15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru

Și cum pe ordinea de zi a convocatorului sunt  cele două mari și late chestiuni emblematice: „să ne luăm țara înapoi” și „să dăm jos Guvernul Ciolacu”, bineînțeles că de la manifestare nu putea lipsi Magul de la Răsărit pe stil nou. Așa că l-a sunat:

Țârrr, țârrr, țârrr. De trei ori țârrr. „Pesemne că e ora de contemplație a Magului, de asta nu răspunde.” Băiat deștept (că nu degeaba și-a făcut ucenicia la galerie cu; „Pe ei, pe ei, pe ei, pe mama lor”) Jorjelu a avut dreptate. Peste alte zece minute sună Călin(File din poveste):

– Gigele,(că așa-l alintă el pe Jorjelu) m-ai sunat?

– Da, tati.

– Scuză-mă că nu ți-am răspuns, dar să știi că nu am făcut-o cu răutate. Asta e ora din zi la care pic în transă și mă încarc pozitiv cu toate aberațiile schizo paranoide cu care am umplut Tik Tok, Facebook și televiziunea poporului. Înțelegi. Gigele ce spun eu?

Cu gândul la mitingul de sâmbătă, Jorjelu tresare, fâsticindu-se:

– Înțeleg, tati, cum să nu, că și eu am avut un prieten în armată care suferea de boala copilului. Și când îi veneau pandaliile (n-am înțeles niciodată de unde veneau), pica jos și începea să vorbească ca Petrache Lupu.

Galant, Călin(File de poveste) l-a lăsat să-și ducă la bun sfârșit ideea.

– Ai dreptate, Gigele, doar că la mine totul, dar absolut totul este mai profund, mai… nu știu cum să-ți explic să înțelegi și tu. De pildă, când m-ai sunat eram într-o ședință  de spiritism și ineracționam cu unul însurat cu o nepoată de soră de-a  Gerula. Și-l întrebam: «Oare apa înseamnă doar H2O? Eu nu cred așa ceva, oricum vă spun singur că nu am nimic de-a face cu acest H2O. Este mult mai mult, este informație, este vibrație, este frecvență. Apa îți oferă o informație vitală. De aceea apa a fost îmbuteliată în sticle de plastic, ca să nu-ți mai dea nicio informație.»

– Și ce v-a răspuns dacul, dacă nu sunt indiscret?

– Nu ești, doar că ăsta nu e dac, e și el nepot de-a nu știu câta șpiță de-a lu’ Attila. A întâlnit-o pe nepoata lu’ Gerula la un bal, la nu știu ce cămin cultural ce aveau ei pe vremuri, și aia proastă de minte a pus botul și s-a îmbârligat cu urmașul hunului. De atunci e râca asta între noi și unguri, să știi și tu.

Și după ce a aflat de ce-l sunase Jorlelu, Magul de la Răsărit s-a arătat entuziasmat:

– Vin, că și așa n-aveam ce face acasă. Cred că e o chestie bună.

– Așa zic și eu, i-a replicat Jorjelu. Facem o baie de mulțime. Dăm jos guvernul, ne luăm țara înapoi, după care împărțim mărțișoare, că tot e 1 martie.

Călin(File din poveste) l-a ascultat oarecum surprins.

– Bre, te știam băiat isteț, dar nu credeam că te duce bibilica la chestii atât de mărețe. Tu meriți să fii prim-ministru. Dar de unde scoatem noi un milion de mărțișoare, frățioare? Că parcă ziceai că aduni un milion de susținători…

– Un milion, să trăiți. M-am gândit și asta. Uite, la fetele din staff le împărțim mărțișoare de la tarabă. Am vorbit eu cu tarabagii cu care am copilărit să ni-i lase la un leu bucata. Chiar și la 50 de bani, că, vorba aia, luăm cu brațul.

– Bă, tu te mulțumești doar cu funcția de prim-ministru? Că ești dat dracului.

– Nea Căline, mă simt copleșit…

– Bine, bine, dăm mărțișoare la fetele din staff, dar ai grijă ca Ancuța să primească unul cu o potcoavă de cai morți. Dar cu restul ce facem?

– M-am gândit și la asta: Am vorbit cu șefii de filială din toată țara să strângă urzici de prin păduri. Numai din păduri, exclus de pe șanțuri și de pe marginea drumului unde le pișă câinii. Nu de alta, dar ne-am putea trezi cu Piedone pe cap și la cât e de nebun, ne-ar putea strica șandramaua.

–Bă, Gigele, chiar ești dat dracului. La toate te gândești. Uite, sâmbătă anunț poporul că te-am numit încă de pe acum prim-ministru al țărișoarei noastre.  

De ce? Pentru că așa i s-a năzărit lu’ musiu când a văzut comentariile amărăștenilor trecuți prin spitalele noastre. După o noapte grea (că vorba aia, la UPU e ca la gară: unul vine, altul pleacă), omul simte nevoia să le dea o lecție mucoșilor, nespălaților și țărănoilor care ajung la Urgențe. Să se dezbrace de halatul îmbibat în troaca porcilor, plină cu jigniri și înjurături golănești: „Vâlcea – un oraș și un județ cu o grămadă de țărani cocliți și analfabeți, la care se umflă placajul pe ei cum că au drepturi, că nu sunt tratați corect în spitale, dar majoritatea din cei care fac scandal pe facebook (că de-aia s-a dat bâta-n mână la maimuțe) nu sunt în stare să țină un stilou în mână, dar să mai și scrie corect gramatical.”

Cum spui dottore? Niște neica nimeni, niște bulangii care, una, două fug la UPU? Ca să ce? Ca să se plângă după aceea pe Facebook, (Lua-l-ar dracu de Feisbuc), că n-au fost tratați  cum trebuie? Cum, bă, să nu-ți vină dracii când vezi una ca asta? Cum să nu te lasă nervii în fața unor mucoși, nespălați și țărănoi ca ăștia? Că vorba doctorului: „Că veniți în UPU toată ziua ca niște milogi ordinari pentru probleme care nu au nicio legătură cu urgență medicală. Sictir! O să primiți de acum încolo când veniți în UPU strict ce meritați!!!”

Bă, frate, dar supărat mai ești. Și nu doar pe milogii ăia care vin la tine, crezând că o să-i faci bine, ci și pe viață. Tupeiști ce sunt ei, să-ți bată obrazul că îți iei leafa din banii lor. Bă, neică, ai dreptate, rabzi cât rabzi, dar când auzi atâtea tâmpenii e normal să te lase nervii, să izbucnești și tu: „Auzi, bă, la el: Ei plătesc medicii… Plătiți pe p…a mă-tii, bă!!! Toți neterminații… La câtă cerneală ați băut și cât câștigați voi, ar muri dreaq medicii de foame, idioților!!!”

În concluzie, reforma în Sănătate se află pe drumul de costișă ce duce la Bălăceanca!

targ national turism

Silvia Mihalcea consideră că o astfel de manifestare de ținută poate reprezenta o oportunitate pentru mediul de afaceri ce-și desfășoară activitatea în turism, județul Caraș-Severin fiind cunoscut și apreciat pentru frumusețile sale naturale.

Pe lângă promovarea obiectivelor turistice, a bogăției costumelor populare, a gastronomiei locale, la această ediție tradițiile autentice şi multiculturalitatea județului au strălucit prin dansurile Ansamblului Folcloric Bârzava din Reşița, dar şi prin cele ale reprezentanților minorităților sârbe, croate si germane, acompaniați de Orchestra Virtuozii Semenicului. Un element de noutate îl constituie lansarea platformei digitale Herculane Stories ce promovează principalele repere istorice, culturale, comunitare și turistice din stațiunea Băile Herculane.

Proiectul de lege privind instituirea zile de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan, pe care l-am inițiat alături de parlamentarii din județ, va contribui la crearea unui brand în jurul conceptului de Banat Montan, care poate fi folosit inclusiv din punct de vedere turistic, pentru a valorifica potențialul extraordinar al județului Caraș-Severin.”, ne-a mărturisit deputata Silvia Mihalcea.

aragaz aprins

În opinia sa, este o măsură care sprijină nu doar populația, în genere, și categoriile sociale defavorizate, în special, ci și economia națională.

„Asa cum ne-am obisnuit, Guvernul continuă să protejeze populația și economia națională, iată, acum prin plafonarea prețurilor la energie si gaze naturale. Până la 31 martie, actualul mecanism rămâne în vigoare, iar din aprilie, un nou sistem va asigura protecția deplină a categoriilor vulnerabile. La fel de important este si faptul că la sfârșitul anului 2024, Guvernul a alocat aproximativ 229 de milioane de lei pentru finanţarea construcţiei gazoductului care va deservi judeţul Caraş – Severin: Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa.”, precizează parlamentarul cărășean.

targul de turism bucu

Președintele CJ spune că județul nostru a avut cel mai complex stand dintre judeţele reprezentate la Romexpo. Dovadă este interesul pe care îl suscită destinaţiile de vacanţă din Banatul Montan, fiind convins că aceasta este linia pe care trebuie continuată și promovată..

„Anul acesta, am pus accentul pe diversitate etnică şi multiculturalitate. Acest lucru s-a văzut şi în evenimentele artistice de care s-au îngrijit: Orchestra Direcţiei Judeţene de Cultură Virtuozii Semenicului, Ansamblul sârbesc Soko de la Socol, Ansamblul folcloric Bârzava de la Reşiţa, Ansamblul croaţilor de la Caraşova şi reprezentanţi ai Forumului Democratic al Germanilor din Banat condus de Erwin Țigla. M-a bucurat să-l revăd şi pe marele nostru fotbalist Miodrag Belodedici, cetăţean de onoare al Caraşului, care a vizitat standul judeţului şi care s-a bucurat alături de noi de momentele artistice ale plaiurilor pe care s-a născut (comuna Socol).” a mărturisit Silviu Hurduzeu.

Totodată, președintele CJ are cuvinte de apreciere la adresa primarului Băile Herculane, Gheorghe Orza, pentru implicarea sa la acest târg, care a făcut din orașul-stațiune de pe Valea Cernei vedeta incontestabilă standului cu care Caraș-Severin s-a prezentat la București,.

„Cred că acest eveniment naţional este o foarte bună repetiţie pentru momentul în care vom dori să mergem şi la un târg internaţional. În 2024, pentru că situaţia era destul de înfierbântată politic, am ratat acea oportunitate. Sunt însă convins că vom reuşi să facem o figură frumoasă dacă ni se va mai oferi o astfel de ocazie.

În concluzie, am încredere că suntem pe calea cea bună. Cu menţiunea că ştiu foarte bine cât de multe lucruri trebuie să mai facem pe zona de infrastructură pentru a atinge potenţialul Banatului de Munte.”, a mai spus președintele CJ, Silviu Hurduzeu.

1

Un astfel de sistem de colectare a taxelor și impozitelor locale va duce la creșterea eficienței și a gradului de colectare.

„La propunerea mea, aleșii reșițeni au aprobat încheierea unui contract cu o firmă care intermediază plata taxelor locale, se numește SelfPay. Ideea a venit de la colegii mei de la Taxe și Impozite. Acest sistem se aplică în foarte multe orașe din România, cu care lucrează primăriile. Sunt ca niște bancomate, care sunt puse în diverse locuri din oraș. Ne ajută, ne ușurează munca la casieriile de la Taxe și Impozite, mai diminuăm din oamenii care vin la casierie, și oamenii pot plăti unde vor”, mărturisea primarul Ioan Popa.

Proiectul a fost aprobat în ședința de îndată a Consiliului Local Reșița, din această săptămână.

De reținut că, în prezent, reșițenii își pot plăti taxele și impozitele nu doar la ghișeele specializate ale primăriei, ci și în alte locații, printr-un proiect european, implementat la nivelul primăriei.

„Prin proiectul derulat de noi, cel de digitalizare, de un milion de euro, am relaționat casieriile între ele, astfel încât omul poate plăti oriunde taxele și impozitele locale, inclusiv la grădina zoologică. Când merge în vizită la zoo, dacă vrea, la casieria de la intrare, de unde își cumpără bilet, poate plăti și impozitele pe casă, pe mașină, pe clădire. Și la TUR, în Govândari, poate face asta, și la bazinul de înot”, a mai spus primarul Reșiței.

iunie 2023

În opinia deputatului PNL, Marcel Vela, performanța în administrație se obține prin simplificarea birocrației, digitalizare și promovarea oamenilor în funcții pe baza meritelor, nu a relațiilor.

„Planul Bolojan este un exemplu clar în acest sens! Reducerea cheltuielilor publice nu înseamnă doar economii, ci și susținerea creșterii economice și a locurilor de muncă, fără creșterea fiscalității. O economie în creștere generează mai mulți bani pentru buget, ceea ce aduce beneficii tuturor! Măsurile corecte luate de actuala coaliție contribuie la recâștigarea încrederii cetățenilor și sectorului privat în instituțiile statului.”, mai spune parlamentarul cărășean

spital1

Spitalul Orășenesc Oravița are nevoie de medici pentru următoarele specializări: obstetrică-ginecologie, pneumologie și medicină internă. Persoanele interesate pot obține mai multe informații la următoarele numere de telefon: 0732-402145 și 074-3916341.

Apropierea de Timișoara, doar 100 de kilometri, de Cheile Carașului și de Clisura Dunării ar trebui să reprezinte motive serioase pentru medicii aflați la început de carieră să opteze pentru Spitalul Orășenesc Oravița.

luva

Pentru că primăria de pe Valea Bistrei se înscrisese la masa credală, noul proprietar, Grupul de firme condus de Dorinel Umbrărescu, supranumit regele asfaltului din România, a achitat datoria de 3,1 milioane de lei, printr-un ordin de plată.

Fostul primar din Oțelu Roșu, Luca Mălăiescu, în prezent senator PSD, mărturisea:

„Nu putem fi decât recunoscători pentru faptul că avem parte de un investitor care își demonstrează seriozitatea prin achitarea acestor restanțe și nu-mi pot dori decât ca lucrurile să evolueze pe același făgaș, în perioada următoare, între adminstrația locală și grupul UMB. În ceea ce mă privește, voi fi același ambasador al comunității mele, indiferent de poziția pe care o voi ocupa, în ceea ce privește modernizarea infrastructurii, recuperarea locurilor de muncă și astfel o viață mai bună pentru locuitorii din Oțelu Roșu.“.

silvia oeavita

La nivel național, sunt deja demarate proiecte de investiții în valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro, în toate sectoarele în dezvoltare.

Referindu-se la problematica existentă la nivelul fermierilor români, deputata PSD de Caraș-Severin, Silvia Mihalcea, a ținut să precizeze:

„Sprijinul pentru fermierii noștri și produsele românești este mai important ca niciodată! De aceea, nu există efort financiar și logistic pe care acest Guvern să nu-l facă pentru a susține agricultura națională. Iar la toate acestea trebuie adăugat exemplul personal – fiecare să cumpărăm mai ales mărfuri agroalimentare produse în România.”

– Alo, Casa de Cultură Caransebeș?

Răspunde o voce tremurată de la frigul de afară:

– Da, Casa de Cultură.

Îmi dreg glasul, înainte de a continua:

– Cu doamna directoare Stana, vă rog. Stana Stepanescu.

Amabilă, vocea înghețată mă lămurește:

– Doamna directoare lipsește momentan.

Insist:

– E ieșită din birou sau…

Expeditivă, vocea mă lămurește:

– Dacă vreți dumneavoastră, se poate spune și așa.

Discuția devine interesantă:

– Nu dacă spun eu, doamnă. Eu vreau să știu dacă se mai întoarce. Că dacă e doar ieșită până afară să-și cumpere un suc și langoși cu brânză de la langoșeria din colț, pot aștepta la telefon.

Vocii i se face milă de mine. Sau cel puțin așa pare.

– Domnule dragă, nu o mai aștepta, că o aștepți degeaba. Azi nu se mai întoarce. E plecată la București, e în direct la emisiunea lui Măruță. E cu partenerul de scenă, Armin.

Îmi pică fața:

– Atunci, pot dimineață să sun tot la telefonul ăsta?

Vocea iritată:

– Nu știu domnule ce să-ți spun, că nu-mi dă mie raportul ce face pe unde se duce. Că de când cu colecțiile astea de haine și încălțări, s-ar putea să rămână și mâine la Capitală, să facă shopping.

Mă simt băgat în ceață:

– Ce colecții, doamnă? Costumele alea pentru dansatori și orchestră de la Casa de Cultură de pe vremea lu’ Luță Bunei și a Olanilor?

Vocea devine nervoasă, nervoasă:

– Domnule, dumneata pe ce lume trăiești? Ce costume populare, ce Bunei, ce Olani, ce dansatori? Alea au fost cândva.  Vorbesc de colecțiile iarnă-primăvară ale doamnei Stana. Dumneata nu urmărești Facebook-ul să vezi ce postează dânsa acolo?

Cu voce stinsă, vinovat pentru neștiința mea:

– Nu doamnă, nu mă uit.

– Se vede.

Dau să închid, să pun capăt discuției. Vocea nu mă lasă:

– Dacă nu vă supărați, dumneavoastră cine sunteți de o căutați? Aveți treabă cu doamna directoare?

Surprins de curiozitatea vocii:

– Eu sunt tot ăla care a sunat și săptămâna trecută, când tot așa spuneați că era ieșită din birou.

– Da, îmi amintesc. Ieșită puțin din țară, până în Dubai. Îmi amintesc perfect. Vreo trei zile unde a făcut un videoclip cu melodia asta pe care o cântă astăzi la Măruță: „Du-mă, du-mă în Dubai// Du-mă, du-mă, ce mai stai// Dacă vrei gurița mea, du-mă și-n Antalia.” Folclor autentic bănățean, domnului. Cules de la un bătrân care locuiește într-un sălaș de la Rusca Teregova. E o cântarea din vremea otomanilor care făcuseră pașalâc din Timișoara. Dar dacă vreți să o angajați la vreo nuntă, botez, de 1 sau 8 martie, eu îi pot spune că ați căutat-o.

– Nu, bre, nu vreau să o chem să-mi cânte la nuntă, am vrut doar să văd dacă mai lucrează la dumneavoastră.

La care vocea m-a repezit:

– Domnule, îți bați joc de mine? Ce întrebare e asta? N-ar fi mai bine să-l suni dumneata pe primar? Că el trebuie să știe, nu eu.

Așa e, dacă nici Felix, Felix Borcean, nu știe, atunci cine? Și l-am sunat. Țârrr, țârrr… O dată, de două ori. Nimic. Mi-am amintit că-l văzusem la ștrand într-o postare pe Facebook. Nu, nu să înoate, ci să joace fotbal pe zăpadă. Normal, când treaba merge ca pe roate în primărie și oraș, o miuță cu prietenii e numai bună.

Insist cu telefonul: Țârrr, țârrr, până mi se pare că-mi răspunde. Intru direct în miezul problemei. Îl iau tare de la început, să nu aibă timp să mă întrerupă:

– Don primar, mai aveți sau nu directoare la Casa de Cultură? Că vezi, tălică, doamna Stana e mai mult plecată, ba în Dubai (apropos, ce cadou ți-a adus de la arabi?), ba la București, ba la înregistrări, ba la Rusca, ba la cântări. Că mă întreb, don primar, când pleacă, acolo unde pleacă, pe ce pleacă? Pe concediul ei? Pe recuperări? Pe învoiri de la tălică? Stă peste program ca la nunți și botezuri? Don, primar, e prea de tot, dom’le. Să plătești un director fără să facă nimic, e inadmisibil. Toată ziua plimbăreală pe banii cui, don Felix? Că mă gândesc că cineva o pontează la lucru. Știi ce zic? Ascultă la mine, e strigător la cer că-i permiți una ca asta. Nu de alta, dar poate aud și alții mai mari și atunci să vezi drăcia dracului. Și ar fi păcat să te trezești cu o anchetă pe cap. Mi-ar părea rău, că eu țin la matale, înțelegi, don Felix?

Aștept ca primarul să mă contrazică, sau să-mi dea dreptate. Nimic.

– Ați înțeles ce-am vrut să spun?

Pauză.

– Alo, alo! Nimic, nimic.

Mă uit la ecran, telefonul închis. Vorbisem singur ca televizorul. Parcă e prima dată când mi se întâmplă una ca asta. Pe Felix îl durea la bască de mine chiar și atunci când stăteam față în față la birou. Cu atât mai mult acum, când gândul lui e la videoclipul de la Măruță: „Du-mă, du-mă în Dubai// Du-mă, du-mă, ce mai stai// Dacă vrei gurița mea, du-mă și-n Antalia.”