Rezultatele foarte bune obținute duminică la urne îi permite formațiunii condusă de Silviu Hurduzeu să trimită trei parlamentari la București: Silvia Mihalcea și Marius Isac, la Camera Deputaților, și Luca Mălăiescu, la Senat. Reamintim că județului Caraș-Severin i se repartizează șapte mandate de parlamentari, dintre care cinci de deputați

Liderii PSD consideră că scorul obținut este unul foarte bun, în condițiile în care votul de duminică a fost distribuit între șase competitori.   

Până la urmă n-a venit nici Păunașul codrilor, nici Țugulea taichii, nici Prâslea cu ionatanele lui de aur, ci Bolojan. Ilie Bolojan, omul în care liberalii vedeau salvatorul partidului, dar și al țării în fața ciumei roții, a suveraniștilor și șoșoacelor. Bolojan însoțit de Rareș Bogdan, cel care e dispus să lingă pe oricare dintre cei care îi sunt stăpâni. Au venit pe o rută ocolitoare (n-au mai găsit bilete la business class) fără calul înaripat,, pe jos, prăfuiți, însetați, vai mama lor, abia respirând, cu saturația aproape de valorile critice care te bagă în reanimare. „Atâta s-a putut, copiii mei. Altădată, adică peste patru ani, vorba cuiva, va fi mai bine și pentru noi, că poate vom câștiga, dacă nu cumva între timp ne vom împrăștia ca potârnichile, care pe la PSD, care pe la AUR, SOS și SOS.  Nimic, însă nu este pierdut, cu ortacii din USR facem un guvern de dreapta în curtea școlii, să ne bucurăm și noi de sărbătorile creștinești. Fir-ar mama ei a dracului de viață!”

Da, fir-ar mama ei a dracului de viață, când n-ai noroc, n-ai. Însă nu toți se pot plânge de așa ceva. Mă gândesc la ăia care seara s-au culcat ca orice oameni normali ce merg la vot, la lucru, la shoping și la party, iar dimineața s-au trezit parlamentari. Fără să facă o zi de politică în viața lor. Fără să-i vadă cineva în campanie, să promită salarii și pensii mai mari, autostrăzi, piste de biciclete, urși mai prietenoși. Fără nimic din toate astea, stând toată ziua pe Tik Tok, cu ochii, like-urile și share-urile la mesajele lui Călin file de poveste, dar inspirați că, în urmă cu două, trei luni, s-au înscris în POT. Partidul oamenilor tineri. Sigur, nu toți sunt tineri, dar ce mai contează, vor fi parlamentari doar pentru că și-au zis, atunci când li s-a propus: „Bă, n-am nimic de pierdut dacă mă trec și eu pe listă.”

Și acum jubilează și sunt fericiți că nu au ascultat de cei care îi dojeneau cândva: „Mai lasă, bă Tik Tok-ul ăla și du și tu gunoiul, fă cumpărături și dă cu aspiratorul.” Unii s-au conformat și cu ce s-au ales?

Astăzi, Caransebeșul este un cumul de valori ale trecutului, la care s-au adăugat, în timp, manelele și cântecele de petrecere de la zilele Cetății, Orașului ș.a.m.d. A, era să omit, și al măturilor din nuielele care cresc pe malurile Timișului și Sebeșului, exact în locurile bătute cu pasul de romani, Sisi și juveți, în vremurile în care nu se inventaseră WC-urile publice. Mături și veste reflectorizante, ca să fim mai corecți. Aceasta este oferta iarnă-primăvară cu care managerul de la TRANSAL Caransebeș speră să facă din firma Consiliului Local una în fața căreia să stea pisica în coadă.

Ieri, în ședința de la primărie, managerul cel nou, și-a luat angajamentul în fața consilierilor că va „face lucruri frumoase” și va „moderniza curățenia în oraș.” Nu fiți, cârcotași, așa e la început de drum, când nu știi cu ce se mănâncă funcția asta și, mai ales, când ți-ai uitat cuvintele acasă, pe masa din sufragerie. Dar și așa, să modernizezi curățenia cu mături din nuiele, producție proprie, și veste reflectorizante, nu e de ici, de colo. E inteligent, economic și chiar cool că, decât să învestești în utilaje adecvate procesului de producție, mai bine ții sub control emisiile de carbon. Că, vorba lu’ unu cu mai multă minte, măturile gândite să fie scoase pe traseu la Caransebeș nu vor avea tobe de eșapament ci, cel mult, un dispozitiv anal, pentru câte un pârț scos după o păsulă bătută și mâncată cu varză acră. Cum ar veni, sunt naturale, din ograda lu’ nea managerul.

Măi, don Stelică, să știi că îmi placi. Îmi placi. Ca manager, vreau să zic. Ești un exemplu de bune practici (păcat că nu mai trăiesc romanii ăia, nici împărăteasa, că multe ar mai fi avut de învățat de la matale) pentru oricare dintre noi. Că chiar vorbeam cu un gugulan de al lu’ tălică, impresionat și el de modul în care avansezi în funcții și grade: „Uite, dom’le, un om cu simțul umorului în vremurile astea gri, care iubește, pe bani, cum altfel, (prientii știu de ce spun asta) câinii vagabonzi care ajung la padocul orașului pe care cu cinste, onoare și devotament l-a condus.”

Somnoros, clămpăul națiunii n-a înțeles prea mult din ce se scanda, la început crezând că era vorba de primii colindători din acest an, dovadă că l-a chemat pe șeful protocolului: „Costică, cred că o să avem urători. Deschide-le larg porțile palatului și pregătește-le un mic bufet cu d’ale gurii. Și nu uita să le oferiți, nuci, mere, colăcei și ce se mai dă la voi de Crăciun., să nu creadă că sunt neam de traistă, taman la sfârșit de mandat.”

Costică, om bătrân, care a văzut multe la viața lui, numai că nu și-a făcut cruce auzind ce tâmpenii debita. Până la urmă, Iohann s-a dumirit, dar tot indignat a rămas: „Domnule Costică, cineva din țara asta are impresia că sunt proasta satului. Un papă-lapte.” Domnu’ Costică a încercat să-l liniștească, dar fără nicio izbândă. „Le-am dat la toți ăia din SIE, DIE, MIE, ȚIE și SRI o pâine bună de mâncat, iar ei nu mi-au dat nici măcar un telefon în legătură cu Tik Tok. Măcar să-mi fi spus să nu mai dau like-uri la postările ăluia. Ce dracului se întâmplă, domnule Costică, că eu, sincer, nu mai înțeleg nimic. Nu că până acum ar fi fost altfel.”

Și tot plimbându-se de-a lungul și de-a latul salonului în care servea masa, trântorelui i s-a aprins beculețul când și-a amintit de Arhimede la ora de fizică. „Evrika, domnule Costică. Am găsit soluția să plec de la Cotroceni cu inima împăcată. Îmi șterg contul de Tik Tok. O conving și pe Frau Carmen să facă la fel și o să-i sun pe general și covrigar. Să ne luăm de mână și să plecăm în lumea largă, să nu mai audă nimeni de noi.”

Că altceva chiar nu mai are de făcut până la confruntarea din turul II.  Nu că ar fi președintele ideal pe care românii îl așteptau de secole (de la prima unire a Țărilor Române), ci pentru că așa s-a nimerit să fie. Să fii pedepsit să alegi pe cine nu ți l-ai fi dorit  în urmă cu o lună, două, trei sau un an. Acum ce mai contează dacă Nuțica noastră trăgea păpușile de codițe sau se bătea cu băieții în fața blocului când era mică. Nu mai contează nici notele de la lucrările de control și tezele din timpul liceului și nici cum a terminat facultatea aia particulară cu punct de lucru într-un complex de barăci muncitorești din Deva. Și nici că s-a certat, ca pe mahala, cu fie-sa, în privința familiei tradiționale ori că n-a reușit să salveze Câmpulung de muște și țânțari. Nu mai contează nici răspunsurile tâmpe din confruntările de la televizor și nici faptul că aberează la orice scoate din gură.

Bine ar fi să stea în casă, în fața televizorului, să nu răspundă la telefoanele cu număr necunoscut, să-și facă curățenie de Crăciun, să spele perdelele, așternutul, podelele. Bine, lucru ăsta îl poate face și o firmă specializată, dar de ce să nu ne arate că merită să fie aleasă pentru că va fi un președinte implicat, harnic și devotat valorilor tradiționale. Iar dacă va fi să iasă să cumpere pâine, lapte, ouă, să nu răspundă la provocări de genul: „Cum se vor face de azi înainte angajările la stat, pe merit, pile sau culoarea carnetului de partid?”, că nu se știe niciodată ce nepot, coleg de grădiniță, verișoară ori ONG-ist îi vor ciocăni în ușă.

Deci, ca sfat: Fii vigilentă, Nuțico, măcar tu nu ne face de rușine, că în acest moment, ești tot ce ne-am fi dorit în materie de simbol național. Ne place sau nu, nu avem de ales. Ciucă și Ciolacu ne-au condamnat să te votăm.

Și nici nu poate fi considerat altfel cât timp în urmă cu o lună a purces la drum cu doar cinci procente în dreptul lui, cu un discurs din care nu lipseau mareșalul Antonescu, Garda și căpitanul Zelea Codreanu, poporul rus și Putin, Zelenski și Ucraina, această țară inventată. Cine să fi luat în seamă un candidat construit pe modelul lui Vadim Tudor, Funar, Șoșoacă și George Simion? Câți dintre noi ar paria pe o mârțoagă la Grand Prix-ul curselor de cai ori câți dintre oamenii normali (asta era percepția românească despre poporul român) ar strica orzul pe gâște? Sau, cine n-ar scuipa în sân, zicând „piei Satano” când l-ar auzi spunându-i-se că: „Șansa României este înțelepciunea rusească!” Nu cea americană, nici cea nemțească. O atitudinea antieuropeană, anti NATO, anti normalitate care n-a fost taxată la vot de către românii pe care nu i-a mai interesat nici kilometri de autostradă, nici reindustrializarea (care este pe cale să se ducă dracului de tot), nici creșterile salariale ori recalculările pensiilor, și nici măcar sloganele despre familie, comunitatea și țara… Dimpotrivă.

Pe de altă parte, votul de ieri a fost unul dat împotriva alianței PSD-PNL, atât de blamată în ultimii ani. A bălmăjelilor și acuzelor reciproce aduse de liberali împotriva pesediștilor, de pesediști împotriva liberalilor. Împotriva unor politicieni pedepsiți chiar de propriile partide. Dovadă stau procentele obținute de Ciolacu și Ciucă, pe acesta din urmă nu l-a votat nici măcar liberalii lui Rareș Bogdan, Bolojan sau Emil Boc. Admitem că votul a fost dat împotriva neputinței, a șmecherilor, a nepotismelor, a fariseismului, a umilințelor cu care ne obișnuisem să conviețuim, dar că să apară cineva, peste noapte, să câștige nu doar la Constanța, ci și la Pârneaura ori Bolintin Vale (oare de unde or fi auzit moșii și babele despre Georgescu?) pare ceva demn de un scenariu al conspirației universale. Vorba lui Nelu Tăiețelu, aici miroase a invazie putinistă în urma unui război mediatic pe care Serviciile n-au fost în stare să-l combată.

De asta zic că votul acesta a fost unul împotriva logicii, în condițiile în care câștigătorul a adunat din diaspora de patru ori voturile celorlalți candidați. Din Diaspora Uniunii Europene, din State, Canada sau Anglia și nu din ținuturile îndepărtate ale Rusiei. Aici este aberația și absurdul situației create după alegerile din primul tur. Ceea ce pare să se adeverească tot mai mult varianta cu Tik Tok, la partide se așterne liniștea, iar de pe perete, pendula ceasului bate imperturbabil: Tic, tac, tic, tac!