă acolo unde, între oficialitățile prezente s-a aflat și senatorul PSD, Adrian Torma.

Parlamentarul cărășean nu a ascuns faptul că a fost cuprins de nostalgie și de emoții, ca orice om care a trecut prin astfel de momente.

„Am fost prezent la deschiderea oficială a noului an școlar organizată de Liceul Tehnologic Clisura Dunării. Sistemul educațional este unul dintre prioritățile mele pentru dezvoltarea școlilor din comunitatea noastră.

Uitându-mă la cât de frumoși și voioși sunt copiii orașului nostru m-a cuprins un val de nostalgie în suflet, amintindu-mi de mine, elevul din trecut.

Fiți curajoși, ascultători și însetați de cunoaștere!

Doresc elevilor și tuturor cadrelor didactice succes deplin și momente de neuitat în noul an școlar.” le-a transmis senatorul PSD celor prezenți la deschiderea noului an școlar.

martie 1 2022

După tradiționala urare de succes copiilor, înțelepciune dascălilor și împliniri părinților, senatorul Vella spune că privește spre un mâine optimist prin aceste vlăstare care anul acesta au deschis poarta școlii, pentru că ele sunt România noastră de mâine!

Vela a ținut să o gratuleze și pe Ligia Deca, ministrul Educației, pentru realizările din ultima perioadă, enumerând cifre și fapte din portofoliul acesteia:

„ La începutul acestui an școlar a alocat sistemului de educație 7.800 de posturi. În acest moment, în sistemul de învățământ, sunt, în total, peste 300.000 de posturi.

Avem creșe noi care vor fi date în folosință în acest an școlar și 98 de servicii complementare de educație timpurie (grădinițe comunitare, ludoteci și/sau grupuri de joacă), finanțate prin PNRR.

De asemenea, a crescut numărul de îngrijitoare pentru creșe și grădinițe, inclusiv profesori de sprijin pentru copiii cu CES, logopezi, profesori pentru „Școala din spital” și „Școala la domiciliu”.

Sunt angajați informaticieni care să sprijine activitatea celor 1.435 laboratoare inteligente finanțate în cadrul PNRR. Dotează liceele, colegiile, școlile profesionale, palatele și cluburile copiilor cu laboratoare inteligente! Școlile au început deja să primească echipamentele pentru aceste laboratoare.

A crescut salariile profesorilor cu 50%, în medie, fiind cea mai mare creștere salarială în învățământ din ultimele decenii!

Liberalii au decis nu doar să plătească, ci să investească în viitorul României!”, a mărturisit parlamentarul cărășean.

Referindu-se la condițiile din unitățile de învățământ, Marcel Vela a spus: „În acest an școlar, o școală din trei oferă copiilor o masă în timpul programului școlar! A crescut succesiv numărul școlilor de la 350, în 2022 la peste 2.200 de școli în prezent. Astfel, aproximativ 650.000 de copii primesc o masă la școală. Va continua, până când toate școlile vor oferi o masă în timpul cursurilor.

PNL aduce la un loc formarea în școală și cea în cadrul unei întreprinderi prin dezvoltarea învățământului dual!

Vor fi 29 de campusuri de învățământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României (588 milioane de euro).

Învățământul tehnologic se va desfășura exclusiv în sistem dual începând cu anul școlar 2029 – 2030.

– Credem în parteneriatul școală – operatori economici – autorități locale, doar așa vom reuși să creștem viitori adulți ale căror competențe să-i ajute să se integreze pe piața muncii.

A digitalizat corectarea examenelor naționale în toate județele din România!

De asemenea, am decis ca vizualizarea lucrărilor scrise la evaluarea națională și bacalaureat 2025 să se facă înainte de depunerea contestațiilor. Copiii își vor putea vedea lucrările înainte de a depune contestații, pentru a decide în cunoștință de cauză.

În acest context în care ne dorim extinderea digitalizării, se constată interesul școlilor pentru folosirea instrumentelor digitale – de curând a fost publicată lista școlilor care vor folosi catalog electronic.

Anul acesta, numărul lor a crescut cu 60%, ajungând la aproape 1.900.

A adus burse în fiecare clasă din fiecare școală din România! Numărul acestora a crescut la peste 1,2 milioane (peste 4 miliarde de lei).

A obținut o creștere istorică a bugetului Educației din 2024 – 4,3% din PIB. Acesta are o valoare de peste 74 de miliarde de lei, cu peste 20 miliarde lei mai mult față de 2023.

Guvernarea liberală a majorat cu 1.200 numărul de posturi de consilieri școlari!

Asta înseamnă o creștere de 50% a numărului total al acestora.

A lansat, de curând, ultimul apel de proiecte din PNRR pe Educație. Ce înseamnă PNRR pentru educație? Peste 3,5 miliarde de euro investiți în acest domeniu, care au început să schimbe fața sistemului de învățământ din România:

– 5.846 școli dotate

– 29 campusuri de învățământ dual

– 61 universități digitalizate

– 85.476 clase dotate cu mobilier

– 4.377 laboratoare de informatică

– 1.435 laboratoare inteligente (SmartLab) în școli

– 89.567 clase dotate cu echipamente IT

– 14.610 laboratoare de științe/cabinete școlare

– 3.887 săli de sport dotate

– 98 grădinițe comunitare/ludoteci

– 2.292 scoli beneficiare PNRAS

– 159.245 elevi beneficiari PNRAS

– 212.883 elevi beneficiari ai microbuzelor electrice

A adus mai mulți bani în unitățile de învățământ! Creșele, grădinițele, școlile și liceele (de stat și particulare) din România vor primii mai mulți bani începând din acest an. Avem o creștere istorică a costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev ca efect direct al intrării în vigoare a Legilor Educației, adoptate anul trecut. Costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev pentru cheltuielile de natură salarială crește cu 38% față de nivelul din 2023, respectiv de la 6.834 de lei la 9.431 de lei. Pentru cheltuieli cu formarea continuă, bunuri și servicii, crește cu 13,8%, respectiv de la 570 lei la 649 lei.

În ceea ce privește școlile cu grupuri sanitare neconforme, ultima actualizare arată că a scăzut numărul la 70 de unități de învățământ cu grup sanitar neconform care nu sunt cuprinse în momentul de față la finanțare pentru a rezolva această problemă. Continuă, până când nicio școală nu va mai avea toaletă neconformă. Dintre cele 70 de grupuri sanitare neconforme, 50 vor fi cuprinse într-o hotărâre de Guvern de finanțare pe care Ministerul Educației o va iniția chiar anul acesta. Cele 20 rămase prezintă mai multe caracteristici care împiedică finanțarea actuală, pentru că fie sunt pe terenuri private, fie sunt deja prinse în alte programe de finanțare.

PNL se ține de promisiunea de a îmbunătăți politicile de acces în învățământul superior și de a sprijini categoriile de elevi și studenți care au cea mai mare nevoie de susținere. Am lansat Programul „Primul student din familie” (50 de milioane de euro) prin care susținem tinerii din mediul rural, și nu numai, să-și continue studiile la universitate, fiindcă este necesar ca acești tineri să beneficieze de creșterea veniturilor și de creșterea calității vieții.

Baftă și isbândă tuturor!

Dumnezeu să binecuvânteze România!”

mai 1 2023

La deschiderea noului an școlar, primarul Ioan Popa a promis că echipa din subordinea sa va continua să acceseze fonduri europene pentru îmbunătățirea infracțiunii școlare.

Cât privește mesajul, acesta a fost unul simplu și direct:

Prima zi de şcoală este începutul unei aventuri!  Nu fiți timizi, primiți în suflet și în minte tot ce vă aduce acest nou an școlar. Bucurați-vă de noile cunoștințe care vă dezvoltă mintea și de prieteniile sincere, ce se leagă pe băncile școlii, care vă vor rămâne mereu în suflet.”

La fel și cel adresat dascălilor:

Dragi profesori, astăzi preluați din nou responsabilitatea cea mai înaltă pentru orice comunitate, aceea de a-i pregăti viitorul. Mult succes!”.

„Tuturor elevilor cărăşeni şi din întreaga Românie, le doresc ca anul şcolar 2024 – 2025 să fie unul fructuos. Să pună mâna pe carte, să înveţe, să-i asculte pe părinţi şi pe dascăli. Să ştie că nu tot ce zboară se mănâncă şi că modelele adevărate sunt profesorii din sălile de clasă, părinţii şi bunicii lor. Viaţa adevărată se trăieşte în fiecare zi şi scurtăturile pe care le prezintă unii şi alţii pe Tik Tok, Youtube, Twitch sau Facebook sunt, adesea, doar o ceaţă lipsită de substanţă. Acestea sunt lucruri pe care i le spun inclusiv fiului meu. Eu cred că generaţia aceasta care vine din urmă are şansa de a construi un viitor strălucit deopotrivă pentru Caraş-Severin şi pentru toată România. Gândesc mai liber decât a făcut-o generaţia mea şi au o viziune mai reală despre lumea viitorului. Important este ca, lângă aceste atribute, să adauge munca şi seriozitate.”, se arată în mesajul parlamentarului PSD.

Pe de altă parte, Hurduzeu aduce un omagiu corpului didactic, în special celor din mediul rural care se confruntă cu numeroase probleme.

„Fac o reverenţă sinceră în faţa tuturor profesorilor, învăţătorilor, personalului administrativ şi auxiliar din şcolile cărăşene. Având soţie profesoară, ştiu foarte bine câte sacrificii fac zi de zi. Chiar dacă, în ultimii ani, salariile au crescut, mai avem multe de făcut ca societate şi ca instituţii ale statului pentru a pune dascălul în locul pe care îl merită. După tot felul de butaforii ieftine de tip «România educată», a venit vremea să spunem un adevăr ascuţit: trebuie să le oferim mai multe resurse acestor oameni, pentru că ei au pe mână viitorul ţării. Nu trebuie să ne mai bazăm doar pe vocaţie, ci să oferim acele lucruri care să-i determine pe cei mai buni absolvenţi de studii superioare să aleagă o carieră pedagogică. Abia atunci dinamica din şcoala românească se va schimba în bine. […] Eu sunt determinat să mişcăm lucrurile din loc la nivelul Consiliului Judeţean şi sunt convins că şi primarii înţeleg că dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare trebuie să reprezinte un punct focal al următorilor patru ani”, este de părere deputatul Silviu Hurduzeu.

A, tu nu alergai cu cercul… Cum? De mic aveai alte preocupări? Păi, nah fiecare cu preocupările lui intelectuale. Nu fugeai, dar vrei să recuperezi acum ce nu ai făcut atunci. Cu trotineta electrică, cu skateboard-ul, cu roaba. Cu roaba nu? Păi așa se vorbește prin târg că ți-ai făcut rost de o roabă clasică, nu de asta din tablă, de 2 lei, ca să-l plimbi pe Eminescu din fața primăriei în curtea Episcopiei  și retur. Nu pe Eminescu în persoană, ci bustul lui.

Te-ai bosumflat. Uite, asta nu-mi place la tine, că te superi una, două. Îți sare muștarul din orice. Nu fi copil, măi, Felix, că eu nu fac mișto. Nu mi-aș permite una ca asta. Ș-apoi, tu ești ditamai primarul gugulanilor, pe care îl doare la bască de ce spun unii și alții, ce dracu! Așa am auzit vorbindu-se în târg că, bustul lui Eminescu nu are autorizație pentru a fi amplasat în părculețul ăla din fața primăriei. Că așa spune legea: este interzisă amplasarea oricărei statui sau bust, fie el și al lui Eminescu, la mai puțin de 100 de metri de clădirea primăriei care e monument istoric. Sigur, tu puteai să-l muți 50 de metri mai în spate, dar atunci l-ai fi pus pe bietul Eminescu să dirijeze circulația în centrul Caransebeșului. Ar fi fost mișto să fi făcut una ca asta. Ai fi intrat definitiv în istoria locului.

Acum ce ai de gând să faci cu bustul lu’ fratele Mihai până obții autorizația de amplasare? Să-l înscrii și pe el în PSD sau să-l duci în curtea Episcopiei, acolo unde a fost așezat inițial? Ori ți-e rușine să-l cari cu roaba prin fața teraselor lui Mitru Rujan pe care ai vrut să le demolezi? De ce să-ți fie rușine, Felixu? De muncă să nu fugi niciodată. Munca te înnobilează, te face mai bun și mai înțelept. Pe de altă parte și tu ai dreptate: păi ce, piramida lui Keops a avut nevoie de autorizații de la ministerul Culturii egiptene pentru construcție și amplasare în afara zonei rezidențiale? Da, bă, Felixu, așa e, și aici gândești ca un om bătrân, doar că până vei ajunge și tu faraon, antrenează-te: plimbă roaba sau fugi cu cercul!

Nimic din ce a fost cândva nu mai este astăzi. De la ghiozdan, uniformă (care aproape lipsește cu desăvârșire) și până la penarul de lemn și numărătoarea cu bile înșirate pe sârmă. Nici măcar florile nu mai sunt culese din grădina bunicii, ci sunt aduse de la dracu’n praznic, din Ungaria, Ucraina (da, Ucraina aflată în război) și Olanda. Să nu mai vorbim de școala care, ca un făcut, niciodată nu este gata la timp cu lucrările de reparații de peste vară. Ca să nu mai spun cum scoate ea la foc automat analfabeții funcționali ai României de mâine. În sfârșit, și peste 50 de ani, în era inteligenței artificiale, se va vorbi la fel, că așa suntem noi, românii, cârcotași, însă va fi puțin probabil ca cineva să-și mai amintească de Domnu Trandafir ori de Smărăndița, fata popii din Humuleștii lui Creangă.

Începând cu acest an, școala  vine cu o sumedenie de noutăți. Nu se știe pentru cât timp, că la noi ce e astăzi nu mai e valabil mâine, important este că există aceste măsuri care, cel puțin în teorie (dacă nu cumva, doar aici) vor da o altă perspectivă actului educațional. Pedeapsa pentru școlarii indisciplinați o reprezintă așa-zisa „cameră de detenție.” Gata cu invective de genul: „măgarule”, „boule”, „tâmpitule”, „nesimțitule”, sau mesajele alea din tinerețea noastră: „Să vii cu mă-ta și tac-tu la școală” și „Vezi că te dau cu capul de tablă până îți intră teorema lu’ Pitagora în scăfârlie.” De luni, zdup cu ei la camera de detenție. Să vezi atunci ce o să crească numărul chiulangiilor, ce bătaie pe un loc, ce aglomerație va fi acolo unde vor fi trimiși copiii din toată școala. Nota la purtare se stabilește după fiecare modul, nu doar la sfârșitul anului ca până acum. Și sunt cinci la număr.

„Pentru toți elevii din învățământul gimnazial și liceal, la fiecare 20 de absențe nemotivate pe an școlar din totalul orelor de studiu sau la 20% absențe nejustificate din numărul de ore pe an școlar la o disciplină de studiu/un modul de specialitate va fi scăzută media anuală la purtare cu câte un punct. Elevii care au media la purtare mai mică decât 8 în anul școlar anterior nu pot fi admiși în unitățile de învățământ cu profil militar, teologic și pedagogic”, se arată în statutul elevului. Măsurile astea sunt valabile și pentru elevul de la oraș, dar și pentru școlerul care folosește latrina turcească din fundul grădinii.

Asta cu statul pe vine la closet mi se pare o cârcoteală ordinară, să ne facă pe noi românii să ne simțim prost când avem crampe în burtă. Și aici citez din puțul gândirii al fostului ministru traseist al Educației, Sorin Cîmpeanu, care spunea în mandatul său: „Trebuie să înțelegem că nu are legătură toaleta în curte cu calitatea educației, din moment ce mulți dintre noi am făcut performanță învățând în aceste școli.”. De noaptea minții într-o Românie educată căreia i se potrivește de minune expresia: „Vai de curu’ nostru.”

pasaj cfr

În tot acest timp, circulația autovehiculelor va fi restricționată sau deviată pe Strada Izvor, cu ieșire pe un drum ocolitor spre cariera de piatră și Colțani.

„Timp de un an, șoferii au trebuit să facă față unui adevărat test de răbdare, de suportabilitate, în condițiile în care în joc erau mașinile lor ce traversau pasajul de cale ferată de la Bocșa Montană. Drumurile lor la auto-service vorbesc de la sine despre neajunsurile pricinuite de această trecere de cale ferată. CFR nu a avut bani până acum pentru reparații. Insistențele mele au dat însă roade. Personal am fost la domnul ministru al Transporturilor în privința acestei probleme. Îi mulțumesc domnului ministru Sorin Grindeanu care a înțeles necesitatea unei intervenții rapide și eficiente. În acest sens au fost alocate fondurile pentru proiectare, pentru investiție care vizează terasamentul, infrastructura rutieră, inclusil înlocuirea șinei de cale ferată din zona pasajului.”, mărturisea primarul Mirel Pascu.

Lucrările încep de astăzi, vineri, 6 septembrie, și vor fi finalizate săptămâna viitoare, cel mai probabil marți, 10 septembrie.

Adevărul e că pe doamna de la USR o prinde bine ținuta asta de la țară. Și chiar îi place să o îmbrace, mai ales acum în pre-campania electorală. Dar asta nu-i de acum, că la fel a făcut și la nuntă când, în loc de rochie de mireasă, voal, trenă sau jartieră pentru partenerul de viață, a îmbrăcat o rochiță simplă, ca pentru o copilă de la țară, cusută manual, cu mărgele colorate, iar pe cap a purtat o cununiță din flori de pe imaș și spice de grâu. Adevărul e că oamenii s-au cam săturat de candidați scorțoși, îmbrăcați în negru din cap și până în picioare, cu cravată și jiletcă pe dedesubt, la 40 de grade la umbră. Nuți de la Cîmpulung a prins șpilu și toată vara s-a îmbrăcat ca o invitată la Nunta Zanfirei.

Mai greu a fost și este pentru contracandidații săi să-i calce pe urmă, căci, oricât de mult s-ar strădui să-și mulțumească electoratul cu ținuta lor vestimentară mai de la Plenița și Buzău, nu vor reuși sub nicio formă. Cum le-ar sta lu’ Marcelu și Bunelu îmbrăcați în cămașa de in, ițari și încălțați cu opinci? Ori în alte ținute mai sofisticate. Hai, lu’ Marcelu i-ar mai sta cumva în blugi, cămașă înflorată și pantofi casual, deși s-a cam îngrășat de când are iubită tinerică, dar ce se face Bunelu, că pe el l-ar prinde doar uniforma de camuflaj pe care a purtat-o în bătălia de la Nassiriya, din Irak. Și n-are decât una singură, că pe aia de schimb a uitat-o sub perină când a plecat din Irak. Așa că, la acest capitol, Lenuța noastră are avantaj clar.

Numai că, din păcate, când să zică „Doamne ajută”, în timp ce urcă în pas alert spre înalta societate, madame Nuți e pusă la zid în privința unui slogan, chipurile, copiat ad litteram de la unii de afară. Cică, „Pentru cei mulți, nu pentru puțini” ar fi traducerea din englezescul: „For the many not for the few.”, folosit de laburiști în nu știu ce campanie de-a lor. Măcar dacă ar fi un slogan de dreapta… Bine, nu a copiat la fel de mult ca Bunelu în teza de doctorat, dar tot plagiat s-ar numi. Șacalii ăștia atât au așteptat, să facă un pas greșit, să aibă de ce să se lege. Că ce ar zice electoratul, și așa puțin, pe care s-ar baza? „Uită-te, bă, dacă și Nuți userista plagiază, România nu mai poate fi salvată de la pieirea morală”

Zău, mă? Că altă treabă nu are electoratul decât să se întrebe de unde a luat Nuți sloganul…

De vreo treizeci de ani, lucrurile s-au schimbat, satul s-a emancipat și ulița a devenit… stradă deși, în multe cătune ea arată tot ca pe vremea lu’ Ștefan cel Mare, când nu existau nici programe și nici accesări de fonduri europene pentru lucrări de reabilitare ori asflatare. Noroc că schimbarea titulaturii nu s-a făcut acum un veac și ceva căci, cum ar fi sunat titlul poeziei scrisă de George Coșbuc „Iarna pe uliță? ” Cum? „Iarna pe stradă?” Sună ca dracu, nu-i așa? Sau, cântecul ăla lu’ Ion Cristoreanu: „La mândra pe ulicioară?” Cum să-i fi zis la ăsta? „La mândra pe străduță?” Cum ar fi să schimbăm versurile la cântarea lu’ Lele Crăciunescu unde, în loc de ulicioară, să-i spunem „De pe străduța asta, mi-o plecat și mie fata.” Bă, ești prost? Bă, ești nebun?

A, era să uit de un cuvânt care mă amuză teribil pe care îl folosesc tot mai mult politicienii.  Mai ales în campaniile electorale, când toți sunt numai lapte și miere. Zilele trecute, de exemplu, și Bunelu Ciucă, și Conu’ Marcelu, se jurau și promiteau că vor face ce le stă în putință ca seniorilor să le meargă din ce în ce mai bine, după clasica expresie: „Clientul nostru, stăpânul nostru.” Ați priceput, după Ciucă și Ciolacu, dar nu doar pentru dânșii, seniorii sunt persoanele trecute de o anumită vârstă. Cică, e o rușine în ziua de azi să le spui bătrâni. Ce e aia bătrân? E ca și în cazul țiganilor care de sute de ani au fost țigani, și nu s-a supărat că li se spunea așa, până a venit unul să ne explice că ei, de fapt, sunt rromi. Și dacă nu ne băgăm mințile în cap, am pus-o…

Un moș, un moșneag, un… Să fim serioși, trăim într-o Europă a respectului față de… seniori care, după DEX, sunt sportivi în toată firea, alții decât juniorii, proprietari de feude etc. Dar noi aici nu ținem seama de DEX, ci de ce spune UE, în fața căreia ne închinăm ca la Icoana Făcătoare de Minuni. Și iar mă întorc la Coșbuc și Nunta Zamfirei, încercând să-mi imaginez cum ar suna strofa aia în care în loc de „bătrâni” poetul ar fi scris: „Sunt greu seniorii de pornit. Dar de-i pornești, sunt greu de-oprit.” Sau cum ar arăta o compunere a unui copil ce și-a petrecut vacanța la bunici, la țară. La tata-bătrân și muma: „Eu în vacanță am fost la tata-senior și la muma-senioară de la Cucuieții din dos?” Ca să nu mai vorbesc de metafora versului izvorât din tocul cu peniță a lui Minulescu: „Un senior și o senioară, două jucării stricate.”

Bă, mă lași?