Cumpărare uzinei de către „regele asfaltului”, așa cum este cunoscut în România Dorinel Umbrărescu, a reaprins flacăra speranței la Oțelu Roșu.

Chiar dacă declarațiile unora degajă un optimism exagerat, lucrurile nu sunt simple pe cât par la prima vedere. Repornirea activității depinde de o multitudine de factori. Cel puțin așa lasă să se înțeleagă Grigore Goja, viceprimarul cu atribuții de primar al orașului Oțelu Roșu:

„După discuția avută cu patronatul, ciclul de producție va începe cam într-un an și jumătate, chiar doi. Aici se va produce fier beton, o materie primă necesară domeniului principal de activitate pe care îl are noul investitor, acela de construcții de drumuri, în special de autostrăzi. Acest lucru  depinde și de birocrația care le stă în față. Au de obținut autorizații de demolări, și nu numai, pentru că este nevoie să fie demolate unele construcții aflate în prezent pe platforma industrială. Oamenii vor reconstrui, vor extinde și vor moderniza alte obiective din uzină. Săptămâna trecută am stat de vorbă cu domnul Alexandru Umbrărescu, fiul domnului Dorinel Umbrărescu, o persoană care cunoaște foarte bine situația de la Oțelu Roșu, și este mulțumit de cum decurg lucrurile. Angajările se face încă de acuma. În prezent, este nevoie de personal necalificat, dar și de lăcătuși, operatori pentru utilaje grele, electricieni. Doritorii își pot depune cererile de angajare. Nu știu de câți oameni este nevoie în primă fază, dar când va începe procesul de producție se va ajunge, cu siguranță, la 400-500.”

Întrebat dacă nu ar fi fost mai bine pentru investitor să instaleze, pornind de la zero, o oțelărie electrică și un laminor, într-o locație diferită, alta decât cea actuală, viceprimarul Grigore Goja a mărturisit: 

„Inima uzinei va rămâne aici. Adică oțelăria și laminorul. Ele vor fi modernizate, dar, cu siguranță, investitorul va construi și alte obiective. Nu știu dacă era mai bine să li se fi pus la dispoziție un teren și să fi pornit de la zero investiția. Să ne gândim la faptul că aici există în acest moment o infrastructură adecvată procesului de producție, o platforma conectat la sistemul energetic și gaze. Ar fi fost foarte greu de amenajat pe o altă locație, cunoscând cât timp se pierde la noi pentru obținerea de tot felul de autorizații și avize. În plus istoria uzinei obligă la aducere aminte. Uzina din Oțelu reprezintă un nume care este legat de peste două secole doar de acest loc. 

Ultimul pas înainte de scoatere la licitație a execuției lucrărilor îl reprezintă depunerea documentației spre avizare la Ministerul Transporturilor.

„Acest drum, de 13 kilometri, este de importanță județeană și interjudețeană. La Bocșa este poate cel mai mare trafic din județ, după centura Caransebeșului. Și cum orașul se află între Timișoara și Reșița, la noi în oraș se gâtuie toată circulația. Odată realizată centura, această problemă nu va mai exista. Pe acest traseu vor fi două descărcări în oraș, prin sensuri giratorii, și sunt proiectate 17 poduri și un viaduct, care în unele zone ajunge până la o înălțime de 30 de metri. Se va merge pe piloni, va fi ceva deosebit. Centura se va lega din DN 58 B, zona Colțan, printr-un sens giratoriu, iar ieșirea va fi după bariera de la Berzovia.”, mărturisește primarul Orașului Bocșa, Mirel Pascu.

Se elimină astfel două treceri la nivel cu calea ferată, trei semafoare și 12 km de drum național local. Proiectul prevede 17 poduri și un viaduct. Urcarea se va face de pe DN 58 B, lângă Colțan, iar coborârea, după bariera CFR din Berzovia.

Investiția este estimată la 70 de milioane de euro, pentru care există finanțare după cum a subliniat în mai multe rânduri ministru Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Până acum, doar de la PSD, și-au exprimat dorința de a candida, pentru a continua proiectele inițiate de Mălăiescu, numai puțin de șase colegi de-ai săi. Însă doar unul va candida, acesta fiind desemnat în urma unui sondaj ce va fi efectuat în perioada următoare.

„Sunt destui de mulți din partea PSD Oțelu Roșu care și-au afișat intenția de a fi sondați. În primul rând este actualul viceprimar cu atribuții de primar, Grigore Goja, apoi consilierul județean Dan Sârbu, consilierul local Goguța-Pica Cocoșilă, Magda Lungu, fost viceprimar, primarul comunei Marga, Nicolae Beg,  și, probabil, va fi și soția mea, Mălăiescu Marieta.”, spune parlamentarul cărășean.

Încercând să explice afluența de doritori, Luca Mălăiescu crede că plecarea lui în parlament i-a determinat să-și încerce norocul. La întrebarea dacă nu cumva sunt prea mulți cei care vor să candideze, senatorul Mălăiescu a explicat că statutul nu-i dă dreptul să refuze pe niciunul dintre cei care și-au exprimat această dorință.

„Sigur, din punctul meu de vedere, ca fost primar al orașului, din punct de vedere al președintelui organizației PSD Oțelu Roșu, din punct de vedere al secretarului executiv al organizației județene și, nu în ultimul rând, din punct de vedere al cetățeanului Luca Mălăiescu, mă va interesa foarte mult ce se va întâmpla la alegerile din 4 mai. Așa cum a spus și domnul președinte Hurduzeu am luat o decizie să facem un sondaj de opinie pentru că întotdeauna ține cont de ce vor și cetățenii. Sondajul va avea loc în perioada imediat următoare, iar câștigătorul va avea, cu siguranță, toată susținerea conducerii județene și centrale, inclusiv a senatorului Luca Mălăiescu.”, a mărturisit senatorul PSD într-o conferință de presă.

Banii au fost obținuți de echipa primarului Dumitru Ursu, prin PNRR. Din acest punct de vedere, Ursu este unul dintre primarii care s-a zbătut pentru ca orașul lor să arate altfel.

În cazul unui număr de 12 blocuri cu risc seismic, constructorii efectuează lucrări de consolidare, nu doar de termoizolare. Totul pe bani europeni, fără nicio cheltuială din partea locatarilor, mărturiseau reprezentanții administrației locale.

Potrivit spuselor city-managerului orașului Oravița, Lorena Ion, până acum sunt finalizate lucrările la un număr de opt blocuri. În cazul a 57 de unități locative, lucrările sunt realizate între 20 și 90%, iar pentru alte șapte blocuri lucrările urmează să înceapă până în luna aprilie.

Domnul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, îi calcă pe urme șefului său, interimar, de partid, Ilie Bolojan. Ca și nea Ilie, acest Fechet amenința cu demiterea tuturor celor care au cântat la drâmbă ani și ani de a ajuns ROMSILVA unde a ajuns. „Cer public demisia directorilor de la Departamentele Economic, Fond Forestier, Investiţii şi Comercial.”, tună ministrul. Păi de ce a acestora? Cumva respectivii sunt de pe la alte partide și trebuie neaparat înlocuiți cu ai lui? Poate, că, vorba lu’ Bolo, faci restructurări, să-ți poți aduce consilierii tăi, că altfel cum să conduci ministerul cu oamenii de la alte partide.

Și ce mai zice acest domn ministru Fechete? Că așteaptă ca toți șefii Direcțiilor Silvice în dreptul cărora s-au acumulat în ultimii ani minusuri în loc de plusvaloare adusă Regiei, să îşi scrie demisiile şi să le înainteze conducerii în cel mai scurt timp. Domnul ministru care n-a plantat în viața lui un copac, care nu e în stare să deosebească ghinda de castană, n-a ținut în mână un ciocan de marcat, să nu mai vorbim de joagăr sau drujbă, nu știe, sau poate nu vrea să știe, că demisia este un act unilateral. Tot ce vrea el, e să facă curățenie.

Don Fechet care, repet, nu are nicio taină cu pădurile, ciupercile, frăguțele, murele și alte fructe de pădure (e absolvent al Facultății de Științe și Ingineria Alimentelor și al celei de Drept) știe una și bună: afară cu ăia, ăia și ăia. Din teritoriu, lucrurile se văd altfel, ministrul fiind acuzat nu doar că vorbește aiurea în tramvai, ci și că ar pune bețe în roate activității Romsilva. Cel puțin așa susțin unii angajați.

De pildă, a promovat o Ordonanță de Guvern, prin care toate ocoalele din țară sunt obligate să obțină avizul de mediul pentru amenajamentele silvice. Or, obținerea unui astfel de aviz poate dura până la doi ani (!). De ce vă mirați, doar trăim în România! De ce durează atât de mult? Pentru că același ministru specialist în ingineria alimentelor ar fi dat niște ordine la Agenția pentru Protecția Mediului neclare. Neavând aviz de mediu, nici treaba nu poate să meargă bine. Logic, nu? Multă marfă pe stoc, lipsa unei piețe a lemnului, iar în aceste condiții e și normal ca și vânzările să fie mici.

Presa națională a relatat că la Romsilva „vătaful” pădurilor este Adrian-Dănuț Apostu. Ziarul „Puterea” scria că Apostu este tartorele, cureaua de transmisie între tot felul de lideri PNL și UDMR. El e în bordul administrativ al Romsilva de pe vremea lui Ludovic Orban. În 2020 Apostu a fost instalat, provizoriu la conducerea Consiliului de Administrație, pentru patru luni. După modelul arhicunoscut, i s-a prelungit mandatul cu alte mandate, unul mai provizoriu decât altul. Ulterior, prin venirea senatorului Barna Tanczos la conducerea Ministerului Mediului, Romsilva a trecut sub controlul total al UDMR,  dar Adrian-Dănuț Apostu a rămas la butoanele bordului administrativ de la RNP. La fel se întâmplă și acum când la conducerea Ministerului Mediu a ajuns PNL. Altfel spus, sub oblăduirea celor doi, Romsilva a ajuns în rahat în 2024. Ca fapt divers, Apostu este unul dintre acționarii și managerii parcului de dinozauri de la Râșnov, Dino Parc. 

În orice pădure, pardon, țară normală, campania de însănătoșire a arealului silvic ar trebui să înceapă cu trimiterea la munca de jos în primul rând a lui Apostu, unul dintre marii vinovați ai stării actuale de la Romsilva. Numai că la noi, ministrul Fechet una gândește și vorbește și alta face. Politic, nu altfel.