15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru

După ce s-a spălat pe dinți și a făcut gargară cu spirt medicinal trecut prin trei felii de pâine, vasluianul s-a dus glonț la primărie, unde a cerut de la asistenta-managera primarului o coală de hârtie, model A4, pe considerentul că avea de gând să se adreseze în scris primăriei comunei B. Apoi s-a așezat la un birou și a început să scrie.

                                                                Primăriei și Consiliului Local al Comunei B.

                                În atenția domnului primar Vasile.

Subsemnatul…….. născut, copilărit și trăit în comuna B., județul Vaslui, solicit prin prezenta cerere să-mi acordați în avans ajutorul de înmormântare de care beneficiază prin lege orice persoană din România. Precizez că nu cer mai mult decât mi se cuvine.

                                Cu stimă și respect,

                                Al dvs. consătean, Ghiorghiță

Petentul a cerut număr de înregistrare și o rezolvare cât mai rapidă, ținând seama că până la Crăciun nu mai este mult timp.

Primarul, om cu experiență, convins că le văzuse pe toată în viața lui, și-a făcut cruce, iar a doua zi l-a chemat la dânsul pe Ghiorghiță. „Măi Ghiorghiță, am luat la cunoștință cererea ta și înainte să o supun votului consilierilor locali, că așa cere legea lămurește-mă și pe mine, să nu mor prost: cum de ți-o trecut prin cap una ca asta? Că așa ceva e un drept al celor care mor, să li se poată face pomana de cei care rămân după ei.” Cu mintea limpede ca apa din fântână în care nu apucase să picure un strop de rachiu, Ghiorghiță a replicat cu o întrebare, care s-ar putea dovedi un precedent în materie de ajutoare de înmormântare: „Măi Vasile, la ce-mi trebuie bani pe lumea cealaltă? Eu îi vreau acum cât trăiesc. Și dacă e un drept al meu, de ce să nu beneficiez în timpul vieții?”

Genial răspuns, chiar filosofic, că vorba aia, dacă aici pe pământ și cât ești viu nu te poți bucura de grija pe care ți-o poartă statul, ce rost mai au toate astea pe lumea cealaltă? Că bine zici Ghiorghiță! 

Și ca să o spunem pe-a dreaptă, mulți politicieni, comentatori și analiști politici priveau la cele ce se întâmplau în Piața Prefecturii, acolo unde se adunau zilnic mii de oameni, ca la o nouă revoluție.  Și aceasta pentru că, revendicările sindicale începuseră să se amestece cu cele de natură socială. Șomajul făcea ravagii, uzinele și fabricile se închideau una după alta, inflația devenise galopantă, iar speranța de mai bine devenise tot mai mică. Fără să greșesc, Europa era cu ochii pe Reșița. O Reșiță muncitorească nemulțumită, care dăduse în clocot, și care putea fi un moment prielnic pentru înlăturarea lui Iliescu de la Cotroceni, a lui Nicolae Văcăroiu de la Palatul Victoria și a PDSR-ului de la putere.

Ce s-a întâmplat în urmă cu 29 de ani la Reșița, nu avea să se mai repete în România anilor ce au urmat. Cu o excepție și care, întâmplător sau nu, se numește tot Reșița, de data asta fiind legată de protestele celor de la CSR, actualul TMK. Tocmai din acest motiv  mi se pare surprinzătoare tăcerea care i-a cuprins în aceste zile pe politicienii care conduc destinele acestui județ. Sincer, m-aș fi așteptat la o reacție din partea lor. Una de aducere aminte. O conferință organizată în comun cu sindicatele (alea care au mai rămas), o intervenție la radio, televiziune sau online, un comunicat de presă. Că așa ar fi fost frumos. Să-i cinstim pe cei care atunci, în decembrie 1994, chiar au crezut în rezolvarea problemelor de la UCM Reșița. În promisiunile lu’ nea Nicu Văcăroiu, zis Săniuță, a lu’ Hrebenciuc, alias Guzganul rozaliu, și ale celebrului DIP, ministrul Industriilor la acea vremea. Degeaba. Nici politicieni, nici sindicaliștii nu sunt în stare să facă recurs la memorie.

Ocupați cu pregătirile de Crăciun, mi-e greu să cred că cineva se va gândi la acest moment de istorie al Reșiței pe care o iubesc doar atunci când vin alegerile, Ziua Națională și tăiatul porcului, la un pahar în plus de răchie fiartă!

serbarile iernii

Acțiunea, ce va avea loc în Parcul 1 Mai, începând cu ora 14, se va desfășura în parteneriat cu școlile de pe raza comunei și cultele religioase.

Vor avea loc un concert de colinde, dar și momentele artistice susținute de elevii Școlii Gimnaziale din Dognecea și corurile bisericilor ortodoxe, penticostale și baptiste din comună. De la ora 17 este așteptat să colinde cunoscutul și apreciatul cantautor reșițean de muzică folk, Dinu Olărașu.

Participanții la eveniment vor fi întâmpinați cu vin fiert, turtă dulce și preparate locale specifice sărbătorilor de iarnă.

silvica

Plățile pentru motorina folosită în agricultură vor continua până cel puțin la sfârșitul anului 2026.

Referindu-se la măsura luată, deputatul PSD de Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu: „În ședința de Guvern a fost aprobată Hotărârea pentru prelungirea perioadei de aplicare a prevederilor HG nr. 1.174/2014, privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt producătorii agricoli, de la persoane fizice autorizate, până la întreprinderile individuale, întreprinderile familiale și/sau persoanele juridice, indiferent de forma de organizare și/sau organizațiile de îmbunătățiri financiare, federații de organizațiile de îmbunătățiri financiare. Totodată de ajutor beneficiază și organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, instituțiile și stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.”.

mai 1 2022

Vela dă un exemplu din imediata noastră apropiere, spunând că, indiferent de vreme și de vremuri, România are nevoie de o companie națională aeriană.

„Pentru a se lupta cu concurența străinilor, oricare companie cu capital autohton are nevoie de susținerea tuturor românilor. Trebuie susținute companiile și produsele fabricate de acestea pentru că, în felul acesta susținem viitorul națiunii.”

Senatorul Vela dă exemplul suedezilor, care fac de mult timp acest lucru, al olandezilor și a francezilor.

liviu gavrila

Cu aproape 20 de ani de experiență în energie, Liviu Gavrilă a gestionat proiecte la nivelul întregii structuri a sectorului energetic (generare, distribuție și furnizare). De asemenea, în calitate de Vice Președinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), acesta reprezintă una dintre vocile cheie din sectorul energiei regenerabile.

TMK Hydroenergy Power este compania membră a Grupului CEZ în România care gestionează sistemul hidroenergetic de lângă Reșița, județul Caraș-Severin. În decembrie 2010, Grupul CEZ în România a achiziţionat întreg pachetul de acţiuni al companiei care deţinea sistemul hidroenergetic, format din 4 microhidrocentrale (Grebla, Crăinicel 1, Crăinicel 2 şi Breazova) şi amenajările hidro aferente de la Timiş Trei Ape, Gozna, Văliug şi Secu, având o capacitate totală instalată de aproximativ 22 MW după procesul de retehnologizare şi o producție de circa 70 GWh/an.

Interviu Liviu Gavrilă, Chief Generation Officer, CEZ România

1. Ce înseamnă pentru TMK Hydroenergy Power proiectul panourilor fotovoltaice plutitoare de pe lacul Grebla?

Liviu Gavrilă: Proiectul panourilor fotovoltaice plutitoare de pe lacul Grebla înseamnă un pas ambițios spre viitor, prin creșterea eficienței hidroamenajării, mai multă energie curată, și nu în ultimul rând, o premieră la nivel național de care echipa este foarte mândră.

Energia va fi folosită pentru consumul intern al hidroamenajării, ce va duce la un plus de energie curată injectată de hidrocentrale în rețea. Este un proiect pilot ce sperăm să își dovedească eficiența și să fie replicat. 

De la început, obiectivul nostru a fost să identificăm mijloace sustenabile prin care putem susține consumul intern de energie electrică al hidroamenajării. Lacul Grebla este un lac artificial, ce dispune de o suprafață impresionantă de aproximativ 30.000 m². Decizia de a pune în valoare acest potențial a venit în mod natural, date fiind și evoluțiile tehnologice din ultima perioadă și optiunile de finanțare din zona proiectelor inovatoare.

De asemenea, producerea de energie cu ajutorul soarelui va duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu peste 332,622 t CO2 pe an.

2. Care au fost principalele obiective în fazele de elaborare, respectiv implementare din cadrul proiectului?

Liviu Gavrilă: Obiectivul principal este producerea de energie pentru compensarea parțială a consumului stației de pompe Timiș Trei Ape, stație care are rolul de a pompa apa din lacul cu același nume în canalele care fac legătura între hidrocentralele amenajării. Lacul pe care sunt amplasate este un lac tehnologic, artificial și a fost alegerea naturală pentru un astfel de proiect.

Tehnologia aleasă și parametrii rezultați în urma proiectării au avut ca obiectiv respectarea normativelor tehnice, adaptarea la condițiile locale și garantarea eliminării oricărui risc. Pe lacul de liniștire a centralei hidroelectrice Grebla vom avea un adevărat parc fotovoltaic plutitor, format din 1820 de panouri fotovoltaice, fiecare panou având o putere de 550 W.

3. În ce măsură contribuie proiectul la dezvoltarea zonei de energie regenerabilă?

Liviu Gavrilă: Proiectul nostru contribuie semnificativ la dezvoltarea zonei de energie regenerabilă, în primul rând prin faptul că am demonstrat că astfel de proiecte sunt posibile. Capacitatea de energie produsă poate nu este una impresionantă; 1 MW pare puțin față de mulți GW de energie verde necesari în acest moment. Totuși, proiectul ne arată în primul rând cum 2 surse regenerabile pot fi complementare și pot coexista într-un mod armonios. Mai mult, ne oferă o nouă perspectivă asupra modului în care putem susține procesul de decarbonizare, asigurând necesarul de consum intern prin surse regenerabile.

4. Care sunt planurile viitoare de investiții pentru Echipa TMK? Aveți și alte proiecte ambițioase în plan?

Liviu Gavrilă: Echipa a avut și are mereu acest gen de proiecte. Retehnologizarea din 2012-2014 a fost un exemplu în domeniu prin gradul de automatizare a hidroagregatelor. Standardele setate atunci împing mereu către mai bine, către proiecte mult mai ambițioase și, atunci când identificăm resursele financiare, ne reîntoarcem la planșa de idei!

5. Care este perspectiva asupra viitoarelor proiecte de generare a energiei în sistem hibrid?

Liviu Gavrilă: Proiectele hybrid sunt viitorul. Apa, vântul și soarele sunt resurse complementare și, împreună cu stocarea energiei curate, vor asigura stabilitatea furnizării de energie regenerabilă.

Este o tendință naturală. Avem progres technologic, avem finanțări europene, avem unde și cu ce: locații și resurse naturale, și nu în ultimul rând, echipe talentate și cu multă experiență.

Deci cred că avem ce ne trebuie pentru a fi încrezători în viitorul energiei verzi. Important este să gândim în așa numita circularitate: să dezvoltăm capacități de producție și echipamente care aduc mereu valoare în infrastructura noastră. Astfel, vom avea mereu un întreg lanț valoric care să ne susțină activitatea și să ghideze inovația și progresul, într-un mod organic.

Ce te uiți la mine ca la poarta nouă? Păi nu este așa? Că, vorba aia, fosta-i lele când ai fost: ministru, prim-ministru, președinte de partid. Cine mai era ca tălică când te plimbai pe la televiziuni, când ți se înfoia părul și purtai masca aia de protecție de ziceai că erai Toni Banderas ce-l interpreta pe Zorro. Cu moaca aia de salvator al României, i-ai fi făcut invidioși până și pe Ștefan cel Mare în lupta de Podu Înalt, și pe Mircea pe când se bătea cu turcalăii la Rovine. Chiar îi  ziceam într-o zi lu’ Gogu care ieșise la plimbare cu Goguță, nepotu-su: „Uite, bă, la Cîțu ăsta. N-ar lua un capăt de ață din biroul în care lucrează. Chivernisește fiecare bănuț, de parcă ar fi al lui și al statului! ”

Sincer, eu chiar am crezut în cinstea, onestitatea și corectitudinea lu’ Florinel, chiar dacă Gogu a făcut mișto de naivitatea mea: „Ce dracu, bă, nene, ai îmbătrânit degeaba. Tu de ce crezi că poartă masca aia? De corect ce e? Hai să fim serioși!” Mi-am amintit de vorbele lu’ Gogu când am văzut ce-au zis procurorii DNA. Că e complice la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave. Cine te-o pus Cîțule să cumperi doze de vaccin de un miliard de euro? Eu cred că numai Satana și-o băgat coada, împinși de pesediștii lu’ Marcelu, că ăștia numai de așa ceva sunt buni,

Vasilică, tată, e groasă rău. Chiar mai rău decât aia de care ne spuneai tu legat de subminarea economiei naționale de către PSD. Că acolo, dacă se adeverea, era pe un SRL, pe când în cazul tău e pe persoană fizică. În China astfel de situații se termină face to face cu băieții de la tir. Știi ce zic?

traian vuia teren sport

Potrivit primarului Ioan Popa, la Liceul „Traian Vuia”, în ultimii șase ani au fost făcute investiții de 11.048.111 lei din fonduri externe și de 1.611.063,49 lei din bugetul local.

Este vorba de:

✅ reabilitare energetică (POR) – 7.397.614,37 lei – fonduri europene.

✅ lucrări de modernizare neeligibile 171.692,45 lei – bugetul local.

✅ reabilitare interioară și exterioară a căminului – 535.285,69 lei – bugetul local.

✅ modernizare curte interioară și zone adiacente (pavare alei, montare mobilier urban, înfrumusețare zone verzi, plantare arbori și gazon, asfaltare zonă de acces auto) – 783.081,85 lei – bugetul local.

✅ teren multifuncțional, vestiare, gard împrejmuitor – 2.039.433 lei prin Compania Națională de Învestiții lei și 56.003,50 lei din bugetul local.

✅ realizare sculptură din bronz „Traian Vuia” – 65.000 lei – bugetul local.

„Nu ne oprim aici cu investițiile în învățământul din orașul nostru. Urmează dotarea cu echipamente IT și mobilier pentru toate școlile. Și, cel mai important, cursuri de formare după metode de predare moderne pentru mare parte din profesorii reșițeni. Există toate premisele ca la Reșița să se facă educație de o tot mai bună calitate!”, mărturisea primarul Ioan Popa.

Eu te-aș crede, Înalt Prea Sfinția Voastră, că e mare sărăcie în țară și în buzunarele enoriașelor care, mai mult de o lumânare, și aia subțire, de un leu și 50 de bani bucată, nu cumpără,  dar ce te faci cu ăștia de la DNA care ți-au pus gând rău, taman în Postul Mare al Crăciunului? Cică te-ar fi împins Satana de la spate să faci d’ale necurate. Cumpărare de influență, zic procurorii anticorupție. Belea mare, mare cât casa. Ba chiar mai mare. Cât turla bisericii pe care ai sfințit-o, cocoțat într-o nacelă de macara, de ai speriat ciorile din Constanța.

De unde or fi scos ei că i-ai promis unuia că-i dai un comision de 160 de mii de lei, habar nu am, dar să știi că nu e a bună. Că ăștia nu știu de glumă. De data asta, Prea Sfințitule, cred că ai făcut-o de oaie. Abia au așteptat unii să ți-o coacă. Inclusiv cei de la Patriarhie, care ți-au tot spus mai în glumă, mai în serios: „bă, Mache, mai potolește-te și tu cu prostiile tale, că ni-i pui pe ăștia în cap.” Da’ tu, nu și nu. Ai pus botu’ ca fraierul și te-au lucrat băieții ca la manual. La experiență lu’ tălică mă mir că te-ai lăsat dus de nas de un popă pe  care, culmea, nici măcar tu nu-l cunoșteai. Că cum se poate, bre, una ca asta, vine un amărât de nu știu unde și îți spune că are pile la ăia de la Secretariatul de Stat pentru Culte, ăia care dau bani pentru proiecte, iar matale te oferi să-i dai șpagă 20% ? Ce a fost în capul lu’ tălică? Nu te-ai gândit că odată și odată dai de dracu? Că te înregistrează ăștia pe ascuns?

Poftim, e mai bine acum când te-ai făcut (oare a câta oară?) de menune în fața întregii țări? Ce-o să le spui enoriașilor când o să dai ochii cu ei? Că ești Maica Tereza a BOR-ului? Că nici usturoi nu ai halit, nici gura nu-ți pute? Ce dracu, bre, doar n-om fi copii să credem toate prostiile tale. Să zici mersi că la intrarea în biserică, babele îngenuncheate nu te iau cu tradiționalul slogan atât de drag lu’ matale: „piei Satano, că ai ajuns să te închini banului și nu Domnului Dumnezeu.”, așa cum zicea Iisus.

auto electrice

Anul viitor vor mai ajunge încă 14 autobuze electrice, achiziționate cu finanțare din PNRR. Astfel, Transport Urban Resita va avea un parc auto format din 24 de autobuze electrice și 13 tramvaie noi.

Ele fac parte din proiectul de modernizare a transportului public de călători din Municipiul Reșița.

„Investiția totală, din fonduri europene în mare parte, este de peste 41.179.000 euro. Corelarea achiziției unor mijloace de transport moderne cu investițiile făcute în modernizarea infrastructurii rutiere, în semaforizare și control trafic inteligent și în noile stații de transport public ce vor beneficia de automate de tiketing integrat și ecrane de informare în timp real a călătorilor, va face din #Reșița unul din cele mai moderne orașe din România în ceea ce privește transportul public”., susține primarul Ioan Popa.

creator: gd jpeg v1.0 (using ijg jpeg v62), default quality

Principala problemă o reprezintă sursa de finanțare, însă primarul și conducerea primăriei caută soluții care să pună în practică un proiect legat de dezvoltarea turistică a zonei.

Administrația locală are în vedere amenajarea unui ponton, cu debarcader și zonă de scăldat. Malurile lacului vor fi amenajate și ele pe o lungime de circa 20 de metri de la baraj în vederea amplasării de spații comerciale, precum și a unui spațiu pentru instalații de sonorizare și loc pentru DJ.

Totodată, vor fi create locuri de joacă pentru copii, zonă pentru plajă și pentru pescuit, aleile din jurul lacului vor fi pietruite, se va monta mobilier stradal, bănci și coșuri de gunoi, pentru aceia care își vor dori doar să facă o plimbare. Proiectul prevede și construirea unei tiroliane.

Referindu-se la intențiile salew, primarul Mirel Pascu spune că: „Pentru Lacul Medreș am făcut studiul de fezabilitate și așteptăm pe exercițiul acesta financiar, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, o variantă de finanțare. Nu avem încă o finanțare pentru el. Avem finanțări câștigate pe Programul Național de Redresare și Reziliență, dar prin acest program nu s-au finanțat astfel de investiții. Noi încercăm să-l finanțăm pe ADR, suntem în discuții cu cei de aici. Nu renunțăm la proiect, pentru ca este lacul nostru și este păcat să rămână așa. Trebuie să îl amenajăm. În final, dacă nu găsim o sursă de finanțare, îl vom amenaja din fonduri proprii”.