15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru

Înainte de a ne băga picioarele în țara asta, cum pe mulți i-am auzit spunând de atâtea ori până acum, ar fi bine să ne gândim la cei care ne-au încălțat cu botoșei și ghetuțe la vârsta la care nu știam să o facem. La mamele noastre, la tații noștri, la bunici și la frații mai mari. Înainte de a posta texte de ocară la adresa acestui neam, să ne amintim de cei care ne-au pus creionul între degete și ne-au învățat să-l facem pe „a” mic de mână și pe „A” mare de tipar. Nu de alta, dar și ei sunt parte ai acestei Românii. O țară a cărei istorie se scrie în funcție de interese și nu de realitățile la care am fost condamnați de cei care votează legile. O țară care de 30 și ceva de ani se tot demolează și se tot vinde în numele prosperității care nu mai apare.

România de ieri și de azi este ca o mamă tăcută, uneori însingurată și plină de griji, alteori înțelegătoare și răbdătoare. O mamă care s-a deprins cu lipsa medicamentelor din spital și a căldurii din odaia mică, care a uitat gustul bomboanei și al biscuitului. O mamă care suferă în taină și varsă o lacrimă, seara înainte de culcare, rugându-se la icoana Maicii Domnului pentru copiii ei de aici și de aiurea. Fie că trăiesc în hotarele istorice, fie că sunt împrăștiați în lume, pentru ea toți sunt la fel, nu face deosebirea între cel cu bani și cel fără noroc, între cel sănătos și cel bolnăvicios sau între cei cu carte și cei de la coada vacii. Dragostea ei se răsfrânge în egală măsură peste toți, nu se plânge niciodată în studiourile televiziunilor, ci strânge din dinți și își acoperă reumatismul cu o pătură în plus. Cum i-ar spune vecinei de gard sau de apartament: „alt rău să nu fie.”

Așa arată România. Noi toți știm lucrul ăsta, dar nu facem nimic să-i fie bine, ca să ne fie și nouă la fel. Dimpotrivă. Poate într-o dimineață ne vom trezi și ne vom întoarce la sentimentele patriotice, de care unora le e rușine, să-i cerem iertare pentru că uneori ne-a luat gura pe dinainte spunând că ne este rușine că suntem români, și să-i mărturisim cât de mult o iubim, amintindu-ne de versurile poeților ori de vorbele celor pe care istoria nu-i uită. Să-i spunem toate astea nu doar din gură și doar astăzi, 1 Decembrie, de Ziua Ei, ci cu fapte și zi de zi.

Bă, băieți, de ce nu vreți voi să înțelegeți că nu pesedeii ar trebui înjurați ca la ușa cortului, ci ai voștri care ca niște proști ce sunt au scăpat mălaiul în țărână și de fuduli ce se cred nu s-au mai aplecat să-l ridice. Și mai e ceva care ar trebui să vă dea de gândit: când fraierii voștri se certau și se sfâșiau între ei pentru putere, adică PNL cu USR și Cîțu cu Orban, pesedeii  stăteau cu burta la soare și râdeau de voi la mare. Se distrau, bă, că nu se gândeau că Iohannis și Cîțu o să ajungă așa de repede să vă bage în rahat până în gât.

Bine, era de așteptat să vi se urce la cap, dar nu așa de repede, bă, după nicio jumătate de an de guvernare. Și apoi ce să fi făcut pesedeii? Ce să fi zis, bă, Ciolacu  când Cîțu s-a dus la el și l-a rugat aproape plângând: „Nea Marcel, scoate-ne, bre, din beleaua asta că îți dăm tot ce vrei matale, dar nu ne lăsa să ne ducem ăleia de suflet.” Să fi zis, ba? Ai voștri așa ar fi făcut? Ce tot o dați cu pesedeii în sus, pesedeii în jos, că doar nu Ciolacu i-o pus să se certe unii cu alții, ci ei, de proști ce au fost.

Să nu-i mai fac proști? Dar cum să le zic, bă, la niște zănatici care aveau de toate în urmă cu trei luni? E adevărat, minte n-au avut, cum de altfel nu au nici acum. Cum să le zic? „Țucă-i tata de deștepți ce sunt ei!” Așa vrei? Dacă vrei eu îi fac, și frumoși, și deștepți, și dansatori de polci și menuet, dar ce folos? Cu Cîțu la butoane, tot la vorba mea ajungeți!

În paralel, turiștii sunt invitați să răspundă la un chestionar care să ajute la dezvoltarea zonei.

„De acum, cei care doresc să ofere preparate tradiționale pregătite în propria gospodărie o pot face respectând legislația în vigoare. Bucatele se pot servi numai prin Puncte Gastronomice Locale de 24 de ore, entități autorizate pentru fiecare gospodărie. Prin crearea acestora se încearcă susținerea cerinței crescânde în respectiva zonă a locurilor de alimentație publică de tip familial.

Mai trebuie spus că, iarna, numărul zilnic al turiștilor care vin la schi pe Muntele Mic se cifrează între 3.000 și 5.000, iar capacitățile de servire a mesei pe munte sunt cu mult sub această limită. Rezolvarea ar putea veni de la gospodăriile din sat cuprinse în Puncte de Gastronomie Locală”, este de părere primarul Comunei Turnu Ruieni, Cosmin Belci.

 Regenerarea naturală se instalează urmare a executării tratamentelor  de regenerare.

În cazul Direcției Silvice Caraș-Severin sunt utilizate mai multe tratamente, respectiv tratamentul tăierilor progresive (în ochiuri), tratamentul tăierilor succesive, tratamentul tăierilor cvasigrădinarite, tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit și tratamentul tăierilor în crâng. Pe lângă aceste tratamente se aplică și tratamentul tăierilor rase pe parchete mici, până la 3 ha. Aceste tratamente se utilizează doar  pentru substituirea unor arborete derivate care au în compoziție specii cu  valoare ecologica și economica  mică și în arborete pure de pin și molid ajunse la vârsta exploatabilității. Ca urmare a efectuării acestui tratament, se execută lucrări de împăduriri pe toată suprafața cu specii valoroase corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.

Atât din punct de vedere ecologic, dar și economic, promovarea regenerării naturale constituie o prioritate pentru silvicultorii cărășeni, întrucât se asigură continuitatea arboretului în care se intervine cu tăieri, iar în compoziția acestuia se vor regăsi speciile existente, adaptate la condițiile staționale, ceea ce implică costuri reduse pentru instalarea vegetației și conducerea arboretelor tinere.

Situația regenerărilor executate în ultimii ani de către Direcția Silvică Caraș-Severin este prezentata în tabelul următor .

Nr. crt. Anul Total regenerari-ha  , din care Regenerari artificiale ha Refenerari naturale ha
1 2016 978 245 733
2 2017 1226 273 953
3 2018 733 203 530
4 2019 679 148 531
5 2020 536 93 443
6 2021 753 131 622
Total 4905 1093 3812

„Împăduririle se executa cu puieți de talie mică cu rădăcină nudă produși în cele 114 pepiniere silvice ale direcției. Anual Direcția silvica folosește peste 1.000.000 de puieți forestieri ,în funcție de  suprafețele pe care urmează a executa lucrări. Speciile de puieți utilizați la lucrări sunt brad, molid, larice, fag, gorun, stejar pedunculat, paltin de munte, frasin, cireș ș.a si in mica măsură specii exotice nuc negru , castan comestibil si stejar roșu.

În anul 2021 la Direcția Silvică Caraș-Severin au fost realizate împăduriri integrale pe o suprafața de  131 ha, și completări pe 63  ha. Totodată au fost realizate regenerări naturale pe o suprafața de 622 ha .

Pentru executarea lucrărilor de împăduriri și completări au fost utilizați 979 mii puieți forestieri ,din care :  brad-58 mii buc;molid-211 mii buc; larice -7 mii buc ;pin – 8 mii buc ;fag – 164 mii buc; frasin – 40 mii buc ;paltin de munte – 231 mii buc; nuc negru – 2 mii buc și cvercinee – 258 mii buc”, susține directorul DS Carașț-Severin, ing. Ion Tabugan.

Evoluția suprafețelor regenerate este în strânsă corelație cu evoluția suprafețelor pe care se execută lucrări de exploatare.

Pentru realizarea împăduririlor sunt folosite specii forestiere valoroase atât din punct de vedere ecologic, cât și economic.

Pentru anul 2022 au fost stabilite, prin controlul anual al regenerărilor suprafețele, pe care se vor executa lucrările de regenerare. În prezent, aceste suprafețe se centralizează la nivelul subunităților și se întocmesc documentațiile tehnico – economice pentru realizarea lucrărilor.

„Întrucât la această dată o parte din tăierile de substituire, a celor provocate de doborâturi de vânt și atacuri de dăunători, sunt încă in lucru, nu este definitivat întreg programul de împăduriri pentru anul următor, dar estimăm că suprafața va fi de aproximativ 240 ha .

În totalul suprafeței de împădurit în anul 2022 intră și suprafața de 25,3 ha preluată în vederea împăduririi ca  urmare a scoaterii din fond forestier a suprafeței destinate construirii domeniului schiabil Semenic, dar și importante suprafețe afectate de incendiile de pădure în ultimii ani”, mai spune Ion Tabugan.

Pentru execuția acestor lucrări, dar și a lucrărilor de îngrijire a regenerărilor rămase în control din anii anteriori, vor fi  luate din timp măsurile organizatorice necesare, prin întocmirea la fiecare subunitate a unui plan de măsuri tehnico-organizatorice și desemnarea persoanele responsabile pentru fiecare șantier de împăduriri.

Romi dragă, sincer să fiu, ieri mi-a fost milă de tine când ți-a luat piuitul cu firma aia de avocatură din Timișoara pe care ai angajat-o fără să ai acordul consilierilor județeni. Cică ai făcut-o de capul tău, ceea ce nu prea e corect. Și nu din cauza onorariului acordat, că vorba aia, ce sunt 20.000 de lei, plus TVA,  în ziua de astăzi, ci pentru că hotărârea de Consiliu Județean  ai obținut-o la o săptămână după ce ai încheiat contractul de asistență juridică. Adică, întâi ați bătut palma, ți-ai pus semnătura și abia după aia le-ai cerut consilierilor hotărârea. Chiar așa e, măi Romi, cum zice Ionuț? Eu nu cred, dar, mă rog, ai văzut că a venit blindat, cu documente, cu tot felul de hârtii. Dacă e așa, e groasă, ascultă la mine. Și, ascultă la mine, ăsta nu se lasă. Ieri după ședință, se lăuda pe holurile consiliului că pentru adevăr moare cu tine de gât. Adică, până nu îl lămurești exact cum au stat lucrurile, nu vei avea liniște cu el.

Ieri, ai fost precum George Foreman care încasa lovituri după lovituri de la marele Muhammad Ali. Sac de box, nu alta. Practic, ai fost cu garda jos cum nu te-am văzut niciodată. Până acum, tot îi mai parai loviturile cu câte o contră, o explicație sau o ironie de-a matale. Ieri, însă, Popovici nu te-a lăsat să-ți tragi sufletul. Degeaba te uitai la Darian Ciobanu că nu o mai ținut de data asta. Cât e el de secretar al județului, ce să-ți mai facă într-o astfel de situație? Că până și el a fost luat prin surprindere. Aproape că-i venea să arunce prosopul, să-ți curmea suferința. Erai speriat. Ai fost la un pas de KO. Cred că ai simțit și tu asta.

Sfatul meu, Romi dragă, e să nu te mai lași descoperit. Sau să stai în banca ta să-ți priască caltaboșul, jumările, șoricul, piftia și sărbătorile de iarnă. Știu că ești un bun încasator, dar ce-i prea mult strică. Cedează organismul. Și fizic, dar și psihic și ar fi păcat. Părerea mea.

Cam asta e pe scurt, și în fugă, imaginea publică a Luminiței Jivan înainte de întâlnirea cu Romeo Dunca. O întâlnire pusă în slujba binelui cetățeanului de rând care nu are mari așteptări de la politicienii noștri. Și pentru că nea Romică oricât e el de nea Romică, nu a putut să-i dea un salariu pe măsura priceperii, abnegației și devotațiunii cu care este acreditată, Lumi, așa cum este alintată fosta deputată, fosta președintă a PSD, fosta colaboratoare pe linie de partid și de stat cu sfinții de pe Teleorman și Vlașca, și-a căutat un job care să-i sporească veniturile.  Bineînțeles, tot unul la stat, pe la care să dea cât mai rar sau doar atunci când e nevoie să se ridice mâna și să se numere voturile.

Și tot căutând un astfel de job, vorba vine, că alții i-ar fi spus „du-te fato acolo și bagă-te în Consiliul de Administrație de la Aquacaraș, ca să fii la număr, să votezi cu cine trebuie”, Lumi a acceptat pe loc. Cu gândul la banii ce urmau să vină, și-a depus candidatura pentru un loc în Consiliul de Administrație, iar în declarația depusă la dosar, i-a asigurat pe cei din comisie că: „nu sunt incapabilă, nu a fost începută urmărirea penală, nu am fost trimisă în judecată (…) pentru infracțiuni de corupție.” Și a semnat declarația pe propria-i răspundere. Ca primarul, uitând de dosarele penale, de trimiterea în judecată, de drumurile la DNA.

Păi asta e treabă, Lumi dragă? Tocmai matale să uiți de faptele penale pentru care ai fost trimisă în judecată? Se poate așa ceva? Sincer, de la o fostă șefă de partid, fostă deputată și ce ai mai fost până la anii ăștia, aș fi avut alte pretenții. Ce ai făcut matale se cheamă fals în declarații sub semnătură privată. Și e groasă rău de tot. Dacă unii citesc ce scriu aici, ai pus-o. Așa că, părerea mea, caută-ți un avocat destoinic care să te scoată din belea. Cum, chestia asta nu se pune pentru că între timp ți-ai retras cererea depusă la Aquacaraș? Asta s-o crezi matale, Lumi dragă. Știi cum ziceau prietenii noștri romanii când stăteau la un trăscău cu dacii? Verba volant, scripta manent. Așa e și la tine: scripta manent. Ca o dovadă la un alt posibil dosar penal. Cu șine, bineînțeles!

Și ce-ai ajuns, bă, Vasilică, tată? Nu știi? Îți spun eu: un Dănilă Prepeleac al politicii dâmbovițene. I-ai tot schimbat și te-ai tot scărpinat în știi tu ce, până ai dat vrabia de la guvern pe cioara de la Senat și asta doar că lu’ PSD i s-a făcut milă la tine în dimineața aia când l-ai așteptat pe Ciolacu pe treptele Parlamentului, căciulindu-te, după cum zic unii: „Mă, Marcele, nu vă gândiți, bă, frate, că mă lăsați în curul gol dacă nu-mi dați Senatul? Ce draq, v-am făcut cadou guvernarea și voi vă coiți acum? Păi asta e treabă? O să fiu de râsul lumii dacă nu mă aleg cu nimic. Hai, bă Marcele, nu vă prostiți. Uite, promit să fiu băiat cuminte și să ascult de voi”. Că n-ai zis chiar așa, nu contest, dar în esență așa se traduce.

Noroc cu Marcel ăsta al tău că, vorba aia, e om de onoare, cu mult bun simț, altfel ai fi rămas ca vai de mama ta. Ascultă la mine ce-ți spun. Mai pupai tu șefia Senatului, când îmi vedeam eu ceafa. Sfatul meu e să nu te culci pe-o ureche că nu-ți va fi ușor nici aci, unde ești acum. Că, dacă nu ai fost în stare să conduci un guvern și un partid, părerea mea e că nu vei face mare brânză nici la Senat. Dar ai și noroc. Noroc cu carul. Ce te miri așa? Noroc că l-ați ales secretar pe Mocioalcă. E dat dracu’ olteanu’, ascultă la mine. Oltean de-al tău, din Pătulele, dar îți dă clasă în administrații, în relații, în… Toate, bă, în toate. Dă-te bine pe lângă el și n-o să-ți pară rău. Invită-l dimineața la o cafea, scoate-l la prânz la o ciorbă dreasă cu ou și la un pui în țest. Ia-l cu frumosul și spune-i ceva în genul: „Nea Nelule (neaparat să i te adresezi așa, că-i mai în etate și mai înțelept decât tine ), hai dom’le să uităm tot ce-a fost, ca să fie bine de acu’ încolo, că promit să-mi bag mințile în cap.” Și nu cred că nea Nelu ăsta al tău nu o să te înțeleagă.

Deci, Vasilică, tată, de azi la muncă. Gata cu scandalurile, cu Orban, Turcan și Motreanu. Nu le mai vorbi la perfectul simplu, ci  la passé composé. Ce a fost, a fost, nu te mai uita în urmă. Fă-ți curățenie în partid înainte de Crăciun, dacă vrei să te prindă primăvara la conducerea Senatului. Părerea mea!

Lume bună, organizatori, juriu, alcătuit din cunoscuți oameni de cultură, poeți, scriitori, publiciști, eseiști ș.a.m.d. Și, totuși, cineva a lipsit de la această întâlnire. A, să nu vă gândiți la politicieni. Exclus așa ceva, deși, Nelu Tăiețelu mai apare pe la astfel de evenimente. De data aceasta, fiind plecat din țara, a avut un reprezentant al primăriei. Bine, nici de la Romeo Dunca nu s-ar fi așteptat cineva să-l vadă acolo, chit că, anul trecut pe vremea asta se apucase să citească un volum al dr. Paul Purea. Nu știu dacă a apucat să-l termine, la vremea respectivă povestea că reușise să citească 9 (nouă) pagini din cele peste 900 ale cărți. O performanță, totuși, pentru un președinte de Consiliu Județean, care e mai mereu pe drumuri și în aer. De la acest moment festiv a lipsit taman „capo di tutti capi al culturi cărășene”: Nicoleta Moise, managerul Direcției Județene de Cultură.

Ne-am uitat după dânsa pe scenă, în sală, la balcon, unde sunt reflectoarele, în foaier, ba chiar și pe sub scaune, dar degeaba. „Ce să fi cutat femeia asta aici?” și-au zis cârcotașii. Și aveau dreptate, acolo se adunaseră oameni care citiseră mai mult de o carte cu basme, scriseseră măcar o poezie în viața lor și care scoseseră cărți la viața lor. Și, atunci, ce să fi făcut șefa Culturii cărășene într-un astfel de loc? Să fi întrebat în stânga și-n dreapta care e Costel Stancu ori Gheorghe Jurma? Sau, dacă Constantin Rupa e sau nu frate cu Radu Cernătescu? Să-l fi confundat pe Nae Sârbu cu Mario Balint? Ce dracului, despre ce vorbim? Așa că, mai bine că a stat acasă că, vorba aia, câte nu are de făcut o femeie seara, după terminarea programului de lucru: să gătească, să spele rufe, să calce, să se uite (de ce nu?) la serialele turcești, să-și dea cu ojă pe unghii… Prin absurd, chiar dacă ar fi venit, cu siguranță că ar fi trecut neobservată, și nu pentru că ar fi avut cineva ceva cu dânsa, ci pentru că nimeni nu ar fi recunoscut-o căci, nimeni, sau aproape nimeni nu o văzuseră la față în cele șapte luni de la numirea sa pe funcție!

Poate că noua guvernare îi va curma chinul bietei femei și îi va arăta calea pe care trebuie să o urmeze spre biroul de achiziții publice al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, de unde a plecat să poarte în lume flacăra vie a culturii cărășene.

Ideea de la care se pleacă e că, prin comunicatul emis de Gardă se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice.

„Direcția Silvică Caraș-Severin, ca unitate a Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA, administrează cea mai mare suprafață de fond forestier proprietate publică a statului din România, având în subordine și coordonând activitatea a 17 ocoale silvice, iar controlul efectuat de Garda Forestieră Timișoara la una dintre aceste subunități, în speță Ocolul Silvic Nera, vine în sprijinul nostru și întregește eforturile comune de a reduce hoția din pădure și cele de identificare a punctelor vulnerabile în activitatea pază a pădurilor proprietate publică a statului din județul Caraș-Severin, ceea ce ne va permite luarea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea actului de administrare.

Totuși, faptul că acest control s-a derulat pe o perioadă de 8 luni din cursul anului 2021 (aprilie – noiembrie), prin angrenarea /blocare personalului silvic în activitatea de control, a cântărit extrem de greu în activitatea curentă a Ocolului Silvic Nera și implicit a Direcției Silvice Caraș-Severin, producând întârzieri majore în actul de administrare și generând nerealizări ale indicatorilor fizici și economici pentru anul în  curs”, se arată într-un comunicat de presă al DS Caraș-Severin, semnat de directorul Ion Tabugan.

Tabugan spune că, în mod inexplicabil, Garda Forestieră Timișoara nu face referiri corecte la realitatea din teren, inducând în eroare opinia publică.

„Din volumul tăierilor ilegale de 1.194 mc, o mare parte, mai precis 552 mc, a fost identificat de către personalul Ocolului Silvic Nera, în decursul anului curent. La fel este și în cazul tăierilor de îngrijire – degajări, unde din cele 117,8 ha prezentate de garda forestieră, pentru 74,43 ha lucrări neexecutate și constatate de direcția silvică în urma verificărilor proprii deja sunt înaintate plângeri penale.

Verificările au fost axate, în cea mai mare parte, pe activitățile derulate în perioada anilor anteriori, 2018-2020, multe dinte pagubele constatate din tăieri ilegale nefiind asumate de către personalul silvice de teren întrucât presupusele cioate provenite din tăieri ilegale erau într-un stadiu avansat de degradare, fiind vechi de cca. 4-5 ani.

Dintre pagubele semnalate în comunicat mare parte sunt constatate de Direcția Silvică Caraș-Severin și au fost deja luate măsuri administrative și pecuniare asupra personalului vinovat și au fost înaintate plângeri penale către parchetul de pe lângă judecătoria competentă teritorial.

Toate acestea denotă faptul că garda forestieră nu recunoaște, deși nu cunoaștem motivul, aportul direcției silvice și efortul depus pentru identificarea și soluționarea problemelor de la acest ocol silvic.

Mai mult decât atât, ne manifestăm indignarea asupra faptului că, deși suntem în luna noiembrie a anului în curs, raportul de control al Gărzii Forestiere Timișoara întocmit la încheierea verificărilor nu a fost înaintat Direcției Silvice Caraș-Severin sau a ocolului silvic controlat, dar au fost date publicității rezultatele verificărilor”, este de părere directorul Tabugan.

Acesta este convins că Direcția Silvică va lua cele mai drastice măsuri împotriva personalului angajat care nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu și/sau au produs cu/fără bună știință prejudicii pădurii, la această dată fiind deja în desfășurare demersurile de cercetare prealabilă în vederea sancționării și/ sau desfacerii contractelor de muncă pentru 8 salariați de la acest ocol, în completarea sancțiunilor aplicate deja pentru personalul angajat al acestui ocol după controlul efectuat de către RNP Romsilva în primăvara anului în curs.

„Suntem încrezători că, având susținerea Gărzii Forestiere Timișoara, vom reuși să impunem disciplina în actul de administrare, iar pădurile proprietate publică a statului din Caraș-Severin vor fi păzite așa cum trebuie”, mai spune Ion Tabugan.

De trei zile aștept reacția aceleiași organizații județene liberale legată de demiterea lui Dolot. La fel și cel în cauză. O reacție din care să înțelegem și noi de ce a fost dat la o parte președintele ANPC. Dacă e adevărat că taman în Postul Crăciunului s-a găsit să fluiere în biserică, așa cum se spune în popor, sau dacă nu cumva i-a deranjat pe ăia care ne-au umplut țara cu supermarketurile lor. Vorbeam cu un prieten despre chestia asta, pariind că Marcel Vela, mă rog, departamentul de presă al PNL, va ieși cu un comunicat, cu o explicație, fie ea și idioată. Că, vorba aia, don Marcel e tata lor, e sprijinul lor, e omul la care te duci să te spovedești ca la popa din sat. Pauză. Am zis că  vineri a fost zi de post și de rugăciune și, nah, nu e bine să închei ziua cu un comunicat, ci cu îndemnul creștinesc: „Dumnezeu să binecuvânteze România”. Sâmbătă e sâmbătă, piață, mall, cumpărături, iar duminică e de stat în familie nu de scris comunicate. Astăzi este luni și mă îndoiesc s-o facă cineva. Dacă ar fi vrut, ar fi făcut-o sâmbătă când, din câte am înțeles, s-a ținut Biroul Permanent Județean. Și, ce dacă s-a ținut? Acolo se discută discuții despre viața de partid, nu despre demisii și demiteri.

Apoi, cine s-o fi făcut? Că unii camarazi savurează intrarea PSD-ului la guvernarea (vai mama noastră ce au ajuns liberalii), iar alții se laudă pe You Tube cum închid ei gura ziariștilor cu contracte din banii Consiliului Județean. Mai mare rușinea să recunoști una ca asta, să-i umilești pe cei care în felul ăsta te fac frumos și deștept. Că ai ajuns să-ți cumperi neputința cu tăcerea a două, trei publicații. Așa e don Dunca? Iar dacă stau bine să mă gândesc, asta sună a autodenunț…

Revin, cine s-o fi făcut? Președintele? Păi el altceva mai bun de făcut nu are decât să se ocupe de comunicate de presă? Don Vela, explică-le, domnule, că nu e treaba matale ce face Cîțu, pe cine numește și, mai ales, pe cine demite. Și nici să compui comunicate. Matale ești un umil camarad, echidistant și nepărtinitor, care nu se pune rău nici cu unii, nici cu alții. Și așa și trebuie, la ce ar fi fost bun să te fi pus să-l întrebi: „de ce l-ai demis, bă, pe  Dolot?” Păi, ar fi fost frumos așa, să-i ceri socoteală primului ministru ? La urma, urmei tot nu l-ar mai fi pus la loc.

Ele  au fost depuse pe Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, valoarea lor cifrându-se la peste 100 de milioane de lei.

Referindu-se la aceste proiecte, Remus Rof a ținut să precizeze: „Un prim proiect vizează extinderea rețelei de canalizare menajeră și branșamente, în valoare de 9,3 milioane de lei, cel de-al doilea l-am depus pentru introducerea alimentării cu apă în comună, și însumează 13,7 milioane de lei, iar cel de-al treilea este pentru modernizarea DC 78 Dognecea – Calina, un tronson de 3,8 kilometri, cu o valoare de 19 milioane de lei. Alte trei proiecte, în valoare de 13,6 milioane de lei, au fost depuse pentru modernizarea străzilor: Pătru Pau, Lacul cu Nuferi, Domnilor, Bolta Rece, Ogașul cu Peri și Rozelor”.

Mai există un proiect depus spre finanțare pe „Anghel Saligny”, care are și cea mai mare valoare dintre toate, de aproape 41 de milioane de lei, a fost gândit pentru modernizarea celorlalte străzi rămase, dar și pentru pavarea și amenajarea de trotuare și alei pietonale în centrul comunei.