15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
Please assign a Header Menu.
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru
30.03.2020
0 Comentarii

Dar tu, stat, ce faci pentru noi?

Și chestia asta nu e de acum. Adică, de un veac, două. Nu. E de demult, de pe vremea dacilor care luptau sub comanda lui Decebal. A lui Glad și Menumorut. Și a continuat cu Podul Înalt, Posada, Călugăreni, Jijia și în atâtea alte locuri unde voievozii și domnitorii din cartea de istorie îi chemau să apere pământul pe care îl călcau. Puneau mâna pe furci, topoare, pari și ce mai găseau prin bătătură și se luau la trântă cu turcii, tătarii, leșii și alți cotropitori fără căpătâi. Și cu ce se alegeau bieții moldoveni și munteni după luptele astea? În afară de foamete, doar cu mândria că își făceau datoria față de domnitorii care, de regulă, erau toți drepți, frumoși, deștepți și viteji. Măcar de-ar fi fost așa. Pe vremea aceea nu se inventaseră nici măcar medaliile, să le fi fost oferite în semn de recunoștință, iar după câte un război ca acesta, țara era și mai săracă, consecință a faptului că strategii de la curțile domnești dădeau ordine să se pârjolească tot în calea cotropitorilor.

Nici peste veacuri nu s-a schimbat mare lucru. Exemplele din primul și al doilea război mondial sunt o dovezi în acest sens. Țăranii plecau pe front convinși că după ce aveau să se întoarcă acasă primeau oarece pământ. Nu mult, cât să poată trăi de pe o zi pe alta. Mulți dintre ei nu au mai ajuns niciodată acasă. Carne de tun și câte o groapă comună la margine de pădure, asta le-a fost soarta. Și nu vorbim de o sută-două, ci de zeci, sute de mii de amărâți. Ceilalți, care s-au crezut norocoși că au scăpat cu viață, au primit și altceva în afară de medaliile prinse în piept, doar că, peste noapte s-a schimbat statul, a plecat boierul și a venit colectivul, iar insigniile alea n-au mai valorat nici doi lei. Țăranul, tot țăran a rămas, alegându-se cu praful de pe tobă.

Acu’ e la fel. Toți ne îndeamnă pe noi ăștia, ăi mulți (ar fi făcut-o cu țăranii, dar nu mai avem de mult așa ceva), să donam câte doi euro pentru spitale. Doi euro pe o rețea de telefonie mobilă, doi euro pe alta, doi euro la o chetă făcută de o asociație umanitară, alți doi euro pe nu știu ce listă, ca să se cumpere și din aia, și din cealaltă că spitalele nu au și mori cu zile dacă te împinge coronavirusul de la spate. Nu zic că e mult zece euro pe care îi donezi să-i fie bine spitalului. Sunt țigările pe două, trei zile, de asta spun că nu e un capăt de țară. Facem un efort, ne curățăm buzunarele de mărunțiș, ne împrumutăm la vecini și donăm. Avem bun simț la purtător și nu putem trece nepăsători pe lângă disperarea unora.

Dar întreb și eu, ca prostu’, tu, stat, ce faci pentru noi? Că noi îți băgăm bani în buzunar o viață întreagă, cotizând la casa de sănătate, iar tu, când ajungem să dăm de o belea, tu ne ceri fără nerușinare să-ți cumpărăm ceea ce de fapt tu ar fi trebuit până acuma să o faci? Cât de nesimțit poți să fii să ne tot ceri, să te tot milogești de amărâții ăștia de pensionari ori de salariați trimiși acasă în șomaj tehnic? Cât de gros ți-e este obrazul de ai curajul să o faci de fiecare dată cu zâmbetul tâmp pe care îl afișezi prin oamenii tăi seară de seară la televizor? Chiar nu mai ai limită?

Și în loc să ne dai măști de protecție și să ne faci teste, tu ne pui „Deșteaptă-te române“ la megafoanele mașinilor de Poliție. Păi, cât de nesimțit poți să fii, bă, statule? Poți să ne răspunzi? Nu, nu poți pentru că nu ai cum.

În această poveste să încercăm să privim partea plină a paharului. E bine că ne pui imnul ăsta că doar, doar s-or trezi și românii în ceasul al 12-lea, măcar așa, să-ți șuiere câteva printre dinți, ca să nu-i mai crezi proști pe toți.

30.03.2020
1 Comentarii

„Camera de comerț nu poate și nu are competența de a declara un eveniment ca fiind de forță majoră“

– În condițiile stării de urgență, agenții economici se interesează de obținerea avizului de forță majoră pentru a putea dovedi partenerilor de afaceri de ce nu și-au putut îndeplini obligațiile stipulate în contracte. Ce le puteți spune în acest sens?

La solicitarea scrisă a agenţilor economici, exclusiv persoane juridice din România, Camerele de comerţ pot aviza existenţa cazului forţă majoră, în baza art. 28 alin. 2 litera i) din Legea 335/2007, privind camerele de comerţ din România, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile din Statutele proprii. Evenimentele generatoare de forţă majoră sunt de cele mai multe ori fenomene naturale extraordinare, străine de activitatea și voința omului, cum sunt cutremurele, calamităţi naturale, fenomene meteorologice extreme (inundaţii, secetă, grindină, ninsori abundente), grevă, revoltă, stare de necesitate, embargou.

– Să înțeleg că o Cameră de comerț nu este îndrituită, legal, să certifice existența unei stări ca fiind de forță majoră, așa cum se întâmplă astăzi în România? Camera de comerț nu poate și nu are competența de a declara un eveniment ca fiind de forță majoră sau de a interveni în vreun contract, ci doar aceea de a constata existența unei situații de forță majoră, ca fapt exonerator de răspundere din perspectiva efectelor acesteia invocate de solicitant, în ceea ce privește neexecutarea obligațiilor contractuale. Potrivit jurisprudenței în materie, rămâne la latitudinea părții care se consideră prejudiciată să ia sau să nu ia în considerare motivele și dovezile, între care și avizul de forță majoră, prezentate de partenerul contractual pentru justificarea neîndeplinirii obligațiilor, ultimul cuvânt avându-l instanța de judecată.

– Totuși, Camerele de comerț eliberează agenților economici, la cerere, avizul de existență a forței majore.

Așa este, solicitantul va completa o cerere care va cuprinde prezentarea faptică şi detaliată a evenimentului, a consecinţelor acestuia în relaţia cu partenerul contractual şi argumente juridice că evenimentul invocat reprezintă un caz de forţă majoră în condiţiile art.1351 Cod Civil. Avizul de existenţă a cazului de forţă majoră se emite după achitarea tarifului stabilit de Camera de Comerț și Industrie a României, în baza documentelor doveditoare depuse exclusiv de solicitant, nefiind aplicabil principiul contradictorialităţii.

– Ce înscrisuri vor fi atașate documentelor ce vor fi depuse în susţinerea cererii pentru avizarea existenţei cazului de forţă majoră?

Este vorba de o serie de înscrisuri, în original sau în copie certificată care să justifice solicitarea, după cum urmează: Contractul afectat de evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forţă majoră (este obligatoiru ca această clauză să fie trecută în contract). Atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz, privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului. Notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale însoţite de dovada care atestă comunicarea. Înscrisuri din care să reiasă legătura de cauzalitate dintre evenimentul de forţă majoră invocat şi imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor părţii care îl invocă. Alte înscrisuri utile în susţinerea solicitării.

– Cine confirmă veridicitatea datelor pe care le conțin acele înscrisuri ce vor fi depuse la dosar?

Solicitantul îşi asumă întreaga răspundere, inclusiv penală, pentru veridicitatea datelor şi a documentelor prezentate odată cu solicitarea adresată Camerei de Comerţ, Industrie și Agricultură Caraș-Severin de avizare a evenimentului de forţă majoră. Doar în cazul în care se constată că documentaţia este conformă şi completă, se analizează existenţa cazului de forţă majoră. Evenimentul descris în documentaţia depusă se analizează raportat la prevederile art. 1351 Cod Civil, precum şi în raport de prevederile contractului încheiat între părţi. Dacă rezultă fără echivoc existenţa cazului de forţă majoră se eliberează Avizul de existenţă a cazului de forţă majoră. În cazul în care evenimentul nu se încadrează în prevederile legale în materia forţei majore sau nu este de competenţa camerei de comerț se eliberează Adresa de respingere a existenţei cazului de forţă majoră, cu detalierea motivelor pentru care nu se eliberează Avizul de existenţă a cazului de forţă majoră. Termenul de soluţionare este de 15 zile de la data depunerii documentaţiei complete şi achitarea tarifului serviciului. Pentru a obține cererea și informații suplimentare sunați la 0722445030 sau e-mail tirunicolae@yahoo.com, persoana de contact Nicolae Țîru. Important de știut este că Avizul de forță majoră nu poate fi solicitat decât la încetarea evenimentului care a cauzat forța majoră.

30.03.2020
0 Comentarii

„Dacă avem credință, Dumnezeu nu ne va pierde, pentru că dacă Dumnezeu este cu noi, cine poate fi împotriva noastră?“

„Trăim zile în care neliniştea este răspândită în lumea întreagă din cauza unei boli pe care omenirea încă nu o poate controla. Este momentul în care din ce în ce mai mulţi oameni își pun nădejdea în Sfânta Treime, rugând pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh să ne dea sănătate. Ştim că rugăciunea rostită cu credinţă, când suntem singuri sau când suntem în familiile noastre sau în lăcașurile noastre sfinte, duce la vindecarea bolnavilor. Multe din învățăturile Sfintei Scripturi vorbesc despre puterea credinţei în vindecarea cuiva. Atunci când Mântuitorul vindeca pe cineva, prima dată întreba : «Crezi că pot să fac Eu aceasta?» (Matei 9, 28). Bineînțeles că întotdeauna încheia cu cuvintele: «După credința voastră, fie vouă» ( Matei 9, 29), sau «Mergi în pace, credința ta te-a mântuit» (Luca 7). Și Sfântul Apostol Iacov ne învață că ar trebui să ne rugăm unii pentru alţii, ca să fim vindecaţi, adăugând că „… mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului” (Iacov 5, 16). Tocmai de aceea, în aceste zile de întristare, în toate bisericile ortodoxe din țară ne rugăm împreună cu Preafericitul Părinte Patriah Daniel, ca Dumnezeu să ne ierte, să asculte rugăciunea noastră, să primească pocăința noastră pentru păcate și să oprească noua boală molipsitoare. Și pentru că El este Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, ne mai rugăm să dăruiască însănătoșire celor cuprinși de boală, iar pe cei ce sunt sănătoși să îi ocrotească de orice pericol. Nu uităm să ne rugăm și pentru cei care, lăsându-se pe ei înșiși ,,îi îngrijesc pe cei bolnavi la casele lor sau în spitale”. Dacă avem credință, Dumnezeu nu ne va pierde, pentru că dacă Dumnezeu este cu noi, cine poate fi împotriva noastră? Credeți cu tărie și rugați-vă!”

29.03.2020
0 Comentarii

Nemernicule, îți vom veni de hac!

Ne-a închis școlile, ne-a trimis acasă de la seviciu, a pus lacăt pe restaurante, baruri, mall-uri, magazine secon-hand, agenții de turism, prăvălii de cartier, jocuri de noroc. Ne-a scos din biserici și a băgat zânzania în noi. Ne-a alungat din parcuri, din fața blocului, din piața de vechituri. Este peste tot și niciunde. Este teroristul number one, pe care oricât de mult ai vrea să pui parul ori să-i găurești țeasta, nu vei reuși. Este abil și, cel puțin până acum, știe să ne țină la respect. Nu-i pasă nici de acatistele înălțate de preoți, și nici de lacrimile de pe obrazul mamei, copilului, femeii ori bărbatului.

Este diabolic, demn de un scenariu de film, ne insuflă teama, panica și isteria colectivă. Ne-a schimbat viața, ne-a transformat în niște zombi, creaturile alea din credința Voodoo. Nu-i pasă nici de ăia de la Putere-prinți, președinți, premieri-și nici de ăia cu bani mulți. În fața lui toți sunt la fel, nu contează culoarea pielii ori limba vorbită. Măcar de cei mulți, de-ai necăjiți să-i fi păsat, dar nu-i din ăla milostiv cu frică de Dumnezeu.

E mai iute decât Usain Bolt și Speedy Gonzales la un loc, nu știe ce-s alea granițe, nu are nevoie de vize de deplasare dintr-o parte în alta, iar pe unde trece, ca gândul și ca vântul, lasă prăpăd în urmă. Făcând haz de necaz și vorbind în argou, e cel mai tare din parcare. Până acuma s-a dovedit mai deștept și decât Trump, Macron, Iohannis, Viktor Orban și Giuseppe Conte al italienilor la un loc. Mai abil decât toți virusologii și microbiologii școliți la Cambridge, Yale, Oxford.

E perfid și lipsit de minima decență. E chiar nesimțit. Nu e ca în povestea aia cu „țineți-vă copiii în casă să nu vină țiganii să vi-i fure“. Nu, că pe el, din câte se pare, îl interesează mai mult bătrânii. Ăia neputincioși, cu care statul doar cheltuie și nu câștigă nimic. Pe ăia, pe care doctorii din Spania i-a abandonat în cămine, fugind să-și salveze pielea. Pe ei i-ar vrea.

Știu că acum sunt neputincios în fața lui, și din cauza asta continui să privesc lumea de la etajul III al blocului în care locuiesc, fie zi, fie noapte. Ca mine sunteți și voi care ați ajuns să circulați în lume în baza unei declarații pe propria raspundere. Să nu ne pierdem speranța, va veni și ziua în care vom pune mâna pe această potaie pe care o vom chinui așa cum ne chinuie ea pe noi în aceste vremuri. Apoi, o vom face bucățele, bucățele să ne răzbunăm pentru toți morții de până acum, pentru toate durerile chircite în suflet, pentru îndoielile ce ne-au cuprins trupurile, teama care s-a făcut stăpână peste mintea noastră, nopțile nedormite, lacrimile mamelor, bunicilor și copiilor.

Așa să știi, nemernicule, îți vom veni de hac!

28.03.2020
0 Comentarii

„Ne merităm încercarea la care suntem puși, că așa suntem noi, răi din cale afară, iar Doamne-Doamne s-a săturat de noi“

„Eu merg pe calea credinței. Nu vreau să fabulez ori să nesocotesc eforturile pe care le facem cu toții, dar cred că doar Dumnezeu le mai poate rândui. Dumnezeu ne-a arătat deja că face minuni cu noi, și când spun aceasta mă gândesc că România ar fi putut fi prima lovită de coronavirus și am fi avut mult mai mulți morți, fie doar pentru faptul că suntem mult mai slab dezvoltați decât țările care au atâtea probleme acum. Dacă nouă ni se întâmpla înainte de ce s-a întâmplat în Italia, Germania sau Spania era un dezastru total. Eu cred că ne merităm încercarea la care suntem puși, că așa suntem noi, răi din cale afară, iar Doamne-Doamne s-a săturat de noi. Dumnezeu ne încearcă în acest moment, încă nu e o pedeapsă. Dacă vom trece peste această încercare, contează foarte mult cât știm să apreciem prin tot ce am trecut și cât ne va schimba mentalitatea. Eu sunt convins că foarte mulți dintre noi vor învăța ceva din ceea ce trăim acum, însă nu este suficient dacă nu și aplicăm în viața  de zi cu zi, pentru că noi românii cădem repede în genunchi când îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute, dar după aceea uităm să facem la fel”

27.03.2020
2 Comentariu

Nesimțirea nesimțiților!

Și nu doar noi, oamenii de rând, suntem într-o astfel de situație, ci și instituțiile statului care au obligația de a veghea la menținerea stării noastre de sănătate. Cu un sistem de sănătate bolnav, subfinanțat și măcinat de corupție am ajuns în situația de a se apela la subscripțiile publice pentru achiziționarea de aparatură și echipamente medicale de strictă necesitate, la donații de măști, mănuși și costume de protecție pentru cadrele medicale. Altfel spus, statul a ajuns la mila publică. Da, acel stat care de ani și ani ne jecmănește fără rușine. Ne bagă mâna în buzunare și ne sufoacă cu taxele și impozitele sale nesimțite. Chiar și așa, românii au înțeles că este vremea iertării și au pus mână de la mână din sărăcia lor. Jos pălăria pentru fiecare leuț adunat la un loc, pentru fiecare gest de solidaritate de care au dat dovadă acești oameni simpli.

Aș fi vrut să spun același lucru despre companiile de lângă noi, despre oamenii de afaceri pe care Camerele de Comerț, Industrie și Agricultură îi premiază la sfârșit de ani ori despre politicienii care huzuresc pe banii noștri. Cu mici excepții, nu am auzit să se fi întâmplat așa ceva. Și nu mă duc la București pentru a da exemplul lui Ion Țiriac, despre care presa centrală spune că nu are informații că ar fi donat ceva din averea sa de 2 miliarde de euro, ci mă opresc aici, la noi acasă, în Reșița în care trăiesc alături de voi toți.

În urmă cu două săptămâni, a fost inițiată o campanie de donații pentru Spitalul Județean de Urgență Reșița. Mesajul a fost clar, reșițenii au donat fiecare după posibilități, sume plecând de la 20 de lei. În general, media a fost de 100 de lei, dar au fost și dintre cei cu dare de mână care nu s-au uitat la 250 sau 500 de lei ori la 2-300 de euro. În câteva zile s-au strâns vreo 100.000 de lei, bani cu care s-au cumpărat cele necesare Unității de Primire Urgență.

Dar nu despre acești oameni simpli, care merită tot respectul nostru, este vorba, ci despre bogații Reșiței. Milionarii Reșiței care au făcut averi și pe spatele nostru și care acum ne dovedesc că fac parte din acea categorie umană care și-ar mânca din cur, de zgârciți ce sunt. Niciuna dintre companiile de top, conduse de așa-ziși capitaliști autohtoni, nu se regăsește pe lista, aflată la vedere, a celor care au donat bani spitalului. Niciuna, de parcă au intrat toate în faliment. Toți acești pseudo-patroni s-au dat la fund, iar de acolo din văgunele în care s-au ascuns continuă să facă ceea ce știu mai mai bine, adică să scoată bani din sărăcia celor mulți care le-au trecut pragul magazinelor, restaurantelor sau barurilor. Niciunul dintre acești milionari nu s-a învrednicit să bage mâna în buzunar să scoată măcar un leu, un singur leu.

E o odovadă că nu le pasă de comunitate care i-a făcut nu doar bogați, ci și nesimțiți. La acest lucru încercați să vă gândiți pe viitor, înainte de le trece pragul magazinelor, restaurantelor ori barurilor.

26.03.2020
1 Comentarii

PSD Caraș-Severin, de la Mocioalcă la Hurduzeu, via Luminița Jivan

Se știa că disputa pentru șefia PSD, rămasă în aer după demisia Luminiței Jivan, se va da între Silviu Hurduzeu, care este și președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, și Luca Mălăiescu, cel mai apreciat primar PSD din Caraș-Severin. Propunerea a venit din partea secretarului-general, Paul Stănescu, Mălăiescu „plătind“, într-un fel, pentru faptul că a făcut parte din echipa Luminiței Jivan, unde a ocupat funcția de președinte executiv.

Silviu Hurduzeu este al treilea președinte în ultimii doi ani și trei luni, după Ion Mocioalcă, trecut la Pro România, și Luminița Jivan. Meritul său a fost că nu a intrat în nicio combinație în afara cadrului legal, chiar dacă acest lucru i-a adus marginalizarea în organizația județeană de partid, fiind etichetat drept un „politician slab și fricos“. Și bine a făcut, în condițiile în care o bună parte a vechii conduceri de partid a făcut coadă atât la DNA, cât și la DIICOT.

Este interesant ce va fi de astăzi înainte, în condițiile în care până acum câteva luni s-a tot vorbit de refacerea Stângii, printr-o apropiere a Pro România de PSD. Desemnare lui Hurduzeu la conducerea PSD Caraș-Severin se încadreze în acest scenariu. Fiind perceput drept „copilul de suflet“ al lui Mocioalcă, Hurduzeu pare să se plieze mai ușor la conjuctura politică ce se profilează la orizont.

Pe de altă parte, rămâne de văzut cum va reuși, sau dacă va reuși, noul președinte să-și apropie toate organizațiile din teritoriu, știut fiind faptul că multe dintre ele i-au fost chiar ostile în mandatul luminiței Jivan. Nu-i va fi deloc ușor, în condițiile în care, bănuiesc, ca va pleca la drum cu o echipă nouă, total diferită de cea veche. În același timp, va trebui să-și convingă primarii să nu se lase amăgiți de promisiunile liberalilor și să rămână în continuare în PSD.

Timpul până la alegerile locale, dacă ele se vor mai ține potrivit calendarului, este scurt, dacă nu chiar foarte scurt, caz în care Hurduzeu se va transforma, cu sau fără voie, într-un veritabil globe-trotter. În plus, îi revine sarcina, deloc ușoară, de a reface imaginea șifonată a partidului, după scandalurile cu angajările din Vama Nădlac și cele pe criterii politice de la nivelul deconcentratelor.

Traversăm o perioadă tulbure, din toate punctele de vedere, dar tocmai acest fapt ar putea să constituie o șansă pentru Silviu Hurduzeu și PSD, care vor putea exploata greșelile și slăbiciunile guvernării liberalilor.

26.03.2020
0 Comentarii

Cine vă oprește?

Într-un editorial, intitulat „Blestemaților“, acesta a scris: „Vă doresc faliment și șomaj, speculanților! Dar să nu veniți apoi să plângeți, căci meritați să putreziți în închisori! Faceți trafic cu nenorocire, luați pensionarilor, familiilor cu copii, nevoiașilor de toate felurile, speranța, le sporiți temerile că ar putea muri de foame! Nu aveți niciun dram de suflet?“

Dincolo de faptul că mesajul acesta, cu care sunt întru totul de acord, este eminamente de stânga, nu pot să nu fac câteva observații pertinente și să întreb la modul cel mai serios: Cine îi oprește pe liberali, colegii lui Rareș Bogdan, să pună capăt speculei cu produsele alimentare, măști de protecție și spirt medicinal, căci despre asta este vorba în editorial? De ce Guvernul Orban nu procedează la fel ca Guvernul Federal al Angelei Merkel care, după cum bine a remarcat europarlamentarul, a anunțat plafonarea la 10% a adaosurilor comerciale la alimente de bază și medicamente. Oare de ce nu se întâmplă aceasta? Ce interese îi împiedică să dea un ordin, o ordonanță sau ce-or găsi ei de cuviință?

Cu un guvern liberal sută la sută, cu prefecturi conduse doar de PNL, cu ordonanțe de urgențe și ordonanțe militare la îndemână, credeți că sunt necesare aceste văicăreli? Are rost să ne mai întrebăm, cât timp nu se iau nicio măsură, cine este vinovat că se face speculă cu produsele alimentare de bază? Sau, de ce nu se infirmă știrile apărute în presă cum că pe lista speculanților notorii se găsesc frații Micula, considerații „sponsorii“ PNL? Și, încă ceva, să ni se spună și nouă dacă Guvernul Orban 1,2 și 3 a început lupta cu grupările interlope, așa cum ne promitea ministrul de Interne la prima sa investire? Repet, au rost toate aceste lamentării?

Eu zic că nu, căci altfel PNL riscă să cadă în ridicol, să-și arate neputința, să nu zic incompetența în astfel de momente dificile pentru noi toți. Să nu vă mai aud vorbindu-ne de greaua moștenire lăsată de PSD, că nu ține. Gata, PSD e o filă de istorie post-decembristă, proastă, neagră, cum vreți să-i spunem, acum voi sunteți la butoane. Voi v-ați asumat conducerea țării. Nu i-ați vrut în guvern nici pe USR, nici pe PMP, acum descurcați-vă singuri, arătați că aveți chestiile alea bărbătești în pantaloni și nu vă mai văitați ca babele.

E cazul să nu vă mai plângeți că n-aveți măști, mânuși, costume de protecție, dezinfectanți. Ați știut de acum patru-cinci luni despre ce va urma, însă, pentru voi au fost mai importante alegerile anticipate. Ciolanul. Nimic altceva. În loc să fi luat măsuri de prevenție, ați preferat să vă războiți cu PSD și Curtea Constituțională. V-a durut în cot de coronavirusul care pândea. Iar acum dați din colț în colț, în frunte cu președintele Iohannis.

De aceea zic: apucați-vă de treabă, să nu vă ajungă din urmă falimentul și șomajul politic din editorialul lui Rareș Bogdan.

25.03.2020
0 Comentarii

În loc de generali, fruntași făcuți la apelul de seară

De ceva timp, România se află în război cu un dușman pe care nu-l vede nimeni, nu-l auzi când se mișcă, nu îl simți, pentru că nu are nici miros, și nici culoare și, cu toate acestea, a reușit să ne dea peste cap pe toți. Până și pe cei din Marele Cartier General în mâinile cărora se află toate deciziile și comunicatele către țară legate de lupta dusă împotriva coronavirusului. Un exemplu. Ieri, pe la orele prânzului, președintele Iohannis a ieșit pe post și a dat din casă, în avampremieră, că persoanele trecute de 65 de ani vor fi consemnate volens-nolens la domiciliu până la loc comanda. Cică, au muncit destul la viața lor, în condiții grele, de mină, oțelărie și a venit vremea să se odihnească.

Când l-au văzut pe președinte cât de serios citea de pe bucata de hârtie, format A4, și cât de îngrijorat era pentru toții românii lui, pensionarii au zbughit-o și au intrat în prima alimentară. Au umplut cărucioarele cu conserve, lapte, carne brânză, ouă, hârtie igienică, salamuri și cu ce a mai rămas de pe la alții dinaintea lor, provizii cu care vor încerca să reziste închiși în casă cât mai mult timp. Ba, unii, chiar i-au mulțumit președintelui că le-a spus dinainte ce are de gând guvernul să facă cu ei în privința restricțiilor de circulație. Câteva ore mai târziu, apare, în live, premierul Orban în carne și oase. După 14 zile de autoizolare, pe motiv de coronavirus, premierul a căcăit-o, spunând că, de fapt, persoanele trecute de 65 de ani vor avea un interval de timp în care pot ieși din casă pentru cumpărături. Seara, târziu, Marcel Vela ne-a citit Ordonanța Militară 3, care admite un interval de două ore, 11-13, în care pensionarii în cauză au liber la cumpăraturi, plimbat pisica și cățelul.

Departe de mine că astfel de măsuri nu se impuneau, vreau doar să subliniez că în acest Mare Cartier General nu există un „general“, o minte luminată care să vorbească pentru toți ceilalți. Dimpotrivă, impresia e că la pupitrul de comandă au ajuns soldații neinstruiți. Dovadă e că, președintele spunea una, Orban și Vela alta. Președintele i-a scos din minți pe pensionarii trecuți de 65 de ani, Orban și Vela au încercat să-i liniștească, făcându-le un favor. Declarații iresponsabile dinspre Cotroceni care au menirea să declanșeze isteria în rândul a 5 milioane de pensionari. Ce credibilitate au cei trei luați pe rând și, apoi, laolaltă? Una tot mai scăzută, ținând seama de istoricul gafelor făcute până acum.

Numai de așa ceva nu aveam nevoie în aceste zile, dar la ce să te aștepți de la niște fruntași făcuți la apelul de seară.

22.03.2020
0 Comentarii

Să învățăm să fim oameni, înainte de toate!

Dar pe lângă boală, altceva ne șochează în momentul în care pășim în prăvălia de cartier sau în supermarket. Ceva care ține de educație, de caracter, de altruism. La urma-urmei, și chiar de cei șapte ani de acasă. În ciuda îndemnurilor la cumpătare, unii dintre noi s-au transformat în hârciogi, după zicala românească: „Dacă tot e să mor, atunci să mor sătul“. Altfel nu se explică cum, peste noapte, de pe rafturi au dispărut unele produse care până nu de mult stăteau acolo până le expira termenul de valabilitate.

Nu vreau să scriu mai mult, dar nu pot să nu mă opresc la un comentariu pe care l-am întâlnit zilele acestea pe Facebook. Unul nesemnat, dar încărcat de adevăr. Pentru analiza corectă și mesajul pertinent pe care îl transmite autorul anonim, am considerat de cuvință să preiau și eu acest text, în speranța că vom deveni mai înțelegători față de nevoile altora.

„Este trist ce se întâmplă. Foarte trist. Și nu mă refer la pandemia prin care trecem. Pentru că va trece. Ma refer la TINE. Care nu ai făcut o pâine în viața ta, dar ți-ai luat drojdie pentru 1000 de pâini. Mă refer la TINE. Care nu te speli cu zilele, dar ți-ai luat dezinfectant pentru 10 ani. Mă refer la TINE. Care ai luat toate măștile și spirtul iar acum le vinzi la dublu. Cică «să ajut» pe alții. Îi ajutai. Lasandu-le pe raft. Să le cumpere la un preț «normal». Mă refer la TINE. Care ai un ABC amărât unde vinzi pâinea de 5 ori mai scump. Că doar oamenii o cumpără și așa. Din moment ce nu mai au drojdie. Mă refer la TINE. Care ai venit din Zona Roșie. Și în loc să stai în carantină, ai infectat 10 oameni. Care vor infecta alți 100. Acest mesaj este pentru TINE. Care ai făcut NIMIC pentru aproapele tău . Care vei sta în fața Dumnezeului tău…fiindu-ți rușine de ce ai făcut în aceste momente. Doar că va fi târziu. Spală-ți mâinile…Că sufletul rămâne așa….“

Câtă dreptate ai, anonimule!

foto: libertatea.ro

22.03.2020
0 Comentarii

Ați înțeles? Dumnezeu să binecuvânteze România!

De ce-o fi fost dat Ordonanța asta, nu știu. Poate doar, așa, să se afle în treabă domnul ministru. Că mare lucru nu am înțeles din ea. Și nu numai eu am fost greu de cap, ci mulți alții care au așteptat cu sufletul la gură două ore și ceva ca proștii în fața teveului până să apară tripleta Situațiilor de Urgență: Vela-Arafat-Despescu. A, mint. Am înțeles, totuși, că putem circula pe stradă, pe timp de zi, dar nu în grup mai mare de trei persoane. Și nu ca să ne plimbăm, ci pentru rezolvarea unor probleme serioase. Corect și felicitări pentru această inițiativă, domnule ministru, dar întreb, pentru un prieten care e consilier în București, la metrou e voie să se circule în grupuri mai mari de trei persoane? Părerea mea e că regula asta nu se aplică aici, căci metroul nu are trotuare și nici nu e autobuz să meargă pe stradă, el un fel de tren care circulă sub stradă, ceea ce tehnic e cu totul altceva. Eu i-am spus părerea mea, dar el nu e convins și de asta întreb să fim siguri că nu e grupul de care face vorbire în Ordonanță. Pe undeva îl înțeleg, e supărat că nu știe unde și-a pus legitimația de serviciu, or fără ea, ce să facă noaptea pe stradă, că vin oamenii lui Despescu și-l bagă la izolare, nu-i așa? A, să aibă la el o declarație cu subsemnatul, nume și prenume, domiciliat în…. Carte de identitate, număr și serie, CNP, în care să treacă motivul pentru care a ieșit din casă? Bine, o să-i spun. Da, pentru chestii serioase, nu pentru țigări, vizite la prieteni.

Și ce n-am mai înțeles sunt chestiile astea legate de înmormântare și nuntă unde este permis să participe doar opt persoane. În primul caz, după rânduiala Bisericii obligatoriu ar fi nevoie de un popă, un crâsnic, patru gropari și defunctul. Ce ne facem în situația în care din familie vin cel puțin două rude să-l conducă pe ultimul drum? Că deja avem o problemă, depășim cu o persoană numărul limită admis prin Ordonanța Militară. Ca să împăcăm și capra, și varza, n-ar fi bine să facem înmormântarea fără mort, să ne ocupăm doar de pomană, să mulțumim pe toată lumea, inclusiv Ordonanța? Ce ziceți? Nu e obligatoriu, doar o recomandare.

La fel și în cazul nunților: un popă, o nașă, un naș, mireasa, mirele, socrii mari și socrii mici. Na, că și aici am depășit numărul permis de Ordonanța Militară. Sunt deja nouă, e prea mult. La cine am putea să renunțăm? La popă? Nu, că el dă binecuvântarea și așază pirostriile pe frunțile mirilor. La nași? Exclus, unde s-a mai văzut nuntă fără nașii care să țină lumânări? La unul dintre socrii? Ar fi o glumă, nu-i așa? Atunci, rămâne varianta ca miroii să fie cununați pe rând. La ore diferite. Când unul e la altar, celălalt e afară la o țigară și o cafea. Și invers. Mai greu va fi la restaurant, unde obligatoriu trebuie o guristă, măcar doi lăutari care s-o acompanieze, un fotograf, șoferul de pe furgon, cum, nu știți ce e furgonul? Furgonul e dubița aia cu care se transportă mâncarea la nunți atunci când bucătăria localului e în carantină. Un cameraman, un bucătar, doi ospătari și… gata. De dragul petrecerii, se sacrifică mirii, care vor rămâne acasă, unde vor petrece, în mod sănătos, luna de miere, departe de ochii coronavirusului.

După ce am citit și recitit textul Ordonanței Militare, cu recomandări și tonuri blajine, nu pot să nu zic și eu ca și ministrul Vela: „Dumnezeu să binecuvânteze România“, că numai de la el ne vine salvarea!

1 … 98 99 100